Tot mai mulți consumatori renunță la ideea că cel mai mic preț înseamnă automat cea mai bună alegere. Un raport publicat de Robeco arată că aproximativ trei din patru gospodării își schimbă comportamentul de cumpărare și nu mai cumpără doar produse ieftine. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Consumatorii compară mai atent produsele, analizează calitatea, fiabilitatea și costurile pe termen lung, iar retailerii sunt nevoiți să concureze nu doar prin reduceri, ci și prin valoarea pe care o oferă.

Analistul economic Adrian Negrescu spune că și în România comportamentul de consum s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.

„S-a schimbat modul în care românii consumă produse și servicii. Sunt mult mai atenți la preț și la veniturile lor. De la vremurile când se duceau și umpleau cărucioarele în hipermarketuri, de la acea explozie a consumului din anii 2000, ne-am întors la un consum rațional, în care lucrurile esențiale contează, mai ales produsele alimentare de bază, specifice anilor ’90, de la cartofi și orez până la margarină și parizer, două dintre elementele de consum definitorii pentru sărăcia din acea perioadă”, explică el pentru „Adevărul”.

De ce nu mai este suficient să alegem produsul cel mai ieftin

Raportul arată că pentru consumatori, valoarea înseamnă și calitate, încredere, durabilitate și un raport corect între ceea ce plătesc și ceea ce primesc. Tocmai de aceea, multe companii încearcă să demonstreze că produsele lor merită banii, nu doar că sunt mai ieftine decât ale concurenței.

„Cred că, în primul rând, românii au redescoperit etichetele produselor și sunt mult mai atenți la ceea ce scrie pe etichetele respective. Sunt mult mai informați decât erau acum zece ani și sunt mult mai atenți la ceea ce conțin produsele alimentare pe care le consumă. Asta se vede mai ales la familiile cu copii, unde atenția este mult mai mare decât în trecut. Altfel spus, schimbările comportamentale legate de consum vizează inclusiv calitatea produselor”, subliniază Adrian Negrescu.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El spune că schimbarea nu se vede doar în alegerea produselor, ci și în cantitățile cumpărate. „Cumpărăm mai puțin, cumpărăm la 100 de grame și suntem mult mai atenți la ceea ce mâncăm, având în vedere riscurile pentru sănătate reprezentate de alimentele supraprocesate și, în principal, de produsele de tip fast-food”, punctează acesta.

Raportul confirmă această tendință la nivel internațional. Potrivit autorilor, consumatorii nu mai cumpără pur și simplu ce este la reducere, ci încearcă să obțină cel mai bun raport între preț și calitate. Din acest motiv, câștigă teren atât mărcile proprii ale marilor retaileri, cât și produsele second-hand sau recondiționate, pe care mulți cumpărători le consideră o alegere inteligentă, nu un compromis.

Românii își aleg mai atent cheltuielile

Tendința este confirmată și de Recession Tracker Analysis 2026, o analiză realizată de Publicis Groupe România, care arată că românii nu renunță complet la consum, ci devin mai selectivi în privința modului în care își cheltuiesc banii. În contextul inflației și al incertitudinilor economice, consumatorii pun mai mult accent pe controlul bugetului și pe raportul dintre preț și valoarea produsului.

Cercul vicios care îi afectează pe tot mai mulți tineri: singurătatea îi împinge să petreacă tot mai mult timp online, iar internetul îi izolează și mai mult

Potrivit analizei, primele cheltuieli pe care românii le reevaluează sunt vacanțele, mesele în oraș, comenzile de mâncare și activitățile de petrecere a timpului liber. În schimb, pentru produsele de bază încearcă să găsească variante care oferă cel mai bun raport între calitate și preț, fără să renunțe complet la obiceiurile de consum.

Studiul arată și că, în cazul achizițiilor mai costisitoare, precum electrocasnicele și electronicele, oamenii amână mai des cumpărăturile și analizează mai atent durabilitatea produselor și costurile pe termen lung, nu doar prețul de la raft. În același timp, transparența, costurile reduse și instrumentele care îi ajută să își gestioneze mai bine bugetul au devenit criterii tot mai importante în alegerea serviciilor financiare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cea mai scumpă greșeală: cumpărăturile făcute din impuls

Deși oamenii sunt mai atenți decât în trecut, Adrian Negrescu spune că una dintre cele mai costisitoare greșeli rămâne cumpărarea impulsivă: „Cea mai mare greșeală este să cumperi doar din impuls. Asta este cea mai mare greșeală.”

Analistul spune că o altă greșeală frecventă este că mulți cumpărători nu verifică suficient produsul înainte de a-l pune în coș. „Și, în al doilea rând, să nu fii atent la calitatea produsului. Din păcate, în continuare, sunt foarte mulți oameni care nu sunt atenți la termenul de valabilitate, la modul în care arată produsele respective”, susține specialistul.

Raportul Robeco arată că această schimbare de comportament este vizibilă în tot mai multe țări. Consumatorii compară prețurile, urmăresc programele de fidelizare și aleg brandurile pe care le consideră de încredere, chiar dacă nu sunt cele mai ieftine de pe raft. Autorii concluzionează că, pentru tot mai mulți cumpărători, „valoare” înseamnă combinația dintre preț, calitate și încredere, nu doar costul cel mai mic.

Potrivit studiului, retailerii care reușesc să câștige încrederea clienților sunt cei care oferă valoare în mod constant, nu doar promoții spectaculoase. O reducere mare poate aduce un client o singură dată, însă fidelitatea se construiește prin produse bune și prețuri percepute ca fiind corecte.

Cum putem face alegeri financiare mai bune

„Aș recomanda oamenilor să evite să cumpere din impuls tot felul de produse doar din prisma reclamei, a modului în care sunt prezentate la raft sau în reclamele din mass-media și social media. Să își facă un calcul foarte bine și să plece la cumpărături doar cu niște calcule foarte concrete legate de nevoile cu adevărat importante, de alimentație, de viața de zi cu zi, de ceea ce au nevoie”, mărturisește Adrian Negrescu.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Analistul atrage însă atenția că economisirea nu ar trebui să însemne renunțarea la orice mică plăcere: „Și, cred că este foarte important să nu uite și de lucrurile care îi definesc, de plăcerile pe care cu toții trebuie să ni le satisfacem la un moment dat. Altfel spus, să nu ne transformăm în niște mașini de economisire, uitând de delicatese, de dulciuri, de lucrurile care ne definesc până la urmă viața și ne creează, până la urmă, acea doză de dopamină necesară pentru a merge mai departe.”

Cuplul care miercuri a urcat până în vârful clădirii Empire State Building a fost eliberat sub control judiciar joi, în urma unei scurte înfățișări în instanță. Cei doi au fost puși oficial sub acuzare pentru cascadoria prin care și-au marcat logodna.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Îndrăgostiții, care locuiesc în prezent în East Orange, New Jersey, au ținut prima pagină a ziarelor și au captivat întreaga metropolă după ce au escaladat turla faimoasei clădiri pentru a se logodi sub privirile lumii întregi.

Cei doi, Ivan Kuznețov (32 de ani) și Angelina Nikolau (33 de ani), au fost aduși în fața instanței joi dimineață, după ce au petrecut prima noapte de după logodnă în celule de arest separate. Aceștia au apărut în fața judecătorului purtând aceleași haine negre cu care au fost văzuți făcând escalada în cursul zilei de miercuri, potrivit 6abc.

Acuzațiile oficiale aduse împotriva lor includ punerea în pericol a vieții altor persoane prin imprudență, pătrundere prin efracție și distrugere, printre altele.

Inculpații nu au pledat nici vinovați, nici nevinovați, însă avocatul lor a declarat că procuratura a exagerat încadrarea juridică a faptelor. Cei doi au fost eliberați sub control judiciar până la următoarea înfățișare, programată pe 24 august.

„Chiar și reprezentanții Empire State Building au confirmat că nu a existat niciun risc sau pericol pentru chiriași, pentru vizitatorii de pe platforma de observație sau pentru oricine altcineva din clădire”, a declarat avocatul Jason Krinsky.

După ce au ieșit din tribunal și s-au îndreptat spre o stație de metrou din apropiere, urmăriți de reporteri și fotografi, cei doi s-au oprit pe trepte și s-au sărutat lung.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sursa X / @BKriegstein

Cum au reușit să pună în aplicare cascadoria

Miercuri, Angelina Nikolau (33 de ani), cunoscută ca Angela, și Ivan Kuznețov (32 de ani), cunoscut sub numele de Ivan Beerkus, și-au dus povestea de dragoste la o înălțime de aproximativ 440 de metri deasupra orașului torid. Aceștia au urcat pe faimoasa clădire din New York, au afișat un banner negru pe care scria „Când puterea dragostei va învinge dragostea de putere, lumea va cunoaște pacea” și s-au logodit.

După ce momentul lor romantic s-a încheiat în cătușe, Kuznețov a declarat ulterior poliției din New York (NYPD) că a vrut „să facă ceva special pentru logodna sa”, potrivit procurorilor.

Nikolau și Kuznețov au intrat în Empire State Building ca simpli vizitatori cu o seară înainte de cascadorie și s-au ascuns în interior după ora închiderii, conform unei surse din cadrul poliției. Aceștia au cumpărat bilete pentru platforma de observație în aer liber de la etajul 86 marți, la ora 21:00, cu aproximativ două ore înainte de oprirea accesului pentru public.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

La fel ca cei peste 2,5 milioane de turiști care vizitează anual clădirea, cei doi au așteptat cel mai probabil la coadă alături de oameni veniți din toate colțurile lumii, care umplu holul somptuos al clădirii, decorat cu o scară monumentală și o machetă impunătoare, întinsă pe două etaje, a acestui simbol Art Deco.

În hol, vizitatorii trebuie să treacă printr-un filtru de securitate similar celor din aeroporturi, cu verificarea bagajelor și scanare cu raze X. Atât Nikolau, cât și Kuznețov au trecut de acest control, a precizat oficialul.

Imaginile de pe camerele de supraveghere i-au surprins ulterior pe cei doi ascunzându-se în complexul platformei de observație. O altă sursă din cadrul anchetei afirmă că aceștia s-ar fi ascuns într-o cameră tehnică înainte de închiderea programului pentru public.

Anchetatorii sunt de părere că cei doi au sperat să își monetizeze conturile de pe rețelele sociale și să își facă publicitate pentru un nou documentar, a declarat o sursă din poliție pentru CNN.

Criza provocată de eliminarea premature a Coreei de Sud de la Cupa Mondială continuă să producă efecte puternice. În centrul scandalului se află fostul selecționer Hong Myung-bo, care a fost surprins în ultimele ore pe aeroport, pregătindu-se să plece spre Statele Unite.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Vizibil afectat de evenimentele din ultimele zile, tehnicianul a încercat să evite atenția publicului și a presei. Potrivit informațiilor publicate de sportal.bg, Hong Myung-bo a fost supus unui val de amenințări cu moartea după eșecul naționalei sud-coreene la turneul final, iar situația l-ar fi determinat să părăsească țara de teama pentru propria siguranță.

Revenire de coșmar în Coreea de Sud

Revenirea delegației sud-coreene după eliminarea de la Cupa Mondială s-a transformat într-un moment extrem de dificil. Hong Myung-bo și o parte dintre jucători au ajuns marți dimineață pe aeroportul din Incheon, sperând să evite reacțiile suporterilor după eșecul de la turneul final.

Planul nu a funcționat însă. Zeci de fani i-au așteptat la sosire și și-au exprimat nemulțumirea prin huiduieli și proteste. Presiunea asupra fostului selecționer a crescut și mai mult după ce acesta și-a prezentat demisia la doar o zi de la eliminare.

Hong Myung-bo a fost criticat inclusiv de președintele Coreei de Sud, iar mai multe grupuri de suporteri au cerut ca acesta să nu mai antreneze niciodată în țară. Situația a devenit și mai gravă după apariția unor amenințări cu moartea la adresa fostului selecționer, caz care face în continuare obiectul unei anchete.