Actualitate
Ca de la naș la fin sau cum a vrut România să impună un rege în Albania. Aventura uitată care ne-a oferit o ieșire la Marea Mediterană
La începutul secolului XX, România dorea să fie mare putere regională și să-și extindă influența politică în Balcani. Cu această ocazie, românii au vrut să impună, cu ajutorul forțelor armate, un rege neamț pe tronul Albaniei. Ulterior, România s-a ales și cu deschidere la Mediterana.
Trupe de cavalerie FOTO historia
La începutul secolului XX, Regatul României era o țară independentă, în plină dezvoltare și care începuse să câștige tot mai mult prestigiu la nivel internațional. În 1913, România a intervenit decisiv în cel de-al Doilea Război Balcanic pentru a contrabalansa hegemonia Bulgariei și a-și asigura securitatea frontierei de sud. Intervenția, deși oarecum caragialescă, s-a soldat cu anexarea Cadrilaterului și consolidarea statutului de putere regională al României. Practic, Regatul României devenise un soi de gardian al păcii și ordinii în Balcani.
Acest statut le-a dat românilor încrederea că pot deveni o mare putere în sud-estul Europei, capabilă să-și extindă influența asupra statelor tinere care apăreau din ruinele Imperiului Otoman. Așa s-a născut un episod foarte interesant al istoriei românilor, dar complet necunoscut publicului larg. Mai precis, Regatul României a încercat să impună propriul pretendent pe tronul Albaniei și să transforme țara de pe țărmurile Mării Ionice într-un stat vasal sau, așa cum s-a exprimat regele Carol I, România și Albania să fie precum „nașul și finul”. Iar România, evident, urma să joace rolul nașului.
Și, culmea, planul a reușit parțial. Doar hazardul istoriei și al vieții a făcut ca totul să se năruie. Cu toate acestea, românii aveau să obțină, pe căi mai puțin bănuite, în perioada interbelică, accesul la Marea Mediterană, un alt episod absolut necunoscut majorității românilor.
România și Albania, ca dragostea dintre naș și fin
În primăvara anului 1914, Regatul României era un stat care se bucura de un prestigiu tot mai mare în zona de sud-est a Europei, având statutul de mare putere regională, mai ales după intervenția împotriva Bulgariei în cel de-al Doilea Război Balcanic din 1913. Se afla și într-o alianță secretă cu Germania și Austro-Ungaria și spera să-și extindă tot mai mult influența în Balcani. Mai ales că tendințele revanșarde și orgoliul rănit al Bulgariei îi îngrijorau pe oficialii de la București.
Ei bine, în primăvara anului 1914 s-a ivit și ocazia găsirii de noi aliați, dar și a unei intervenții în Balcani. În anul 1912, Albania își declarase independența față de Imperiul Otoman și, vreme de doi ani, căzuse într-un haos cumplit provocat de facțiunile diferite care luptau pentru putere. Pe de o parte erau partizanii sârbi, de cealaltă parte grecii, plus numeroasele pașale otomane care doreau să fondeze un stat independent, dar tot sub umbrela Semilunii.
O bună parte a populației urbane, dar și mulți intelectuali și patrioți albanezi căutau însă, la fel ca românii cu jumătate de veac înainte, un principe dintr-o casă regală europeană care să pună capăt luptelor interne și să fondeze un stat modern.
Ei bine, în acest context intervin românii. Mai ales că între mișcarea de independență albaneză și Regatul României a existat o puternică legătură. Românii au sprijinit consistent comunitatea albaneză din diaspora. De exemplu, în 1911, Biserica Română a dăruit biserica „Sfântul Nicolae” din București comunității albaneze. În plus, capitala României devenise un loc important de desfășurare a întrunirilor politice ale patrioților albanezi.
Regele Carol I FOTO descopera
Inclusiv poetul național albanez Asdreni a scris versurile imnului național al Albaniei la București, muzica fiind compusă de Ciprian Porumbescu.
„Aici, în școlile românești, în civilizația românească, în inima și dragostea acestei națiuni surori, am deschis noi ochii, toți cei care ducem azi spre izbândă steagul civilizației în țara noastră”, preciza Asdreni privind legătura albanezilor cu românii.
Ulterior, scrierile și cercetările istoricului român Nicolae Iorga privind istoria Albaniei vor fi utilizate și vor contribui decisiv, în congresele internaționale, la obținerea independenței în 1912.
În acest context, românii decid să intervină în Albania. Mai precis, să impună pe tronul țării un candidat agreat de Casa Regală a României. Asta ar fi însemnat extinderea influenței românești în Balcani și constituirea unui aliat de încredere pe țărmurile Mediteranei.
„Da, este adevărat că avem dragostea pentru Albania, cum ar fi, de exemplu, dragostea dintre naș și fin. Românii au fost cei dintâi care au introdus alfabetul latin în Albania. La București s-a clădit prima biserică în care serviciul religios se face în limba albaneză. Creând Albania, Puterile Europene au făcut o operă frumoasă”, preciza Carol I.
Nepotul reginei și o aventură albaneză
Candidatul susținut de România era nici mai mult, nici mai puțin decât nepotul reginei Elisabeta de Wied, regina României. Se numea Wilhelm de Wied, avea 38 de ani în momentul în care a fost propus ca rege al Albaniei și activa ca maestru de cavalerie în armata germană. Wilhelm de Wied era căsătorit cu principesa Sophia și avea doi copii.
Perlele puțin cunoscute și accesibile ale Balcanilor. Locurile de vis aflate aproape de România pe care ar trebuie neapărat să le vezi vara asta
Regina Elisabeta a României, după ce l-a convins să accepte candidatura ca rege al Albaniei, a făcut lobby la nivel internațional pentru acceptarea și susținerea sa de către Marile Puteri. În cele din urmă, Marile Puteri au decis să-l susțină pe Wilhelm de Wied, propunerea reginei Elisabeta a României, pe tronul Albaniei. Mai ales Germania și Austro-Ungaria erau interesate de această situație, fiindcă, în felul acesta, sabotau încercările Italiei și Serbiei de a căpăta influență politică în Albania.
Elisabeta a României FOTO wikipedia
„Regele Carol a întins mâna vlăstarului din pădurea Rinului și a spus celor încercați: «Iată omul vostru! El vă va aduce pacea, va face bogate și fericite ținuturile voastre minunate. S-a isprăvit cu luptele! Nu vor mai fi omoruri în ruinele fumegânde! Marea surâzătoare va transporta produsele voastre și bogăția va fi de partea voastră după îndelungată mizerie și greutăți nemaiauzite. Fiți fericiți și voi, eroi! Vine cineva care vă iubește și vă înțelege! Care va proteja bunurile voastre și viața voastră, care își va încredința vouă pe a lui, pentru că i le știe sub pază bună și care a învățat de la ilustrul său moș cum se conduce un popor la mântuirea și prosperitatea lui»”, scria Elisabeta de Wied.
De altfel, principele Wilhelm de Wied era recunoscut ca un intelectual și, totodată, un militar foarte capabil. Așa că prințul Wilhelm de Wied a sosit la Durres, capitala istorică a Albaniei, cu o mică armată internațională, condusă de un locotenent-colonel britanic. Românii au trimis și ei trupe. Mai precis, un contingent de voluntari sub comanda căpitanului de cavalerie Grigore Cristescu. Voluntarii sperau că vor avea parte de câștig după ce principele neamț se va instala și va face ordine în Albania.
Principesa Sophia și Prințul Wilhelm de Wied FOTO wikipedia
Proaspătul rege Wilhelm I de Wied al Albaniei controla însă doar teritoriul din jurul Durresului. Restul țării era sfâșiat de lupte între sârbi, greci și turci. În cele din urmă, Wilhelm I și soția sa, principesa Sophia, sunt nevoiți să fugă din Durres, pentru că nu mai erau în siguranță. Sperau să se întoarcă cu un puternic contingent românesc, dar și cu detașamente europene, pentru a zdrobi rebelii.
Dar regele Carol I, unchiul lui Wilhelm de Wied, moare, iar Primul Război Mondial izbucnește. Marilor Puteri nu le mai păsa de Albania și de problemele unui prinț neamț care dorea tronul de la Durres. Așa se încheia și aventura albaneză a românilor.
„Acum două luni plecau în Albania, pentru apărarea nepotului Reginei, un număr de voluntari români cu stema dinastiei de Wied pe calpacele lor albe. I-am privit cu simpatia care se îndreaptă la noi spre îndrăzneți. Și noi, neutrii, când citeam prin «Românul» din Arad isprăvile făcute de această singură armată a regelui Wilhelm, ne bucuram că măcar în astfel de întreprinderi se vădește vitejia neamului. Acuma tronul albanez servește muftiului de la Tirana ca să-și fiarbă pilaful, iar eroii din Albania… cerșesc la București în zdrențe și dau ziarelor memorii în care îl acuză pe șeful lor, maiorul Cristescu, de escrocherie”, scria Nicolae Iorga în „Dimineața”, la 15 iunie 1914.
Premierul Albaniei critică ritmul lent al aderării la UE: „Există trei lucruri pe care nu le poți prevedea: Dumnezeu, sexul și UE”
Cum a ajuns România să aibă acces la Marea Mediterană
Până la urmă, statul român tot a ieșit cu ceva din povestea albaneză. Nu pe loc, ci mai bine de un deceniu mai târziu. Și fără forța armelor. Chiar semnatarul articolului prin care era, cumva, ironizată intervenția României în Albania, Nicolae Iorga, avea să obțină pentru statul român o bucățică din statul de la Marea Ionică.
Iată cum au stat lucrurile. În 1931, regele Zogu al Albaniei i-a oferit, drept recompensă, istoricului Nicolae Iorga un teren de 1.000 de metri pătrați pe malul portului Saranda, aflat pe țărmul Mării Adriatice, în fața insulei Corfu. Era un semn de recunoștință pentru faptul că istoricul român scrisese articole de specialitate și găsise documente care sprijiniseră delegațiile albaneze în obținerea independenței.
Nicolae Iorga în 1921 FOTO wikimedia commons
Era un loc extraordinar de frumos, cu dumbrăvi de portocali și deschidere la mare. Ulterior, Iorga a dăruit acest teren statului român, dar cu o singură condiție: să înființeze acolo un institut român în Albania. Practic, acel teren a devenit proprietatea statului, iar România avea o mică deschidere la Marea Mediterană.
În 1939, Italia a ocupat însă Albania. Ulterior, terenul a fost naționalizat. După anul 2000, statul român a început demersuri pentru a vedea ce se va întâmpla cu acea proprietate a statului din Albania.
Actualitate
Acuzații de rasism înainte de Paraguay – Franța din optimile Cupei Mondiale. Schimb de replici între foste glorii ale fotbalului: „Sunt incapabili/O selecționată africană!”
Paraguay și Franța se vor întâlni din nou în optimile Cupei Mondiale, iar duelul programat în acest weekend este precedat de un schimb dur de replici între două dintre legendele celor două naționale, Jose Luis Chilavert și Christophe Dugarry.
Kylian Mbappe Foto/Sportpictures
Cele două reprezentative s-au mai confruntat în aceeași fază a competiției și la Cupa Mondială din 1998. Atunci, Franța, care avea să cucerească trofeul, s-a impus cu greu, scor 1-0, după un gol marcat de Laurent Blanc în minutul 113 al prelungirilor.
„Sunt incapabili, catastrofali!”
Înaintea noii confruntări, Christophe Dugarry, campion mondial cu Franța în 1998, a declarat că nu crede că Paraguay poate pune probleme actualei echipe a lui Didier Deschamps și i-a caracterizat pe sud-americani drept „incapabili”.
„Paraguay va încasa o bătaie zdravănă. Vor încerca să se apere, pentru că sunt incapabili, incapabili – repet de două ori ca să fie foarte clar – să construiască. Din punct de vedere ofensiv, sunt catastrofali!”, a transmis Christophe Dugarry, înaintea duelului din optimi.
„Franța este o selecționată africană!”
Afirmațiile fostului atacant francez au provocat reacția lui Jose Luis Chilavert, unul dintre cei mai importanți fotbaliști din istoria Paraguayului, care a răspuns într-un mod extrem de dur.
„Christophe, ai dreptate. La Cupa Mondială din 1998 am înfruntat Franța, iar acum Paraguay va întâlni o selecționată africană!”, a transmis Jose Luis Chilavert, prin intermediul unui mesaj postat pe platforma X.
Schimbul de replici are o încărcătură aparte și datorită statutului celor doi protagoniști. Jose Luis Chilavert este considerat unul dintre cei mai mari fotbaliști din istoria Paraguayului, fostul portar reprezentând naționala sud-americană la Campionatele Mondiale din 1998 și 2002. De partea cealaltă, Christophe Dugarry a făcut parte din generația de aur a Franței, contribuind la cucerirea titlului mondial în 1998.
Actualitate
Ambasadorul SUA la București, mesaj de Ziua Independenței: România întruchipează principiul „Pace prin putere” pe flancul estic al NATO
Ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Independenței Statelor Unite și a marcării a 250 de ani de la fondarea națiunii americane, în care subliniază soliditatea Parteneriatului Strategic dintre Washington și București.
Ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg FOTO US Embassy Bucharest
În deschiderea mesajului său, ambasadorul Darryl Nirenberg a evocat momentul simbolic al anului 1776, când un grup de patrioți s-a reunit în Philadelphia pentru a semna Declarația de Independență, punând bazele a ceea ce președintele Trump a numit „cea mai măreață călătorie politică din istoria omenirii”.
Diplomatul a precizat că această aniversare istorică este una dinamică, un proiect viu susținut de numeroase generații. În acest context, Ambasada SUA la București lansează oficial o amplă campanie de celebrare a valorilor democratice pe plan local:
„Pentru a onora această moștenire, Ambasada SUA la București este mândră să promoveze în România celebrarea americană „Freedom 250”, parte a unui efort global de sărbătorire a idealurilor noastre fondatoare – libertate, democrație și independență.”
Ambasadorul a insistat asupra legăturilor profunde, culturale și de valori, care unesc societatea românească de cea americană, menționând că ambele națiuni sunt ancorate în „valorile fundamentale ale civilizației occidentale — credința, familia și munca asiduă — tocmai principiile promovate de fondatorii Americii”.
Nirenberg a adăugat că parteneriatul strategic bilateral se bazează pe un angajament comun față de securitatea regională, creșterea economică și reziliența democratică.
„Contribuțiile semnificative ale României la securitatea și prosperitatea globală întruchipează principiul „Pace prin putere” pe flancul estic al NATO. Pe lângă depășirea constantă a țintelor privind cheltuielile de apărare, eforturile noastre comune de pionierat în domeniul tehnologiei nucleare civile de nouă generație și de dezvoltare a resurselor energetice din Marea Neagră asigură faptul că suveranitatea noastră economică se bazează pe inovație și independență”, a mai afirmat el.
Adresându-se direct societății civile și liderilor, Darryl Nirenberg a amintit că libertatea nu este un dat perpetuu, ci necesită eforturi continue. Acesta a transmis un mesaj de mobilizare tinerilor inovatori, antreprenori și specialiști din domeniul tehnologiei din România, punctând că următorul capitol al alianței le aparține:
„„Freedom 250” este o invitație de a construi – de a valorifica libertatea noastră comună pentru a deschide drumul către noi tehnologii, a revoluționa industriile și a crea împreună soluții noi”, se mai arată în mesaj.
Ambasadorul a făcut referire și la substanța filosofică a demersului american de la 1776, amintind că, potrivit președintelui Trump, „fondatorii noștri au declanșat nu doar o revoluție în domeniul guvernării, ci și o revoluție în căutarea dreptății, egalității, libertății și prosperității.”
Deși a recunoscut că semnatarii de atunci nu erau perfecți, Nirenberg a arătat că aceștia au dat dovadă de un curaj imens și au promovat ideea radicală că libertatea este acordată de o putere superioară, nu de monarhi, declarând „că toți oamenii sunt creați egali, că sunt înzestrați de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, printre care se numără viața, libertatea și căutarea fericirii”.
În final, Ambasadorul SUA și-a exprimat speranța că cele două popoare vor marca împreună acest moment de cotitură istorică, ducând mai departe alianța bilaterală:
„În luna iulie, sper că România se va alătura Statelor Unite în celebrarea părinților noștri fondatori, onorând prietenia durabilă dintre poporul american și cel român și încurajând următoarea generație să ducă mai departe cauza libertății în întreaga lume”, a conchis el.
Actualitate
Marea schimbare din hipermarketuri în 2026: Românii au învățat să citească etichetele, dar fac în continuare o greșeală majoră
Tot mai mulți consumatori renunță la ideea că cel mai mic preț înseamnă automat cea mai bună alegere. Un raport publicat de Robeco arată că aproximativ trei din patru gospodării își schimbă comportamentul de cumpărare și nu mai cumpără doar produse ieftine.
„Cea mai mare greșeală este să cumperi doar din impuls” Sursă foto: Shutterstock
Consumatorii compară mai atent produsele, analizează calitatea, fiabilitatea și costurile pe termen lung, iar retailerii sunt nevoiți să concureze nu doar prin reduceri, ci și prin valoarea pe care o oferă.
Analistul economic Adrian Negrescu spune că și în România comportamentul de consum s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.
„S-a schimbat modul în care românii consumă produse și servicii. Sunt mult mai atenți la preț și la veniturile lor. De la vremurile când se duceau și umpleau cărucioarele în hipermarketuri, de la acea explozie a consumului din anii 2000, ne-am întors la un consum rațional, în care lucrurile esențiale contează, mai ales produsele alimentare de bază, specifice anilor ’90, de la cartofi și orez până la margarină și parizer, două dintre elementele de consum definitorii pentru sărăcia din acea perioadă”, explică el pentru „Adevărul”.
De ce nu mai este suficient să alegem produsul cel mai ieftin
Raportul arată că pentru consumatori, valoarea înseamnă și calitate, încredere, durabilitate și un raport corect între ceea ce plătesc și ceea ce primesc. Tocmai de aceea, multe companii încearcă să demonstreze că produsele lor merită banii, nu doar că sunt mai ieftine decât ale concurenței.
„Cred că, în primul rând, românii au redescoperit etichetele produselor și sunt mult mai atenți la ceea ce scrie pe etichetele respective. Sunt mult mai informați decât erau acum zece ani și sunt mult mai atenți la ceea ce conțin produsele alimentare pe care le consumă. Asta se vede mai ales la familiile cu copii, unde atenția este mult mai mare decât în trecut. Altfel spus, schimbările comportamentale legate de consum vizează inclusiv calitatea produselor”, subliniază Adrian Negrescu.
El spune că schimbarea nu se vede doar în alegerea produselor, ci și în cantitățile cumpărate. „Cumpărăm mai puțin, cumpărăm la 100 de grame și suntem mult mai atenți la ceea ce mâncăm, având în vedere riscurile pentru sănătate reprezentate de alimentele supraprocesate și, în principal, de produsele de tip fast-food”, punctează acesta.
Raportul confirmă această tendință la nivel internațional. Potrivit autorilor, consumatorii nu mai cumpără pur și simplu ce este la reducere, ci încearcă să obțină cel mai bun raport între preț și calitate. Din acest motiv, câștigă teren atât mărcile proprii ale marilor retaileri, cât și produsele second-hand sau recondiționate, pe care mulți cumpărători le consideră o alegere inteligentă, nu un compromis.
Românii își aleg mai atent cheltuielile
Tendința este confirmată și de Recession Tracker Analysis 2026, o analiză realizată de Publicis Groupe România, care arată că românii nu renunță complet la consum, ci devin mai selectivi în privința modului în care își cheltuiesc banii. În contextul inflației și al incertitudinilor economice, consumatorii pun mai mult accent pe controlul bugetului și pe raportul dintre preț și valoarea produsului.
Cercul vicios care îi afectează pe tot mai mulți tineri: singurătatea îi împinge să petreacă tot mai mult timp online, iar internetul îi izolează și mai mult
Potrivit analizei, primele cheltuieli pe care românii le reevaluează sunt vacanțele, mesele în oraș, comenzile de mâncare și activitățile de petrecere a timpului liber. În schimb, pentru produsele de bază încearcă să găsească variante care oferă cel mai bun raport între calitate și preț, fără să renunțe complet la obiceiurile de consum.
Studiul arată și că, în cazul achizițiilor mai costisitoare, precum electrocasnicele și electronicele, oamenii amână mai des cumpărăturile și analizează mai atent durabilitatea produselor și costurile pe termen lung, nu doar prețul de la raft. În același timp, transparența, costurile reduse și instrumentele care îi ajută să își gestioneze mai bine bugetul au devenit criterii tot mai importante în alegerea serviciilor financiare.
Cea mai scumpă greșeală: cumpărăturile făcute din impuls
Deși oamenii sunt mai atenți decât în trecut, Adrian Negrescu spune că una dintre cele mai costisitoare greșeli rămâne cumpărarea impulsivă: „Cea mai mare greșeală este să cumperi doar din impuls. Asta este cea mai mare greșeală.”
Analistul spune că o altă greșeală frecventă este că mulți cumpărători nu verifică suficient produsul înainte de a-l pune în coș. „Și, în al doilea rând, să nu fii atent la calitatea produsului. Din păcate, în continuare, sunt foarte mulți oameni care nu sunt atenți la termenul de valabilitate, la modul în care arată produsele respective”, susține specialistul.
Raportul Robeco arată că această schimbare de comportament este vizibilă în tot mai multe țări. Consumatorii compară prețurile, urmăresc programele de fidelizare și aleg brandurile pe care le consideră de încredere, chiar dacă nu sunt cele mai ieftine de pe raft. Autorii concluzionează că, pentru tot mai mulți cumpărători, „valoare” înseamnă combinația dintre preț, calitate și încredere, nu doar costul cel mai mic.
Potrivit studiului, retailerii care reușesc să câștige încrederea clienților sunt cei care oferă valoare în mod constant, nu doar promoții spectaculoase. O reducere mare poate aduce un client o singură dată, însă fidelitatea se construiește prin produse bune și prețuri percepute ca fiind corecte.
Cum putem face alegeri financiare mai bune
„Aș recomanda oamenilor să evite să cumpere din impuls tot felul de produse doar din prisma reclamei, a modului în care sunt prezentate la raft sau în reclamele din mass-media și social media. Să își facă un calcul foarte bine și să plece la cumpărături doar cu niște calcule foarte concrete legate de nevoile cu adevărat importante, de alimentație, de viața de zi cu zi, de ceea ce au nevoie”, mărturisește Adrian Negrescu.
Analistul atrage însă atenția că economisirea nu ar trebui să însemne renunțarea la orice mică plăcere: „Și, cred că este foarte important să nu uite și de lucrurile care îi definesc, de plăcerile pe care cu toții trebuie să ni le satisfacem la un moment dat. Altfel spus, să nu ne transformăm în niște mașini de economisire, uitând de delicatese, de dulciuri, de lucrurile care ne definesc până la urmă viața și ne creează, până la urmă, acea doză de dopamină necesară pentru a merge mai departe.”
-
Breakingacum 3 zileCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 3 zileBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 3 zile
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
-
Breakingacum 2 zileUcraina a atacat cu drone una dintre cele mai mari rafinării de petrol ale Rusiei, situată pe Volga
-
Actualitateacum 2 zile
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
-
Breakingacum o ziUn draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027
-
Breakingacum 2 zileRogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății
-
Breakingacum 2 zileLiana Arsenie, șefa Curtii de Apel Bucuresti, îl acuză de presiuni pe Ilie Bolojan. „Război” pe față între magistrați și politicieni