Creșterea salariului minim de la 1 iulie generează efecte economice controversate, cu opinii divergente în rândul economiștilor, consultanților și mediului de afaceri. În timp ce Guvernul spune că protejează veniturile mici, experții consultați de „Adevărul” avertizează asupra efectelor negative majore pe care măsura le va produce, cu efecte în lanț care includ presiune pe costuri, ajustări ale pieței muncii și posibila extindere a muncii la negru.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Profesorul de economie Radu Nechita a declarat pentru „Adevărul” că efectele nu pot fi tratate uniform, deoarece piața muncii reacționează diferit în funcție de mai mulți factori structurali.

„Impactul creșterii salariului minim este diferit în funcție de regiune, sector economic, mărimea firmelor, nivel de calificare și productivitate al salariaților etc. În regiunile sărace, activitatea economică va fi redusă (unii salariați vor fi concediați) sau va trece la negru, cei mai puțin calificați, experimentați, flexibili vor avea dificultăți să-și păstreze locul de muncă sau să-și găsească unul, iar cei care-l vor păstra, vor avea de îndeplinit cerințe mai stricte. Firmele mari vor fi afectate, vor face eforturi de adaptare și reorganizare, dar impactul cel mai neplăcut va fi asupra firmelor mici și mijlocii, din domeniul serviciilor livrate local, pe o piață cu clienți cu venituri reduse”, a spus el, explicând modul în care este calculat costul total al angajării și de ce acesta devine relevant în analiza pieței.

„Un salariu minim de 4.325 lei înseamnă că valoarea muncii salariatului trebuie să fie de cel puțin 4.418 lei, deoarece acesta este costul total pentru angajator. Aceasta este de fapt valoarea remunerației factorului muncă, adică salariul complet.

Dacă valoarea muncii salariatului este mai mică de 4418 lei, ar însemna că angajatorul „cumpără” un serviciu la un preț mai mare decât „face”. Acest lucru nu se poate întâmpla prea mult timp pe o piață concurențială, nici măcar statul nu te poate forța să cumperi de pe piață ceva mai scump decât îți convine”, a adăugat economistul.

Ce variante are angajatorul: productivitate, investiții sau ajustare

Profesorul de economie a descris mai multe mecanisme de adaptare ale firmelor în fața creșterii costurilor salariale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Deoarece angajarea și concedierea sunt costisitoare, angajatorul va încerca să-i mărească productivitatea angajatului reducând timpii morți, de exemplu, îl cheamă să lucreze la restaurant strict la orele de vârf, stabilind norme sporite, noi sarcini etc., ceea ce nu ameliorează situația angajaților”, a declarat Nechita pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, productivitatea ar putea fi sporită, eventual, prin investiții suplimentare, dar „acel capital suplimentar necesită de regulă și un capital uman sporit, adică salariați mai calificați”. „Deci locul de muncă respectiv poate fi păstrat, dar este posibil ca el să fie ocupat de altcineva. Soluția creșterii productivității este cea ideală, dar dacă ea ar fi fost posibilă, rentabilă, ea ar fi fost deja aplicată de angajator”, a sugerat economistul.

Dacă aceste soluții nu funcționează, ajustarea devine inevitabilă.

În opinia sa, „dacă productivitatea nu poate fi sporită la nivelul salariului complet, atunci angajatorul va renunța la angajat (ceea ce înseamnă restrângerea activității sau chiar închiderea firmei) sau îl va înlocui cu capital”.

„De exemplu, comanda nu mai este preluată de un angajat ci este tastată de client de pe ecran. Substituirea muncii prin capital necesită investiții care pot fi făcute de firme mari (nu IMM-uri), care operează pe piețe mari (restaurant la oraș, la sat) și cu clienți cu venituri ridicate”, a spus Nechita.

Radu Nechita: Există riscul extinderii muncii la negru

Una dintre cele mai sensibile consecințe posibile, în opinia profesorului, este migrarea către economia informală.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Mai există și varianta angajării la negru, ceea ce vulnerabilizează tocmai angajații pe care creșterea salariului minim ar fi trebuit să-i ajute”, a punctat profesorul de economie, adăugând însă că, în cazul în care salariul minim este peste nivelul care ar fi pe piață, pe același loc de muncă vor concura mai mulți doritori. „Angajatorul va putea să introducă (explicit sau implicit) condiții suplimentare. În orice caz, le va fi mai greu angajaților cu mai puțină experiență, cu calificări mai reduse (tineri), mai puțin flexibili”, a afirmat Nechita.

Profesorul formulează și o critică mai generală asupra mecanismului politic al salariului minim.

„Creșterea salariului minim prin intervenția statului este una din măsurile preferate de politicieni pentru că astfel arată cât de mult le pasă de cei care câștigă puțin, pot face pe generoșii, dar cu banii altora”, a spus el, admițând căefectele nu sunt exclusiv negative.

Românii preferă să țină bani „la saltea”? Ce arată creșterea numerarului din economie, raportată de BNR

„Intențiile acestei măsuri sunt de cele mai multe ori bune, ea îi poate ajuta pe cei care-și vor păstra locul de muncă, dar consecințele ei pe termen mai îndepărtat sunt negative asupra unora dintre cei care se așteptau să fie printre beneficiari”, a afirmat Nechita pentru „Adevărul”.

Adrian Negrescu: Se pună multă presiune asupra firmelor mici

La rândul său, analistul Adrian Negrescu a descris impactul ca fiind puternic mai ales asupra microîntreprinderilor.

„Creşterea
salariului minim este ca o ştire la Radio Erevan. În mod real,
salariul minim continuă să scadă, nu să crească. De la 1 iulie,
cei 125 de lei pe care îi primesc în plus românii se topesc
practic în inflaţia de 11%. În termeni reali, în ultimul an,
angajaţii plătiţi cu salariul minim au pierdut aproape 400 lei din
puterea de cumpărare pe fondul scumpirilor generalizate.
Creşterea
salariului minim este ca o lovitură sub centură pentru multe dintre
firmele româneşti, mai ales pentru microîntreprinderi, pentru
companiile care în acest moment se confruntă cu o scădere
generalizată a vânzărilor şi cu un blocaj financiar înfiorător”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El explică și efectul costurilor suplimentare.

„Cum
încasările lor şi aşa sunt în scădere, cei peste 280 de lei în
plus pe care trebuie să îi plătească lunar pentru fiecare angajat
cu salariul minim înseamnă un cost pe care mulţi nu au din ce să
îl suporte şi, probabil, vor recurge la plata la negru. Asta dacă
nu vor da afară oameni sau vor creşte preţurile, dacă îşi
permit. O decizie care s-ar putea să acţioneze ca o lovitură de
bumerang pentru că majorarea preţurilor i-ar putea face
necompetitivi în faţa concurenţei, altfel spus să îi trimită
către faliment.
Indiferent ce soluţie vor alege, firmele mici
vor fi puternic afectate de această măsură decisă din pix, fără
niciun studiu de impact”, punctează analistul.

O perspectivă mai echilibrată asupra efectelor

Consultantul de business Sorin Spiridon a declarat la rândul său pentru „Adevărul” că măsura trebuie privită și din perspectiva veniturilor angajaților.

„Creșterea salariului minim era, în opinia mea, o măsură necesară. România rămâne printre țările cu cele mai reduse salarii din Uniunea Europeană, iar în ultimii ani inflația, în special la produsele de bază și utilități, a redus semnificativ puterea de cumpărare a populației”, a afirmat el.

El atrage atenția că impactul real este mai amplu decât pare la prima vedere.

„Trebuie însă să privim impactul acestei măsuri dintr-o perspectivă mai largă. Efectele nu se limitează la angajații remunerați cu salariul minim. În practică, majorarea va influența și salariile celor aflați imediat deasupra acestui nivel”, a adăugat Spiridon.

În plus, el explică efectul fiscal.

„În
același timp, reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de
lei diminuează o parte din beneficiul pe care angajații îl vor
resimți în salariul net. Cu alte cuvinte, costul suportat de
angajatori crește, însă câștigul net al angajaților este mai
mic decât ar fi fost dacă facilitatea fiscală ar fi fost păstrată
integral. Chiar și după această majorare, este puțin
probabil ca presiunea salarială să dispară. Inflația acumulată
în ultimii ani, în special la bunurile esențiale, a fost suficient
de ridicată încât mulți angajați vor continua să resimtă o
scădere a puterii de cumpărare. Pentru numeroase companii, discuția
despre salarii nu se încheie odată cu această majorare.
Nu
cred însă că soluția este să privim salariul minim exclusiv ca
pe o problemă de cost. Pentru companiile mature, aceasta ar trebui
să fie și o oportunitate de reflecție. În mod normal, salariul
minim ar trebui să reprezinte un salariu de intrare în companie sau
să fie specific unor poziții cu valoare adăugată redusă”, a declarat el pentru „Adevărul”.

Salariul minim pe economie crește: cât vor primi românii de la 1 iulie și câți angajați sunt vizați de majorare

Potrivit acestuia, dacă o
organizație are un număr foarte mare de angajați remunerați la
acest nivel sau dacă o majorare moderată a salariului minim îi
pune în pericol viabilitatea, este un semnal că modelul de
business, nivelul productivității sau modul de organizare trebuie
analizate cu atenție.

„Există însă și o categorie care trebuie privită diferit: start-up-urile și companiile aflate în primii doi ani de activitate. Aceste firme sunt, prin natura lor, mult mai fragile. Ele investesc în dezvoltare, își validează modelul de business și funcționează adesea cu resurse financiare limitate. Pentru astfel de organizații, o creștere rapidă a costurilor poate avea un impact disproporționat. Din acest motiv, cred că politicile publice ar trebui să facă o distincție mai clară între companiile mature și cele aflate în faza de început, care au nevoie de mai multă predictibilitate și de măsuri de sprijin adaptate etapei în care se află. În ceea ce privește concedierile și inflația, nu mă aștept la efecte uniforme. Unele companii vor transfera o parte din costuri în prețuri, altele vor absorbi impactul prin reducerea marjelor, iar cele mai performante vor încerca să crească productivitatea și să își optimizeze activitatea”, a spus consultantul de business.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În ziua de 11 iulie, anul 1714, Dimitrie Cantemir, fost domn al Moldovei, a fost ales membru de onoare al Academiei de la Berlin. Tot pe 11 iulie, în 1997, preşedintele american Bill Clinton s-a aflat într-o vizită scurtă la Bucureşti.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

1714: Dimitrie Cantemir este ales membru de onoare al Academiei din Berlin

Născut pe 26 octombrie 1674, în satul Silișteni, Argeș, Dimitrie Cantemir a fost numit domn al Moldovei, cu ajutorul lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti.

Dimitrie Cantemir a primit o educație aleasă, studiind la Constantinopol, unde a învățat mai multe limbi și a intrat în contact cu filosofia și cultura clasică. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin, scrie Enciclopedia României.

În 1693 a fost ales domn al Moldovei, însă Poarta Otomană nu i-a confirmat domnia, astfel că s-a întors la Constantinopol, unde a devenit reprezentant diplomatic al fratelui său, Antioh Cantemir.

În 1699, Dimitrie Cantemir s-a căsătorit cu domniţa Casandra, fiica lui Şerban Cantacuzino, fost domn al Ţării Româneşti. Stabilit la Istanbul, Dimitrie Cantemir a scris mai multe lucrări de teologie, filosofie și logică, iar în 1705 a finalizat „Istoria ieroglifică”, considerată prima mare operă în proză din literatura română.

A murit în 1723, în Rusia, iar în 1935 rămășițele sale au fost aduse în România și reînhumate la Biserica Domnească Trei Ierarhi din Iași.

1934: Se naște celebrul designer italian Giorgio Armani

Născut pe 11 iulie 1934, în Piacenza, Italia, Giorgio Armani a fost un designer de modă și fondatorul casei de lux Giorgio Armani S.p.A.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Armani a studiat pentru scurt timp medicina la Universitatea din Milano, însă a renunțat pentru a efectua serviciul militar.

După ce și-a început cariera în modă la La Rinascente și a creat colecții pentru Nino Cerruti, Giorgio Armani și-a fondat propriul brand în 1975, pe care l-a transformat într-un imperiu global, extins de la îmbrăcăminte la parfumuri, cosmetice, mobilier și hoteluri.

De-a lungul carierei, a realizat costume pentru peste 100 de filme și a promovat moda sustenabilă, interzicând în 2007 participarea modelelor subponderale la prezentările sale.

A devenit celebru pentru stilul său minimalist și pentru sacourile și costumele cu croială deconstruită, care au redefinit eleganța masculină și feminină. De asemenea, a avut un rol important în conturarea stilului vedetelor pe covorul roșu.

Giorgio Armani s-a stins din viață pe 4 septembrie 2025, la Milano.

1940: România se retrage din Societatea Națiunilor

Societatea Națiunilor, înființată în 1919 după Primul Război Mondial, a fost prima organizație internațională creată pentru menținerea păcii, prevenirea războaielor și soluționarea disputelor dintre state. România este una dintre țările fondatoare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Lipsită însă de o forță militară proprie și dependentă de sprijinul marilor puteri, organizația nu a reușit să oprească agresiunile din anii 1930, iar izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial i-a marcat eșecul. După război, a fost înlocuită de Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Îm 1940, România s-a retras din Societatea Națiunilor.

1955: Se naște actrița Mariana Buruiană

Născută pe 11 iulie 1955, în Arad, Mariana Buruiană este actriță, traducătoare și scriitoare. Este cunoscută pentru rolurile din filme precum „Melodii la Costinești” (regia Constantin Păun, 1982), „Figuranții” (regia Malvina Ursianu, 1987), „Domnișoara Christina” (regia Viorel Sergovici, 1992), dar și ca autoare a cărții „Taina mărturisirii” (ed. Herald, 1998).

Ca de la naș la fin sau cum a vrut România să impună un rege în Albania. Aventura uitată care ne-a oferit o ieșire la Marea Mediterană

A urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale’ din București” (promoția 1978, clasa Marin Moraru și Adriana Popovici), potrivit Uniunii Teatrale din România – UNITER, scrie Agerpres.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

A fost colegă de generație cu Marcel Iureș, Adrian Pintea, Mirela Gorea, Dragoș Pâslaru, Micaela Caracaș.

A debutat în film în 1975 și pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț în 1978, iar între 1981 și 1995 a fost actriță a Teatrului Bulandra.

S-a remarcat prin rolurile din serialul Lumini și umbre, filmul Domnișoara Christina și numeroase spectacole de teatru, colaborând cu regizori importanți ai cinematografiei românești. În 1995 a renunțat la cariera artistică și a ales viața monahală.

Ulterior, a scris volumul „Taina Mărturisirii”, a tradus mai multe cărți și a predat tehnica vorbirii la Universitatea „Spiru Haret” până în 2008.

1978: Un camion se prăbușește și explodează într-un loc de campare de pe o coastă din Tarragona, ucigând 216 persoane

Dezastrul de la Los Alfaques a fost provocat de explozia unei autocisterne în apropierea unui camping de pe litoral, la 11 iulie 1978, în Alcanar, Spania.

Cisterna transporta 23 de tone de propilenă lichefiată, o substanță extrem de inflamabilă. Explozia a ucis 215 persoane și a provocat arsuri grave altor aproximativ 200. Dintre victimele decedate, 178 erau cetățeni francezi.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mai multe persoane din cadrul companiei care deținea autocisterna au fost trimise în judecată pentru neglijență penală. Tragedia a determinat autoritățile spaniole să adopte noi reglementări, care permit circulația vehiculelor ce transportă mărfuri periculoase prin zonele locuite doar pe timpul nopții.

Majoritatea victimelor erau turiști aflați în vacanță din Franța și din alte țări europene, cazați în campingul Los Alfaques, situat pe malul mării, la kilometrul 159 al drumului național N-340, la aproximativ doi kilometri sud de orașul Sant Carles de la Ràpita.

Cele mai revoltătoare erori judiciare ale secolului XX. Oameni nevinovați au fost executați pentru crime pe care nu le-au comis

1997: Președintele SUA, Bill Clinton, vizită scurtă la București

La 11 iulie 1997, preşedintele american Bill Clinton s-a aflat într-o vizită la Bucureşti, fiind primit de preşedintele român Emil Constantinescu, scrie Agerpres.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

A fost cea de-a treia vizită a unui preşedinte american în ţara noastră, după cea a lui Richard Nixon, la 2-3 august 1969 şi cea a lui Gerald Ford, la 2-3 august 1975.

Vizita preşedintelui Statelor Unite s-a produs la doar câteva zile după summit-ul NATO de la Madrid, la care România nu a fost invitată să adere la Alianţă, spre deosebire de alte ţări est-europene.

Discursul ţinut de Bill Clinton în Piaţa Universităţii, în faţa a zeci de mii de oameni, a dat, însă, semnalul că intrarea României în NATO se va produce în cele din urmă.

Cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui american, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral, cadrul extins de colaborare vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale ţării noastre, promovarea rolului României ca factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est.

Lansat în 1997, Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite a devenit un pilon al relațiilor bilaterale și un sprijin pentru reformele interne ale României. După vizita președintelui Bill Clinton la București, cele două state au stabilit, printr-un schimb de scrisori și consultări diplomatice, principalele domenii de cooperare.

Elevii cu rezultate slabe ar fi lăsați intenționat corigenți în clasa a VIII-a sau ar fi sfătuiți să nu participe la Evaluarea Națională, pentru a nu influența negativ statisticile privind promovarea examenului, susține șeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Alba, Cornel Sandu.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Sunt școli care lasă corigenți în clasa a VIII-a pentru a nu strica mediile la Evaluarea Națională. Și în mediul rural, și în mediul urban”, a declarat Cornel Sandu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă și au fost citate de publicația Ziarul Unirea.

Există și unități de învățământ care le recomandă elevilor cu rezultate slabe să nu se înscrie deloc la examenul de la finalul clasei a VIII-a, deși participarea la Evaluarea Națională le oferă prioritate în procesul de repartizare computerizată la liceu, potrivit șefului ISJ Alba.

„Sunt școli care recomandă copiilor să nu se prezinte la Evaluarea Națională, deși au prioritate la repartiția națională cei care susțin examenul, indiferent de medii”, a afirmat acesta.

Cornel Sandu consideră că modificările aduse sistemului de admitere la liceu au diminuat avantajele pe care le aveau elevii care susțineau Evaluarea Națională, în condițiile în care toate locurile disponibile sunt repartizate în învățământul liceal.

Pentru a ilustra fenomenul, inspectorul școlar general a oferit exemplul unei clase cu zece absolvenți de gimnaziu, dintre care doar patru s-au înscris la Evaluarea Națională.

„De ce ceilalți șase nu s-au înscris? Pentru că li s-a spus: «Lasă, că oricum intrați și fără. N-are rost să mai veniți»”, a declarat Cornel Sandu.

Acesta susține că astfel de practici există atât în școlile din mediul rural, cât și în cele din mediul urban, și afectează imaginea reală a rezultatelor obținute de elevi la Evaluarea Națională.