După mai bine de două decenii de întârzieri, contracte reziliate și încercări eșuate de reluare a lucrărilor, sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș al Autostrăzii Transilvania se apropie de finalizare sub coordonarea Construcții Erbașu. Compania românească a preluat unul dintre cele mai problematice proiecte rutiere din țară și a dus lucrările la un stadiu fizic de peste 80%, transformând un șantier abandonat într-un tronson care se pregătește pentru deschiderea circulației.

Cei 26,35 kilometri reprezintă primul contract de autostradă din portofoliul Construcții Erbașu și, în același timp, o demonstrație a capacității companiei de a se extinde către infrastructura rutieră de mare viteză. Proiectul nu a fost unul simplu, care ar fi presupus doar realizarea unor lucrări noi, ci și verificarea, adaptarea și integrarea structurilor rămase din perioada Bechtel, după mai mult de un deceniu în care acestea nu au fost utilizate.

Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 884,12 milioane de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport 2021-2027. Proiectarea a început în martie 2024, iar ordinul pentru execuția lucrărilor a fost emis în ianuarie 2025.

Într-un interval de aproximativ un an și jumătate de la începerea efectivă a lucrărilor, Construcții Erbașu a dus proiectul dincolo de pragul de 80%. La finalul lunii iulie 2026, pe aproximativ 15 kilometri fusese deja așternut stratul final de uzură, inclusiv pe viaductul de la Suplacu de Barcău. Podurile erau realizate în proporție de aproximativ 90%, terasamentele depășiseră 95%, lucrările de asfaltare ajunseseră la circa 70%, iar montarea parapetelor se apropia de 40%.

Un șantier început în urmă cu peste 20 de ani

Istoria sectorului Suplacu de Barcău–Chiribiș începe odată cu proiectul Autostrăzii Transilvania, atribuit companiei americane Bechtel în 2003. Lucrările au fost demarate în 2004, însă contractul a fost reziliat în 2013, după ani de întârzieri, renegocieri și creșteri ale costurilor.

La momentul rezilierii, o parte importantă a actualului sector era deja executată. Cea mai vizibilă structură rămasă în urmă a fost viaductul ridicat peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău, construit în mare parte, dar niciodată deschis circulației.

Au urmat alte tentative de reluare a proiectului, proceduri contestate și contracte care nu au produs rezultatul așteptat. În 2015, CNAIR a atribuit din nou lucrările, însă contractul cu antreprenorul desemnat a fost reziliat în anul următor, din cauza lipsei de mobilizare. Alte proceduri au fost anulate sau blocate înainte ca execuția să poată avansa.

Astfel, un sector care se afla printre cele mai avansate lucrări lăsate în urmă de Bechtel a rămas închis timp de peste un deceniu. În presă și în comunicarea organizațiilor care monitorizează infrastructura, Suplacu de Barcău-Chiribiș a ajuns să fie numit “tronsonul blestemat” al Autostrăzii Transilvania.

Contractul actual a readus proiectul din zona promisiunilor repetate pe un șantier activ. Pentru Construcții Erbașu, miza a fost dublă: finalizarea unui sector cu un istoric tehnic și contractual problematic și demonstrarea capacității unei companii românești de a executa infrastructură rutieră majoră.

Viaductul peste lac, simbolul proiectului abandonat

Elementul central al tronsonului este viaductul de aproape 1,8 kilometri construit peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău. Structura are 45 de deschideri și reprezintă una dintre cele mai ample lucrări de artă de pe traseul Autostrăzii Transilvania.

Viaductul fusese realizat în proporție de aproximativ 80% înainte de oprirea proiectului. Structura existentă a trebuit evaluată după anii în care a rămas nefolosită, iar lucrările noi au fost corelate cu cele realizate în baza documentațiilor anterioare.

Intervențiile au inclus lucrări la calea de rulare și hidroizolație, realizarea elementelor din beton armat pentru susținerea parapetelor, a plăcilor de racordare și a umpluturilor din spatele culeelor. Până în vara acestui an, Construcții Erbașu a așternut stratul final de asfalt inclusiv pe viaduct.

Imaginea structurii care traversa lacul fără a conduce nicăieri a devenit, de-a lungul anilor, una dintre reprezentările eșecului vechiului contract pentru Autostrada Transilvania. Astăzi, aceeași construcție se apropie de momentul în care va deveni parte funcțională a unei legături rutiere așteptate de peste două decenii.

26 de kilometri și 19 structuri

Complexitatea proiectului nu se limitează la viaductul de peste lac. Sectorul de 26,35 kilometri include trei viaducte, opt poduri și opt pasaje, precum și noduri rutiere, parcări de scurtă durată și un Centru de Întreținere și Monitorizare.

În zona Suplacu de Barcău, lucrările s-au concentrat asupra ultimelor două poduri peste autostradă, asupra debleului realizat în fostul câmp de sonde Petrom și asupra ultimelor umpluturi și ziduri de sprijin către limita cu județul Sălaj.

La celălalt capăt al sectorului, echipele au avansat cu nodul rutier Chiribiș, parcările și infrastructura necesară întreținerii viitoarei autostrăzi. Toate aceste componente trebuie realizate și corelate înainte ca lotul să poată fi deschis traficului.

Proiectul este important și pentru asigurarea continuității Autostrăzii Transilvania în nord-vestul țării. La Suplacu de Barcău, sectorul se conectează cu tronsonul de aproximativ 13,5 kilometri către Nușfalău, deschis circulației în 2023. La Chiribiș, traseul va continua către Biharia și, ulterior, către segmentul deja funcțional care asigură legătura cu punctul de frontieră Borș.

Deschiderea lotului nu va rezolva toate discontinuitățile existente pe traseul A3, dar va elimina una dintre cele mai vechi întreruperi și va adăuga peste 26 de kilometri unei rețele construite fragmentat de-a lungul ultimelor două decenii.

De la primul contract de autostradă la o demonstrație de capacitate

Pentru Construcții Erbașu, sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș nu este doar primul contract de autostradă din portofoliu, ci și proiectul prin care compania își confirmă extinderea către infrastructura rutieră majoră.

Cunoscută pentru proiecte complexe din infrastructura medicală, educațională, sportivă și urbană, compania și-a dezvoltat în ultimii ani capacitatea necesară unor lucrări de transport de mare anvergură. Aceasta include echipe specializate, utilaje, baze de producție, cariere de piatră și resurse tehnice proprii, necesare pentru coordonarea simultană a mai multor fronturi de lucru.

Rezultatele din teren sunt cu atât mai relevante cu cât antreprenorul nu a preluat un proiect nou, construit de la zero. Construcții Erbașu a trebuit să evalueze și să integreze lucrări executate în baza unor documentații mai vechi, să intervină asupra structurilor rămase nefolosite și să adapteze proiectul la cerințele tehnice actuale.

Într-un interviu publicat în 2026, Cristian Erbașu, directorul general al companiei, arăta că finalizarea primului contract de autostradă va confirma capacitatea dezvoltată de companie pentru lucrări de infrastructură. Construcții Erbașu dispune de specialiști, tehnologie, baze de producție și alte resurse proprii pe care intenționează să le valorifice în proiecte similare.

Evoluția șantierului susține această direcție. Lucrările au trecut de pragul de 80%, iar pe o parte importantă a traseului a fost așternut deja stratul final de uzură. Proiectul demonstrează că experiența acumulată în construcții complexe poate fi transferată către infrastructura rutieră de mare viteză, inclusiv în cazul unor lucrări cu un istoric dificil.

Construcții Erbașu transformă un simbol al întârzierilor într-un proiect aproape finalizat

Timp de peste un deceniu, viaductul de la Suplacu de Barcău și structurile abandonate de-a lungul traseului au rămas simboluri ale întârzierilor care au marcat Autostrada Transilvania. Astăzi, același sector se apropie de finalizare, după mobilizarea Construcții Erbașu pe unul dintre cele mai dificile proiecte preluate de un antreprenor român.

Compania a transformat un șantier blocat într-un proiect activ, a integrat lucrări executate în urmă cu mai bine de un deceniu și a dus primul său contract de autostradă dincolo de pragul de 80%. Stratul final de asfalt a ajuns inclusiv pe viaductul care, ani la rând, a rămas suspendat deasupra lacului fără să fie folosit.

Finalizarea sectorului Suplacu de Barcău–Chiribiș va adăuga 26,35 kilometri rețelei A3 și va închide unul dintre cele mai lungi episoade de blocaj din infrastructura rutieră românească. Pentru Construcții Erbașu, proiectul marchează și începutul unei noi etape: trecerea de la un portofoliu solid de construcții civile și publice la asumarea și ducerea la capăt a unor proiecte majore de infrastructură de transport.

Cea de-a 54-a ediție a Sibiu Jazz Festival s-a încheiat duminică, 6 septembrie, după cinci zile de concerte care au adus pe scena din Sibiu artiști internaționali precum Magnus Öström, Nguyên Lê și Ulrich Drechsler.

Între 2 și 6 septembrie, publicul a descoperit proiecte și formule muzicale diferite, de la sonorități introspective și influențe care traversează mai multe zone ale jazzului, până la concerte construite în jurul improvizației și al dialogului direct dintre artiști și spectatori.

Magnus Öström și Nguyên Lê au propus publicului un concert în care jazzul s-a întâlnit cu influențe și expresii muzicale diverse, într-o formulă construită în jurul improvizației și al explorării sonore.

Pentru Ulrich Drechsler, unul dintre punctele centrale ale experienței de la Sibiu a fost legătura creată cu publicul: „Trăim pentru muzică și pentru astfel de momente muzicale unice, care dau naștere unei relații autentice cu publicul.”

Cele trei povești s-au întâlnit la Sibiu Jazz Festival, în perioada 3–6 septembrie, la Filarmonica de Stat Sibiu – Sala Thalia.

„Ediția 54 a festivalului s-a încheiat atingând acel spațiu istoric al jazzului care pendulează între continuitate și modernitate, clădit pe emoția unică împărtășită de public și artiști.”

Am reușit în aceste zile să construim cu bucurie un spațiu temporal al jazzului care tinde către atemporal către metafizica muzicii și către bucuria sunetului. Deși timpurile sunt ceva mai complicate ne-am asumat misiunea ca la fiecare ediție să venim cu muzică de calitate, vibrantă pentru publicul nostru. 

Muzica înseamnă viață și viața are muzica ei proprie care își găsește drumul său către inima publicului!”, explică Simona Maxim, directorul Sibiu Jazz Festival & Competition. 

Sibiu Jazz este o expresie vie a spiritului jazzului – o întâlnire între oameni, culturi și emoții. Festivalul promovează libertatea, creativitatea și bucuria descoperirii printr-o experiență muzicală care inspiră și conectează.

Fondat în anii ’70 de un grup de oameni creativi, Sibiu Jazz Festival a devenit, de-a lungul timpului, un reper al jazzului românesc și un punct de întâlnire pentru artiști și public din culturi și țări diferite. Festivalul se bucură de recunoaștere internațională și este, de 19 ani, membru al European Jazz Network, una dintre cele mai importante rețele dedicate jazzului din Europa.

Prin istoria și identitatea sa, Sibiu Jazz Festival contribuie la promovarea României pe scena muzicală internațională și continuă să creeze un spațiu în care jazzul aduce împreună generații, culturi și perspective diferite.

Parteneri: Primăria Municipiului Sibiu, Filarmonica de Stat Sibiu, Casa de Cultură a Studenților Sibiu, Rock FM, Club Francophone d’Affaires de Sibiu, Hermania, Schwarz Gruppe Int, Sobis Smart Collaboration, iabilet.ro, Cărturești, Hermanstädter Zeitung, Europe Jazz Network, European Jazz Network Green, Semente Cultural Promotions Suedia și Jazz Fan Rising.

Proiect cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2026. 

Alexandru Filimon

Comunicare & PR

Tel. 0766 703 909

filimon.dumitru-alexandru@fspub.unibuc.ro

pr@sibiujazz.eu 

www.sibiujazz.eu 

Peste 700 de români sunt așteptați pe 10 octombrie la Bruxelles, la primul TEDx organizat integral în limba română în diaspora. RePatriot, Partener Strategic al evenimentului, încheie ziua cu o sesiune de 90 de minute dedicată dialogului direct cu publicul și ideilor care pot deveni acțiuni concrete pentru România.

Pe 10 octombrie, Bruxelles va găzdui TEDxParc du Cinquantenaire ED, primul eveniment TEDx organizat integral în limba română în diaspora. Sub tema „Legacy × Creativity”, programul reunește peste 700 de români veniți din mai multe țări, alături de speakeri din știință, educație, tehnologie, cultură, antreprenoriat și leadership.

Ușile se deschid la ora 12.00 iar de la ora 13:00, publicul urmărește cinci sesiuni TEDx și o sesiune de interviuri, cu intervenții semnate de nume precum Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a ajuns în spațiu, fizicianul Cristian Presură, preotul Constantin Necula, Cristi Dănileț, Oana Ursache, Radu Magdin, David Timiș, Ioana Chicet-Macoveiciuc, Ioan Dunca, Andreea Adam, Mirela Niță Sandu, Liviu Hopârțean și Andreea Diana Bănică.

RePatriot: O zi de idei, urmată de o seară de acțiune

În calitate de Partener Strategic al evenimentului, RePatriot închide ziua, după conferința TEDx cu un format propriu: Action Session – „România, acum. Noi ce facem?”. Timp de 90 de minute, sesiunea pune publicul în centrul conversației – fiecare invitat are 3-4 minute pentru a porni de la o experiență personală, o alegere, o lecție sau un proiect, iar restul timpului este dedicat întrebărilor și dialogului cu sala.

La conversația moderată de Marius Bostan participă Felix Pătrășcanu, Dorin Fleșeriu, Diana Gini, Lucian Rotar, Ruxandra Crăciun, Doru Curoșu, Alexandru Iordache și Andrei Bogdan, oameni cu experiențe construite atât în România, cât și în diaspora.

„Oameni cu drumuri diferite vor foi pe scenă. Unii au plecat și au construit în alte țări. Alții au rămas și au construit acasă. Unii au creat companii, alții comunități, cariere și punți între România și lumea în care trăim.

Dar au ceva important în comun: nu au rămas spectatori ai propriului destin și nici ai destinului României. Vom vorbi despre alegeri, curaj, reușită, întoarcere, contribuție și despre acel fir nevăzut care ne leagă de țară, indiferent unde ne-a purtat viața.„, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot și moderatorul sesiunii speciale.

Întrebarea „România, acum. Noi ce facem?” nu are un singur răspuns și nici un singur mod corect de a rămâne conectat la țară. Poate însemna o investiție, un gând bun, o repatriere, un proiect dezvoltat din diaspora, un transfer de experiență, o conexiune de afaceri sau sprijin pentru o inițiativă din România.

Pe 10 octombrie, la Bruxelles, inspirația deschide conversația. Acțiunea îi dă un sens.

Pentru RePatriot, prezența la primul TEDx în română din diaspora continuă o misiune mai veche: transformarea experienței, competențelor și relațiilor construite peste hotare în resurse pentru România. Prin Action Session, această misiune ajunge direct în mijlocul comunității românești din Europa reunite la Bruxelles.

Ziua se încheie cu un After Party și networking, între orele 20:00 și 21:30 – un ultim prilej pentru participanți să lege conexiuni și să ducă mai departe conversațiile de peste zi.

Toată manifestarea va fi la: Amphithéâtre Henri La Fontaine, Campus du Solbosch, Université Libre de Bruxelles (ULB), Bâtiment K, 1050 Bruxelles.

Campania „Back To Work PROMO” este valabilă până la 15 septembrie 2026. Un bilet costă 40 de euro, iar la achiziția a trei bilete, cel de-al patrulea este gratuit. Biletul standard costă 70 de euro. Există și variante Student (10 euro) și VIP (170 euro).

Informații despre program și bilete: www.growingtogether.us.

Despre RePatriot

RePatriot este un proiect al Romanian Business Leaders, activ de peste 10 ani, dedicat reconectării românilor din diaspora cu România. An de an, prin acțiuni proprii sau în parteneriat cu administrații locale din țară, RePatriot transformă experiența, competențele și rețelele românilor de peste hotare în resurse concrete pentru comunitățile locale, cu un accent special pe sprijinirea antreprenorilor și viitorilor antreprenori.