Breaking
PICCJ descinde peste afacerile președintelui CJ Constanța. Ar fi percheziții la Crama lui Mitroi. Ar fi legat de dosarul procurorilor Gigi și Niță
Ofițeri și procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ar face o serie de percheziții domiciliare la firme care ar aparține președintelui Consiliului Județean Constanța, afirmă surse judiciare pentru Gândul.
Sursele citate nu pot oferi amănunte detaliate dar arată că perchezițiile ar avea loc la localul denumit Crama lui Mitroi, care ar avea legătură cu președintele CJ Constanța Florin Mitroi.
Totodată, mai arată sursele publicației, aceste ample percheziții ar avea loc în două dosare diferite, una dintre cauze fiind cea în care sunt arestați preventiv procurorii Ștefan Valentin Gigi, fostul șef al Parchetului Curții de Apel Constanța și Teodor Niță.
PICCJ confirmă oficial existența acestor percheziții
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, efectuează, în cursul zilei de astăzi, 30 iulie 2026, un număr de 11 percheziții domiciliare pe raza județului Constanța, se arată într-un comunicat, de joi, al instituției.
Activitățile procesuale sunt desfășurate la domiciliile a trei persoane fizice și la sediile sociale a zece persoane juridice, în continuarea măsurilor dispuse în perioada 13–15 mai 2026, în cadrul unui dosar penal, precum și într-o altă cauză, ambele instrumentate de Secția de urmărire penală.
Perchezițiile domiciliare sunt efectuate în vederea administrării probatoriului necesar pentru stabilirea situației de fapt, identificarea tuturor persoanelor implicate și dispunerea măsurilor legale care se impun.
Complicii procurorilor sub lupa PICCJ
La finele lunii iunie instanța supremă stabilea arestarea preventivă a lui Daniel Learciu, șeful Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Constanța, pentru cumpărare de trafic de influență de la procurorul constănțean Gigi Ștefan.
Arestarea preventivă a fost cerută în dosarul magistraților Teodor Niță și Gigi Ștefan și vine pe fondul evoluției anchetei după primele arestări din dosar.
Procurorul Gigi Valentin Ștefan
Astfel, în cursul lunii iunie, procurorul care instrumentează dosarul a făcut numeroase audieri ale unor șefi de instituții care au explicat detaliat cum s-a intervenit la ei prin magistratul Gigi Ștefan sau chiar prin Daniel Learciu, pentru oferirea de „suport” acestuia din urmă.
Procurorul Teodor Niță
Potrivit datelor din dosarul care se află acum pe masa judecătorilor de la instanța supremă, Learciu este acuzat de patru acte materiale ale infracțiunii de trafic de influență, ceea ce înseamnă că în patru rânduri diferite acesta a solicitat influența și intervenția magistratului Ștefan la diverși funcționari cu funcție de conducere în instituții ale statului român.
Daniel Learciu
Astfel, pe durata lunii iunie, cel puțin 8 martori au trecut prin fața procurorului de caz și au explicat detaliat de către cine au fost sunați și ce li s-a cerut, paralel cu atribuțiile prevăzute în fișele lor de post.
„Dat în primire” de primarul din Jurilovca
Potrivit datelor din dosarul aflat la instanța supremă unul dintre martorii-cheie în acuzarea lui Learciu ar fi martorul Ion Eugen, primarul comunei Jurilovca din anul 2012, căruia prietenii și cunoștințele sale i se adresează cu apelativul „Geni”.
Ion Eugen
Ion Eugen ar fi declarat că îl cunoaște pe procurorul Ștefan Gigi Valentin de aproximativ 4-5 ani, iar la sfârșitul anului 2025 sau începutul anului 2026 a fost contactat telefonic de către procuror care i-a transmis că vrea să se întâlnească cu acesta, lucru concretizat la domiciliul procurorului, din municipiul Constanța.
Cu prilejul acestei întâlniri, ar fi declarat acesta, Ștefan Gigi Valentin l-a rugat să vorbească cu președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, pentru a-l primi în audiență pe Learciu Daniel, fără a preciza și scopul acestei audiențe.
Ion Eugen s-a conformat și a facilitat întâlnirea dintre Learciu Daniel și Horia Teodorescu, respectiv după ce i-a transmis lui Horia Teodorescu rugămintea procurorului, martorul i-a pus în legătură pe cei doi, aceștia făcând aranjamentele ulterioare.
Ulterior, se arată în dosar, martorul Ion Eugen s-a întâlnit cu Horia Teodorescu care i-a comunicat că Learciu Daniel dorea să facă parte din Consiliul de administrație al unei societăți din subordinea Ministerului Economiei, S.A.P.E.-societate care administra sau autoriza activități în domeniul energiei, context în care l-a îndrumat pe Learciu să urmeze procedura standard de înscriere.
De asemenea, Horia Teodorescu i-a mai transmis martorului că el nu se va implica în niciun mod cu privire la solicitarea primită din partea lui Learciu Daniel și l-a sfătuit pe martor ca și el să adopte aceeași atitudine.
Martorul Ion Eugen a mai susținut că a mai fost contactat de mai multe ori de către Learciu Daniel pentru a-l întreba „cum stăm cu Bucureștiul”, cu referire la solicitarea sa de a face parte din consiliul de administrație S.A.P.E., martorul asigurându-l că totul este în regulă, deși acesta a precizat cu prilejul audierii că nu a făcut niciun demers în acest sens.
Tot cu privire la acest aspect, martorul a fost contactat de către Ștefan Gigi Valentin, în cursul lunii martie 2026, și cu care s-a întâlnit la un restaurant, subiectul discuției fiind același, cererea lui Learciu Daniel, martorul comunicându-i procurorului că nu ar trebui să fie probleme.
Totodată, după întâlnirea anterior menționată, Ștefan Gigi Valentin l-a contactat din nou pe Ion Eugen și s-au întâlnit în parcarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prilej cu care i-a comunicat martorului să ia legătura cu Horia Teodorescu ca la rândul său să ia legătura cu președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, și să-l roage să-l primească în audiență pe Learciu Daniel.
Martorul s-a conformat și a facilitat realizarea celor solicitate de către Ștefan Gigi Valentin.
Președintele CJ Tulcea, martor în dosar
În dosar se mai arată că la data de 12 iunie 2026, a fost audiat în calitate de martor Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, care a precizat că, în perioada decembrie 2025-ianuarie 2026, a venit la el primarul comunei Jurilovca, Ion Eugen (Geni) care i-a transmis că, la rugămintea procurorului Gigi Ștefan, să-l primească în audiență pe Learciu Daniel.
Această întâlnire s-a concretizat câteva zile mai târziu, la un bar din municipiul Tulcea, unde s-a întâlnit cu Learciu Daniel, care i-a comunicat că „l-ar interesa să ajungă în Consiliul de Administrație al S.A.P.E.”, tot Learciu Daniel fiind cel care a și explicat care este obiectul de activitate al acestei instituții, respectiv cu dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei verzi, panouri fotovoltaice sau sisteme eoliene.
Horia Teodorescu
Teodorescu Horia a mai menționat că nu a făcut niciun demers cu privire la solicitarea lui Learciu Daniel și chiar i-a comunicat lui Ion Eugen că solicitarea este o problemă care îl depășește și nu intră în componența sa.
Tot din cuprinsul depoziției de martor a mai rezultat că, în primăvara anului 2026, Ion Eugen i-a comunicat martorului că, din nou l-a rugat Gigi Ștefan să ia legătura cu el, pentru a-l ajuta pe Learciu Daniel.
De această dată, Learciu Daniel voia o audiență la președintele Consiliului Județean Galați Costel Fotea.
Martorul a luat legătura cu Fotea Costel și astfel a rezolvat solicitarea venită din partea procurorului Gigi Ștefan, respectiv Learciu Daniel a mers în audiență la președintele Consiliului Județean Galați, într-o zi de vineri, dar nu cunoaște subiectele abordate de aceștia.
Mărturia președintelui CJ Galați
Din declarația lui Costel Fotea, rezultă că ocupă funcția de președinte al Consiliului Județean Galați din anul 2016, iar în luna februarie 2026 a fost contactat telefonic de către Horia Teodorescu-președintele Consiliului Județean Tulcea, care l-a rugat să primească pe cineva în audiență.
Costel Fotea
Ulterior, la biroul martorului s-au prezentat Learciu Daniel și încă o persoană, Lerciu fiind cel care i-a spus că se află într-un stadiu avansat cu un proiect legat de un parc eolian pe care și-ar dori să-l realizeze pe raza județului Galați.
Martorul a înțeles din cele relatate de către Learciu Daniel că dorea să discute cu reprezentanții Electrica și cu cei ai Muzeului Județean de Istorie și care avea atribuții în domeniul parcurilor eoliene.
Astfel, martorul Fotea Costel i-a contactat telefonic pe directorul Electrica Galați și pe directorul Muzeului Județean de Istoria, cărora le-a solicitat să-l primească pe Learciu în audiență.
Ulterior, Leraciu Daniel l-a contactat telefonic pe martor căruia i-a transmis că nu a reușit să se întâlnească cu directorul Muzeului Județean de Istorie, prilej cu care martorul a revenit și a restabilit întâlnirea solicitată de către Learciu Daniel.
De asemenea, martorul Fotea Costel a mai precizat că nu știe ce a discutat Learciu Daniel cu cei doi directori și nici nu a depus vreo cerere sau document la Consiliul Județean Galați, în sensul celor descrise mai sus.
Intervenția pentru permis, devoalată de ofițerul de caz
Martorul Munteanu George Marius a declarat la data de 16 iunie 2026, în calitate de ofițer de poliție în cadrul IPJ Constanța, l-a cunoscut pe procurorul Ștefan Gigi Valentin în anul 2010, având o relație strict profesională cu acesta.
Martorul a mai precizat că în cursul lunii octombrie 2025, a fost sunat de către Ștefan Gigi Valentin care i-a solicitat să treacă pe la biroul său. Astfel, martorul a ajuns la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, și la etajul 1, în apropierea biroului lui Ștefan Gigi, a fost abordat de un domn care s-a recomandat ca fiind Learciu Daniel și care i-a prezentat o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere criticând și agenții de poliție care i-au aplicat sancțiunea.
Martorul i-a transmis că polițiștii respectivi nu sunt subordonații săi, iar dacă are o nemulțumire poate contesta în instanță procesul-verbal.
În timpul acestei discuții dintre Learciu Daniel și martor a intervenit și procurorul Ștefan Gigi care l-a invitat pe martor în biroul său.
Martorul a mai menționat că, în luna februarie 2026, Ștefan Gigi Valentin l-a sunat și l-a rugat să vină pe la el la birou, martorul conformându-se. Astfel, procurorul i-a prezentat martorului o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere emisă de IPJ Bașov pe numele lui Learciu Daniel și l-a întrebat pe acesta ce modalități există pentru ca Learciu să-și ridice permisul de conducere de la Constanța.
Munteanu George Marius i-a comunicat procurorului că permisul de conducere va fi trimis la Constanța după 15 zile de la constatarea faptei, unde va fi păstrat până la restituire și nu se poate urgenta restituirea permisului în niciun mod.
În luna martie 2026, martorul a fost apelat din nou de către Ștefan Gigi Valentin cu aceeași problemă, trimițându-i și o fotografie cu un extras de pe portalul instanțelor din care rezulta că Learciu Daniel contestase procesul-verbal de sancțiune și adresându-i și întrebarea dacă a ajuns permisul la Constanța.
Martorul i-a explicat că permisul nu va mai fi trimis din oficiu la Constanța, ci numai în baza unei solicitări a contravenientului.
Tot din depoziția martorului a mai rezultat că, în perioada în care acesta se afla în concediu de odihnă a primit un mesaj de la Ștefan Gigi Valentin în care îl întreba din nou de permisul lui Learciu Daniel, martorul informându-l pe acesta, după câteva zile, că permisul a ajuns la Constanța.
De asemenea, martorul a mai susținut că, la începutul anului 2026, a fost apelat telefonic de către Ștefan Gigi Valentin care l-a rugat să treacă pe la el la birou, iar cu prilejul acestei întâlniri procurorul i-a înmânat o copie a unui proces verbal prin care o persoană, al cărei nume nu și-l amintește, fusese încunoștințată ca urmare a conducerii sub influența alcoolului i s-a întocmit dosar penal și că nu mai are dreptul să conducă.
Martorul a vizualizat numărul procesului verbal și astfel a concluzionat că dosarul se afla în lucru la Serviciul Siguranță Rutieră, al cărui șef este. Astfel, solicitarea procurorului a fost în legătură cu urgentarea ridicării buletinului de analize de la Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța și nu a făcut nicio precizare cu privire la soluționarea dosarului de urmărire penală.
Cumpărător de influență luat pe sus de șefa energiei electrice: „Ați venit din Constanța să îmi cereți o ilegalitate”?
Procurorul PICCJ care instrumentează dosarul magistraților Teodor Niță și Gigi Ștefan a audiat-o și pe Rodica Mihaela Suciu, director general al Distribuție Energie Electrică România.
Femeia a explicat la audieri că la data de 23 februarie 2026, a fost contactată telefonic de către o persoană care s-a recomandat a fi Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, care a rugat-o să primească în audiență pe un prieten, pe nume Learciu, cu acest plilej transmițându-i acestuia că se afla în județul Covasna, la Balvanyos.
Astfel, Suciu Mihaela Rodica a fost contactată de către Learciu Dumitru Daniel, în aceeași zi și au stabilit ca în ziua următoare, să se întâlnească la Balvanyos Resort.
Întâlnirea a avut loc la recepția hotelului, unde domnul Learciu a venit însoțit de către o altă persoană, persoană care a discutat mai mult cu martora deoarece avea cunoștințe tehnice.
Aceasta i-a comunicat că că ei vor să investească în producția de energie solară-fotovoltaice și în stocare și că îi interesează capacitățile disponibile din jurul stațiilor, la nivel național, deținute de către societatea al cărei director general este martora.
Learciu Daniel și însoțitorul acestuia au mai relatat că vor să cumpere teren în zona stațiilor unde sunt capacități disponibile pentru a produce energie.
Directoarea Suciu a fost iritată de propunerea celor doi și chiar a afirmat „ați venit din Constanța să îmi cereți o ilegalitate”?, cu referire la faptul că informațiile solicitate erau confidențiale, se mai arată în dosarul aflat pe masa judecătorilor ICCJ.
Văzând reacția martorei, Learciu Dumitru Daniel a încercat să tempereze atmosfera și calmeze lucrurile.
Breaking
Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro
Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.
București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.
Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ
Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.
Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari.
| Canal | Sesiuni (August) | Evoluție YoY (Iulie) | Evoluție YoY (August) |
|---|---|---|---|
| Trafic total | 145,7 mil. | −10,7% | −7,1% |
| Search | 39,3 mil. | −20,0% | −18,3% |
| Paid | 44,0 mil. | −1,7% | +7,0% |
| Social | 3,5 mil. | −1,0% | +9,8% |
| Direct | 27,3 mil. | −12,9% | −10,9% |
| Asistenți AI | 995.000 | +47,6% | +154,4% |
Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.
AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive
Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.
Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.
„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF
Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul
Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.
Față de iulie, lunǎ în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%.
SEO: mai puține vizite, mai mulți bani
Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.
Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.
Paid crește mai repede decât investiția
În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.
Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.
Ce se întâmplă la checkout
Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:
| Canal | Rată de conversie | Coș mediu | Valoare / sesiune |
|---|---|---|---|
| Paid | 2,44% | 264 lei | 6,4 lei |
| Asistenți AI | 2,35% | 377 lei | 8,9 lei |
| Organic | 1,81% | 293 lei | 5,3 lei |
| Direct | 1,15% | 411 lei | – |
Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.
AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.
Rezerva de măsurare
GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție.
Este o estimare, nu o măsurătoare directă.
Cifre cheie, pe scurt
- Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
- Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
- AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
- Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
- Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.
Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
-
Socialacum 3 zileConstrucții Erbașu duce spre finalizare una dintre cele mai complicate moșteniri ale Autostrăzii A3 Transilvania
-
Actualitateacum 11 ore10 pași necesari pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală
-
Anunturiacum 3 zileVânzare pe marketplace sau pe site propriu: comisioane, control și costuri
-
acum 14 oreRevolut confirmă o breșă de securitate. Ce date personale ale unor clienți au fost expuse
-
Anunturiacum 12 ore
Anunt Public pentru autorizatia de construire nr. 123 din data 01.07.2026 emisa de Primaria com. Dumbravita
-
Anunturiacum 3 zileROAS și ROI: cum verifici dacă publicitatea contribuie la profit





