Breaking
Senatul deblochează banii pentru Romatsa și Neptun Deep
Senatul a adoptat joi două proiecte de lege care prevăd măsuri fiscal-bugetare, printre care finanțarea de urgență a Romatsa și acordarea unor credite de angajament pentru ca statul român să își poată exercita dreptul de preempțiune la achiziția gazelor din Neptun Deep. Proiectele urmează să fie dezbătute de Camera Deputaților, for decizional, relatează Agerpres.
Patru măsuri fiscal-bugetare adoptate de Senat
Primul proiect de lege, inițiat de PNL, include patru măsuri fiscal-bugetare care, potrivit senatorului liberal Silviu-Iulian Coșa, urmăresc „eliminarea unor blocaje administrative şi financiare reale fără un cost bugetar suplimentar”.
Acesta a prezentat principalele prevederi ale actului normativ: „Este vorba de scutirea directă de taxă pe valoarea adăugată pentru forţele armate partenere, de corectare a regimului fiscal aplicabil procedurilor de prevenire a insolvenţei, de finanţarea de urgenţă pentru Romatsa prin Eximbank şi încă o sursă suplimentară de rezervă bugetară pentru aceeaşi situaţie”.
Referitor la scutirea de TVA pentru forțele armate partenere, senatorul a afirmat că este o măsură de „bun-simţ, de reciprocitate”, explicând că statele partenere din NATO aplică deja un regim similar militarilor români aflați pe teritoriul lor.
În ceea ce privește modificările privind procedurile de insolvență, Coșa a susținut că acestea elimină o vulnerabilitate legislativă.
„Proiectul elimină o portiţă prin care unii debitori abuzau de actualele prevederi pentru a accesa facilităţi de plată la care nu ar fi trebuit să aibă acces. Proiectul pune de acord Codul de procedură fiscală cu Legea 216/2022, care a modernizat procedurile de prevenire a insolvenţei şi previne astfel acest tip de abuz, protejând în acelaşi timp creanţele statului”.
Finanțare de urgență pentru Romatsa
Potrivit senatorului PNL, măsurile adoptate urmăresc să rezolve situația creată de poprirea instituită de Eurocontrol asupra sumei de 3,4 miliarde de lei, care afectează aproximativ 85% din veniturile Romatsa și riscă să perturbe activitatea de navigație aeriană.
Coșa a precizat că „finanţarea este fără dobândă, plafonată strict cu rambursare automată la încetarea executării silite”.
De asemenea, el a adăugat: „Completarea OUG 47/98 privind Romatsa adaugă o a doua sursă: fondul de rezervă bugetară, prin Ministerul Transporturilor, pentru aceeaşi criză. Iată deci două instrumente paralele ca soluţie de rezervă”.
Credite de angajament pentru gazele din Neptun Deep
Al doilea proiect adoptat de Senat are ca obiectiv consolidarea securității energetice a României.
„Proiectul oferă credite de angajament pentru exercitarea dreptului de preempţiune al statului la achiziţia gazelor din Neptun Deep, precum şi prorogarea până la 30 septembrie a plăţii vărsămintelor pentru majorarea capitalului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare”, a detaliat Silviu Coșa.
Acesta a punctat și impactul economic al măsurii: „oferta OMV Petrom înseamnă aproape 50 de terawaţi în şapte ani, în valoare de aproximativ 13 miliarde lei”.
Senatorul liberal a avertizat că, fără adoptarea acestui cadru legislativ, „dreptul legat de prioritate rămâne doar teoretic”. Cele două proiecte au fost adoptate de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.
Breaking
Cine este Rebeca Grynspan, economista din Costa Rica care ar putea deveni prima femeie din istorie care ocupă funcția de secretar-general al ONU
Organizația Națiunilor Unite se pregătește pentru alegerea unui nou secretar-general, al cărui mandat este de 5 ani și are dreptul la o singură reînnoire. Candidatul cu cele mai multe șanse este o economistă de etnie evreiască din Costa Rica.
Actualul secretar-general al ONU, Antonio Guterres, care a avut relații tensionate cu guvernul Netanyahu din Israel și a susținut formarea statului Palestina în contextul războiului regional din Orientul Mijlociu, își va încheia cel de-al doilea mandat pe 31 decembrie 2026.
Antonio Guterres își încheie ultimul mandat. Omenirea în 2026, mai haotică și mai dezbinată decât era în 2016
Fost premier al Portugaliei, el și-a început funcția de șef al ONU de la 1 ianuarie 2017, concentrându-se pe pace, drepturile omului, combaterea schimbărilor climatice, protejarea refugiaților, egalitatea sexuală și ajutoarele umanitare. În perioada conducerii sale, ONU a gestionat pandemia de COVID-19 și acordarea de ajutoare umanitare pentru migranți și populații aflate în zone de război, precum Ucraina, Fâșia Gaza, Siria, Yemen și Sudan.
De asemenea, relațiile dintre ONU și SUA au devenit tensionate după ce Donald Trump a redevenit președintele Statelor Unite. Republicanul de la Casa Albă a retras SUA din 66 de organizații și instituții internaționale, inclusiv din UNESCO și OMS, a tăiat fondurile pentru UNFCCC pentru schmbările climatice și UNFPA pentru sănătatea mamelor și creșterea natalității după ce a demontat USAID, o agenție federală pentru ajutor extern.
Președintele american a propus chiar ieșirea Statelor Unite din ONU după ce a fondat Consiliul Păcii, considerată o alternativă.
Rebeca Grynspan, economista din Costa Rica care ar putea repune ONU pe picioare
Potrivit Times of Israel , rezultatele primului vot informal a celor 15 țări membre din cadrul Consiliului de Securitate ONU indică că economista Rebeca Grynspan are cele mai mari șanse să devină prima femeie care ocupă funcția de secretar-general al ONU. De asemenea, ar putea deveni prima persoană de etnie evreiască care va ajunge la șefia ONU.
Ea a fost vicepreședinte secundar al Costa Rica din 1994 până în 1998, administrator asociat al Programului ONU pentru Dezvoltare din 2010 până în 2014, și secretar-general ibero-american din 2014 până în 2021. De cinci ani, ea este secretarul-general al UNCTAD – Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare.
Rebeca Grynspan are cele mai multe voturi de încurajare. Ea a fost nominalizată de Costa Rica pentru șefia ONU și are 10 voturi de încurajare.
Principalii candidați
Pe locul 2 este Carolyn Rodriguez-Birkett, ministrul de Externe din Guyana, cu 9 voturi de încurajare. Iar pe locul 3 cu 7 voturi de încurajare este Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică din 2020 încoace și fost ambasador al Argentinei în Austria.
Sub mandatul său, AIEA s-a preocupat de prevenirea accidentelor nucleare în Ucraina (Centrala Atomică Zaporojie) și de problema programului nuclear al Iranului. Rafael Grossi a fost nominalizat de Argentina să candideze pentru șefia ONU. El este susținut și de Italia și Paraguay.
Pe locul 4 este Michelle Bachelet, fosta președintă a Chile, cu 6 voturi de încurajare. Ea a fost nominalizată de Mexic și Brazilia, și este susținută de Columbia. Chile, țara ei nativă, i-a retras sprijinul după decizia luată de noul președinte naționalist, Gabriel Boric.
Din SUA, președintele Trump își dorește ca Gianni Infantino, președintele FIFA, să devină următorul secretar-general al ONU. Infantino n-a declarat nimic în această privință. Se speculează în presa internațională că ar putea candida Jacinda Ardem, fosta prim-ministră a Noii Zeelande, Kristalina Georgieva din Bulgaria care ocupă din 2019 funcția de directorul FMI, fostul premier australian Kevin Rudd și chiar fostul premier al Regatului Unit, Keir Starmer, care a demisionat recent din funcție.
SUA doresc un secretar general capabil să reformeze ONU
Cu toate că Donald Trump a spus că dorește să retragă SUA din ONU, încă nu a emis un ordin executiv și nici nu a semnat un memorandum prezidnețial, precum atunci când a retras SUA din 66 de organizații afiliate cu ONU.
Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, spune că dorește ca viitorul secretar general să impulsionze reformarea organizației pentru a deveni mai agilă și adecvată scopului ei.
„Avem nevoie de mai puțin sediu central, de mai multă prezență pe teren (…) Mai puțini oameni aici și mai mulți oameni acolo, pe teren”, a declarat Waltz presei.
Următoarea etapă se va desfășura cu votul pe buletine colorate. Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța, Republica Populară Chineză și Federația Rusă) vor vota pe un buletin roșu.
Celelalte 10 state non-permanente prin rotație vor vota pe un buletin alb. În cazul votului din acest an, vor fi Somalia, Sierra Leone și Algeria din Grupul African, Bahrain și Kîrgîzstan din Grupul Asia-Pacific, Columbia, Trinidad și Tobago din Grupul Americii Latine, Austria și Portugalia din Grupul Europei de Vest, și Letonia din Grupul Europei de Est.
Votul împotriva unui candidat pe un buletin roșu presupune veto din partea unui membru permanent, iar candidatul respectiv este eliminat din cursă.
Sursa Foto: ONU/Mediafax Foto
Breaking
Italia solicită suspendarea Spaniei din Spaţiul Schengen după criza migranților din Ceuta
Italia a solicitat suspendarea Spaniei din Spațiul Schengen ca urmare a afluxului de migranți marocani în Ceuta. Joi, mii de migranți, unii la bustul gol îmbrăcați doar cu pantaloni scurți, alții cu tricouri, papuci și cu șapcă, au pătruns în exclava spaniolă Ceuta, după ce au înotat din Maroc sau au urcat gardurile de frontieră. Garda Civilă a afirmat că afluxul a fost prea mare, iar forțele de ordine n-au putut să facă față. Autoritățile locale au solicitat intervenția armatei.
Criza migranților a izbucnit după ce sute de marocani au intrat ilegal, joi, în enclava spaniolă Ceuta din Marocul învecinat.
Ministrul italian de Externe vrea scoaterea Spaniei în afara Spațiului Schengen
Antonio Tajani, ministrul italian de Externe, într-o postare platforma X, a denunțat migrația neregulată și necontrolată și a solicitat suspendarea Spaniei din Spațiul Schengen.
„Sunt în favoarea închiderii spațiului Schengen cu Spania și am încredere deplină în acțiunile ministrului Piantedosi. Imigrația neregulamentară și necontrolată reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Imaginile care vin din Ceuta demonstrează cum decizia guvernului de la Madrid de a acorda cetățenia spaniolă și, prin urmare, europeană, la peste 500.000 de imigranți ilegali este profund eronată și încurajează traficul de persoane.”, a spus ministrul italian.
Și vicepremierul Italiei Matteo Salvini, liderul Partidului Liga, a solicitat la rândul său suspendarea Spaniei din Schengen pentru apărarea frontierelor Europei.
Reacția prim-ministrei Giorgia Meloni: Italia este pregătită să-și apere granițele și să suspende Spania din Schengen
Giorgia Meloni, prim-ministra Spaniei, a catalogat imaginile din enclava spaniolă din Africa de Nord drept „șocante”.
Ea a spus că Italia este „gata să intervină cu instrumente extraordinare pentru a apăra granițele și securitatea cetățenilor, inclusiv să susțină suspendarea spațiului Schengen cu Spania”.
Spania a respins apelurile de a declara stare de urgență națională, dar a trimis întăriri din cadrul armatei.
Pedro Sanchez a acordat cetățenie pentru 500.000 de migranți ilegali din Spania
Din februarie, guvernul spaniol condus de premierul Pedro Sanchez a anunțat că va acorda statut legal și cetățenie pentru 500.000 de migranți care trăiesc și lucrează în Spania. Premierul a invocat lipsa forței de muncă ca motiv.
Decizia a atras critici dure, inclusiv din partea miliardarului Elon Musk, care l-a caracterizat pe premierul spaniol drept un „tiran” și un „trădător” al poporului Spaniei. Comentariul omului de afaceri n-a rămas fără replică. Premierul Spaniei i-a reamintit lui Elon Musk că este un migrant cu cetățenie americană care s-a născut în Africa de Sud, și a spus că rețeaua de socializare X este un „stat eșuat”.
După izbucnirea crizei, miliardarul Elon Musk a avertizat că economia Spaniei va fi distrusă din cauza migranților ilegali.
„Întregul buget al Spaniei va fi distrus de migranții ilegali.E un calcul simplu: dacă Spania oferă migranților chestii gratis care depășesc 90% din standardele de trai ale Pământului, ar putea determina ca 90% din populația Pământului să se mute în Spania, ceea ce înseamnă aproximativ 7 miliarde de oameni!” .
Până joi dimineață, Ceuta înregistrase deja aproximativ 1.800 de sosiri neautorizate în săptămâna precedentă.
După apelurile de ajutor din partea guvernului din Ceuta și a membrilor parlamentului său, guvernul spaniol a anunțat la sfârșitul zilei că „forțele armate vor întări forțele de ordine ale Gărzii Civile” din Ceuta.„
Alberto Núñez Feijóo, liderul Partidului Popular din Spania, a declarat:
„Ne confruntăm cu o problemă gravă de securitate națională. Este un aflux fără precedent.”
Ceuta, un „butoi cu pulbere” la frontiera dintre Europa și Africa
Nu este pentru prima oară când Spania se confruntă cu incidentul la frontiera cu Marocul. În vara anului 2021, între 6.000 și 9.000 de migranți ilegali au traversat ilegal frontiera pentru a ajunge în Ceuta și Melilla. Numai 1.500 erau minori.
Relațiile diplomatice dintre Maroc și Spania s-au deteriorat. Cei mai mulți noi veniți s-au întors în Maroc la câteva zile. Un alt scandal diplomatic a erupt în 2007, când regele Juan Carlos I a anunțat că va veni în vizită în orașele Ceuta și Melilla.
Ceuta, situată pe coasta Africii de Nord, are statut de oraș autonom din 1995. Populația sa este de 83.000 de locuitori.
Iar Melilla, situată tot pe coasta nord-africană, cu o populație de 87.000 de locuitori, are statut autonom tot din 1995. Anterior, ca urmare a Decolonizării Africii, cele două orașe au rămas ultimele și singurele așezări de pe continentul african ce au rămas controlate de spanioli.
Sursa Video/Foto: X
Breaking
Pășunile din Olt, pârjolite de caniculă. Animalele sunt hrănite cu castraveți și pepeni
Un nou val de caniculă peste Romania. Maxime de 37 de grade Celsius ziua si 20 de grade Celsius noaptea. Nu numai oamenii au de suferit din cauza caniculei,ci si animalele care nu mai au ce paste. În Slătioara, județul Olt, pășunile și culturile au fost pârjolite de secetă și temperaturile extreme, pământul crăpându-se și rămânând fără pic de verdeață.
Nu numai oamenii au de suferit din cauza caniculei, ci si animalele.
Pentru că în această zonă pășunile sunt pur și simplu pârjolite de soarele puternic. Crescătorii de animale au ales să le hrănească cu castraveți și pepeni.
„Toate s-au uscat. Cât de greu este să vă descurcați? E greu și cu apă. Noi cărăm animale animale 5 ani din sat că avem un bazin acolo”, spune un cioban.
„Este foarte greu. Mulți crescătorii se descurcă din ce în ce mai greu. Nu mai au ce manca la câmp. Am cumpărat 4 tone de castraveți și pepeni că sunt mai ieftine să le dăm să mănânce”, spune Traiam Gârtan, președintele crescătorilor din Olt.
Centru țării va intra sub avertizare de tip cod galben începând din 31 august.
-
Actualitateacum 3 zileRCA-ul acoperă daunele produse unui pieton? Ce spune legea și ce se întâmplă concret după accident
-
Politicaacum 3 zile„Micul miracol” din Parlament. PSD, PNL, AUR și USR au votat la fel pentru a ține prețul motorinei sub 10 lei / Cum arată măsura
-
Breakingacum 2 zileMacaulay Culkin și Disney ar putea reînvia seria „Singur Acasă”. La 36 de ani de la primul film, „Kevin” nu exclude o nouă comedie
-
Actualitateacum 2 zileIranul a lansat rachete balistice asupra unei baze militare americane din Iordania
-
Actualitateacum 2 zileTainele bucătăriei pescărești: ciorba de povestit nepoților și delicatesele căzăcești care te cuceresc pe loc
-
Actualitateacum 2 zilePot prelungi contractul de amanet pentru aparatul meu electronic?
-
Breakingacum 2 zileBilanțul cutremurului de 7,1 din Japonia urcă la 13 morți. Salvatorii caută supraviețuitori sub dărâmăturile mall-ul prăbușit
-
Actualitateacum 3 zileBlocarea angajărilor după gradul de ocupare a paturilor riscă să lovească marile spitale. Avertismentul reprezentanților pacienților





