Părinții observă de obicei acest detaliu întâmplător, seara, când intră în cameră să stingă lumina sau să mai pună o pătură. Copilul doarme adânc, cu buzele depărtate, iar respirația se aude ușor sacadată. Pare un amănunt fără importanță, ceva ce ține de poziția pernei sau de o răceală care nu a trecut încă de tot. În cabinetele de stomatologie pediatrică și în cele de ORL, obiceiul acesta este privit altfel. Respirația pe gură în timpul somnului rămâne unul dintre semnele pe care medicii le urmăresc atent la copiii mici, fiindcă spune ceva despre felul în care se dezvoltă căile respiratorii și, odată cu ele, oasele feței. Ce se întâmplă când copilul respiră pe gurăNasul are un rol care depășește simplul transport al aerului. Aerul care trece prin fosele nazale este curățat de particule, încălzit până aproape de temperatura corpului și umezit înainte să ajungă în plămâni. Tot acolo se produce oxid nitric, o substanță care ajută la deschiderea vaselor mici din plămâni și susține preluarea oxigenului. Când copilul respiră pe gură, aerul rece și uscat ajunge direct în faringe, usucă mucoasa și favorizează iritațiile repetate ale gâtului. Există și o consecință mecanică, mai puțin evidentă. Pentru ca gura să rămână deschisă, mandibula coboară, iar limba se așază pe planșeul bucal în loc să stea lipită de cerul gurii. Poziția se menține ore întregi, noapte de noapte, tocmai în perioada în care oasele feței cresc cel mai rapid. Limba este un mușchi puternic, iar sprijinul pe care îl oferă în mod normal palatului dispare. Din exterior, obrajii continuă să apese, astfel încât arcada superioară se îngustează treptat, fără ca nimeni să observe schimbarea de la o lună la alta. De ce nasul înfundat nu e singura explicațiePrima explicație la care se gândesc părinții ține de o răceală prelungită sau de o alergie. De multe ori chiar acolo se află cauza. Vegetațiile adenoide mărite, rinita alergică, polipii sau deviația de sept blochează parțial trecerea aerului și obligă copilul să compenseze pe gură. Un consult ORL lămurește repede această parte a poveștii. Sunt însă și copii la care nasul respiră liber, alergiile au fost tratate, adenoidita a fost rezolvată, iar gura rămâne deschisă în somn. Cauza ține atunci de obișnuință și de structură. Corpul a învățat un tipar de respirație pe care îl păstrează chiar și după ce obstacolul a dispărut, iar musculatura feței s-a adaptat la el. La acestea se adaugă situațiile în care forma maxilarului superior limitează chiar ea spațiul nazal, fiindcă bolta palatină formează podeaua nasului. Cu cât bolta e mai îngustă și mai adâncă, cu atât volumul foselor nazale de deasupra ei este mai mic. De aceea, un copil care respiră pe gură are nevoie de o evaluare din două direcții. Medicul ORL se ocupă de obstrucție, iar medicul stomatolog sau ortodontul de dezvoltarea maxilarelor. Una fără cealaltă lasă de obicei jumătate din problemă nerezolvată. Semnele pe care părinții le observă dimineațaCele mai clare indicii apar în primele minute după trezire. Buzele sunt uscate sau crăpate, chiar și vara, copilul cere apă imediat ce se ridică din pat, iar respirația de dimineață are un miros neplăcut care nu dispare după periaj. Pe pernă rămâne frecvent o urmă de salivă uscată, iar în cazurile mai accentuate, gingia din zona dinților din față arată ușor roșie și inflamată, fiindcă mucoasa a stat expusă la aer toată noaptea. Somnul în sine oferă alte semnale. Copilul se răsucește mult, își schimbă poziția des, aruncă pătura, sforăie ușor sau respiră zgomotos. Unii părinți povestesc că aud pauze scurte în respirație, urmate de o inspirație bruscă. Acesta e semnul cel mai serios din listă și merită discutat cu medicul fără amânare. La acestea se adaugă cearcănele care nu se explică prin ora de culcare, pentru că un copil care doarme zece ore și se trezește obosit nu a dormit, de fapt, odihnitor. Cum influențează respirația orală somnul și atenția la școalăSomnul de calitate presupune faze profunde, lungi, în care organismul se reface și în care se eliberează hormonul de creștere. Când respirația e îngreunată, creierul reacționează la scăderile mici de oxigen prin microtreziri de care copilul nu își amintește dimineața. Somnul se fragmentează, fazele profunde se scurtează, iar refacerea rămâne incompletă chiar dacă numărul total de ore pare corect. Consecințele se văd în timpul zilei și rareori sunt puse pe seama respirației. Oboseala cronică se manifestă la clasă prin agitație. Copilul se mișcă în bancă, vorbește, se ridică, își pierde repede concentrarea și reacționează disproporționat la frustrări mărunte. Tabloul seamănă atât de bine cu neatenția și cu hiperactivitatea, încât mulți părinți ajung întâi la psiholog și abia după aceea la medicul care se uită în gura copilului. Mai mult decât atât, memoria de lucru și capacitatea de a susține un efort intelectual pe durata unei ore de curs depind direct de calitatea somnului din noaptea precedentă. Când scăderea de performanță apare treptat, pe parcursul mai multor luni, legătura cu felul în care copilul respiră noaptea rămâne aproape invizibilă. Cum se schimbă fața și dinții în timpOasele feței cresc sub influența forțelor care acționează asupra lor, iar musculatura le modelează zi de zi. Un copil care ține gura deschisă ani la rând dezvoltă un tipar recunoscut de medicii care lucrează cu cei mici. Fața se alungește pe verticală, mandibula rămâne ușor retrasă, buza superioară se scurtează și nu mai acoperă complet dinții din față, iar tonusul buzelor slăbește vizibil. La nivelul dinților, modificările sunt la fel de concrete. Arcada superioară se îngustează, dinții definitivi nu mai găsesc spațiu și erup înghesuiți sau răsuciți, iar în zona laterală apare frecvent o mușcătură încrucișată. Când limba se sprijină constant între arcade se instalează mușcătura deschisă, adică un spațiu care rămâne între dinții din față chiar și atunci când copilul strânge maxilarele. Se adaugă un risc crescut de carii și de gingivite, pentru că saliva, care protejează smalțul în mod natural, se evaporă mai repede într-o gură care stă deschisă. Nimic din toate acestea nu se întâmplă brusc. Tocmai fiindcă se instalează treptat, schimbarea trece neobservată, iar diferența se vede abia comparând fotografii la doi sau trei ani distanță. Legătura dintre bolta îngustă și gura deschisă noapteaCerul gurii și podeaua nasului sunt același os, privit din două părți. Când bolta palatină e îngustă și ridicată mult în sus, spațiul de deasupra ei se micșorează, iar aerul întâmpină mai multă rezistență la fiecare inspirație. Copilul face atunci ceea ce e firesc pentru el și deschide gura. Se formează un cerc din care e greu de ieșit, fiindcă respirația pe gură menține limba jos, iar limba lăsată jos permite bolții să se îngusteze și mai mult. Ortodonția intervine exact în acest punct, la copiii la care sutura dintre cele două jumătăți ale maxilarului superior nu s-a închis încă. Părinții care se documentează despre disjunctor Maxilar la clinica Dr. Radu Dumitru Pitesti ajung de regulă la aceeași explicație, pentru că dispozitivul lărgește progresiv bolta palatină și mărește, odată cu ea, volumul disponibil pentru respirația nazală. Expansiunea se face în milimetri, pe parcursul câtorva luni, iar efectul se vede atât în forma arcadei superioare, cât și în felul în care copilul respiră în somn. Momentul contează foarte mult. Cât timp sutura mediană rămâne deschisă, în general în intervalul dintre șapte și unsprezece ani, lărgirea se obține prin dispozitiv, fără intervenție chirurgicală. După încheierea creșterii, aceeași corecție devine considerabil mai complicată. Asta nu înseamnă că orice copil care respiră pe gură are nevoie de așa ceva, ci doar că evaluarea merită făcută atunci când mai există timp pentru soluțiile simple. Ce poți face acasă până la consultațiePână la programare, ai câteva lucruri utile la îndemână. Notează timp de o săptămână ce observi noaptea, dacă apare sforăitul, dacă respirația se aude, dacă sunt pauze, în ce poziție doarme și cum se trezește dimineața. O înregistrare scurtă cu telefonul, făcută la o oră după adormire, spune medicului mai mult decât o descriere din memorie și scurtează mult discuția din cabinet. În paralel, ocupă-te de aerul din dormitor. O cameră prea uscată sau prea încălzită irită mucoasa nazală și accentuează problema, iar praful, mucegaiul și părul de animale întrețin inflamația la copiii alergici. Spălăturile nazale cu ser fiziologic, făcute seara, ajută mulți copii să adoarmă cu nasul liber, mai ales în sezonul rece. Hidratarea pe parcursul zilei și o cină mai ușoară completează tabloul. Evită metodele găsite pe internet care presupun lipirea buzelor peste noapte sau alte improvizații. Dacă respirația pe gură are la bază o obstrucție reală, blocarea ei nu rezolvă nimic și poate fi periculoasă. Un alt aspect important ține de igiena orală, care trebuie făcută cu mai multă atenție decât de obicei, fiindcă un copil care doarme cu gura deschisă are un risc mai mare de carii la dinții din față. Un control pentru copil la clinica Dr. Radu DumitruEvaluarea unui copil care respiră pe gură presupune o privire completă, de la starea dinților și forma arcadelor până la felul în care cresc maxilarele. Echipa de la drradudumitru.ro acoperă în Pitești atât profilaxia și tratamentele curente ale dinților de lapte, cât și partea de ortodonție pediatrică, cu aparate dentare adaptate vârstei și cu dispozitive de expansiune maxilară, sprijinite de scanare și diagnostic 3D. Programul de lucru este de luni până vineri, iar clinica se află pe Strada Florariei nr. 3A. Dacă recunoști la copilul tău semnele descrise mai sus, o consultație de ortodonție înainte de schimbarea completă a dentiției îți arată dacă e nevoie de tratament sau doar de urmărire în timp.