Europarlamentarul Rareș Bogdan s-a confesat, în emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache de marți, în legătură cu planurile sale de viitor. Astfel, liberalul a mărturisit că nu are ambiții politice de top, cum ar fi șefia partidului sau chiar postul de premier. Visul său este să devină miliardar, dar și să lupte să aducă business în România, grație contactelor și activității de lobby de la Parlamentul European. Emisiunea poate fi urmărită integral aici.

Vis de miliardar

Politicianul a precizat că, personal, nu are ambiția de a deveni președintele PNL dacă Ilie Bolojan va fi înlocuit de la cârma partidului, așa cum se preconizează. Și nici nu țintește funcția de premier. În schimb, are ambiția de a-și consolida averea personală.

• Vreau să devin miliardar, vreau să fiu multimilionar. Nu vreau să devin prim-ministru. Eu vreau să fac business, vreau politică, reprezentare și să aduc business în România. Sunt numai milionar, nu multimilionar. Nu vreau să fiu președinte de partid, a declarat Rareș Bogdan în studioul Gândul.

„Pot să aduc miliarde”

Concret, liberalul ar prefera să se dedice unei munci de lobby în beneficiul economiei țării, punând în valoare expertiza acumulată la Parlamentul European.

„Stau în politică, fac treabă grozavă la Parlamentul European. Reprezint România, aduc lucruri grozave pentru că mă pricep la asta. Voi face asta în continuare, dar nu intru în Executiv, sunt alții mai buni decât mine. Sprijin orice prim-ministru, orice ministru al Economiei. Le aduc miliarde, am capacitatea asta. Aduc business pentru România, bani care să curgă în România”.

Business pentru statul român

„Nu vreau business cu statul, vreau să aduc business către statul român. Am adus companii care au primit zid. Deci vă spun o chestiune, vreau să fiu lobbist pentru țara mea. Să aduc locuri de muncă, să arăt că se trăiește mai bine. Să se trăiască în câțiva ani mai bine în România decât în sudul Spaniei, decât în sudul Italiei, decât în Grecia, decât în nordul Germaniei”.

„În fiecare zi explic cât e de grozavă România”

Chestionar de moderatorul emisiunii cum s-ar putea concretiza planurile sale, europarlamentarul a explicat că ar avea nevoie de parteneri care înțeleg rolul capitalului în creșterea economiei.

Eu zic că dacă am un guvern și parteneri normali la cap care să înțeleagă rolul business-ului în dezvoltarea țării și rolul capitalului românesc, pot. Altfel nu. Dar eu tot încerc. Vă spun ceva, în fiecare zi explic cât e de grozavă România. Sau colegilor mei din Parlamentul European, sau companiilor mari, da domne, hai și bagă bani, sunt siguri banii, nimeni nu-ți dă în cap. E o piață emergentă.

Statele Unite și Rusia au inclus în negocierile din culise privind încheierea războiului din Ucraina discuții despre revenirea giganților petrolieri americani pe piața din Rusia și încheierea unor acorduri energetice de miliarde de dolari, relatează Financial Times.

Washingtonul și Moscova au pus pe masă reluarea unor proiecte energetice comune, cum ar fi exploatările de la Sahalin, din Orientul Îndepărtat rus, acolo unde companii precum ExxonMobil s-au retras în urma invaziei din Ucraina în anul 2022. De asemenea, s-a discutat și despre implicarea marilor companii americane într-un plan de reluare a vânzărilor de petrol rusesc către Europa prin conducta Drujba.

Aceste acorduri fac parte dintr-o campanie mai amplă a Statelor Unite de a pune capăt invaziei lui Vladimir Putin din Ucraina prin oferirea de stimulente. Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, a discutat despre potențiale acorduri de afaceri cu Putin în timpul unei întâlniri la Sankt Petersburg la începutul lunii septembrie, au declarat surse de la Casa Albă.

De asemenea, în cadrul vizitei de săptămâna trecută de la Moscova, Witkoff ar fi scris în agenda sa „Acorduri de afaceri”, printre alte notițe pe care și le-a luat în urma întâlnirii cu președintele rus la Sankt Petersburg, potrivit unor fotografii publicate de grupul de presă al Kremlinului.

„Reprezentanții președintelui Trump au discutat propuneri economice cu ambele părți implicate în război, inclusiv un cadru economic postbelic pentru a crea oportunități de creștere și investiții pe termen lung pentru Ucraina, precum și potențiale oportunități de colaborare economică postbelică cu Rusia”, a precizat pentru FT un oficial american.

„Acordurile economice ar fi incluse și supuse unui cadru de pace cuprinzător care să oprească masacrele din acest război brutal, dar nimic nu este finalizat”, a continuat oficialul american.

Moscova consideră aceste acorduri comerciale drept stimulente pentru ca Trump să normalizeze relațiile cu Rusia înainte de sfârșitul războiului, au precizat două persoane din cadrul administrației americane. În acest sens, Kremlinul nu își mai ascunde disponibilitatea de a relua cooperarea economică cu SUA, chiar dacă acesta continuă războiul împotriva Ucrainei.

ExxonMobil, singura companie americană implicată în proiectul masiv Sahalin-1, a declarat anul trecut că poartă discuții cu Moscova privind compensațiile pentru confiscarea a 30% din participația sa și nu are planuri de a relua operațiunile în țară. Cu toate acestea, nu a oferit comentarii privind noile acorduri energetice care o implică.

Aceste propuneri de reluare a relațiilor bilaterale, multe dintre ele discutate de oficiali americani și ruși fără participarea directă a Ucrainei sau Europei, ar marca o schimbare dramatică în relația Moscovei cu Occidentul după ani de izolare.

Cele două mari puteri au încheiat deja un acord pentru importul de motorină rusească, au suspendat o parte din sancțiunile asupra exporturilor de energie ale Moscovei și au făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a opri atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.

Deși Putin nu a dat niciun semn că își va modera poziția intransigentă în negocieri, SUA speră să facă progrese către un posibil acord în cadrul discuțiilor trilaterale cu Ucraina de la Abu Dhabi luna viitoare. Aceste discuții se vor concentra pe posibile garanții de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea războiului.

SUA și Rusia au discutat, de asemenea, despre potențiala vânzare a activelor internaționale ale gigantului petrolier Lukoil către investitori conectați la Casa Albă, dar și despre implementarea unui proiect propus de gaze naturale lichefiate în Alaska, cu implicarea companiei rusești Novatek și reluarea aprovizionării cu gaze către Europa prin ceea ce a mai rămas din conductele Nord Stream.

Diplomații europeni le-au spus în repetate rânduri omologilor americani că se opun relaxării oricăror sancțiuni sau încheierii de acorduri comerciale cu Rusia înainte de sfârșitul războiului. De asemenea, aceștia au subliniat ferm că orice decizie care afectează interesele Uniunii Europene nu poate fi luată fără aprobarea Europei.

În anii precedenți, Donald Trump a încurajat țările europene să își reducă dependența de energia rusească, iar UE a fost de acord să elimine treptat importurile de gaze rusești. Mai mult, eforturile anterioare ale Washingtonului de a forța Rusia să încheie un acord de pace nu au avut prea mare succes în fața lui Vladimir Putin.

„Echipa de negocieri a conceput oferte autentice pentru a crea oportunități pentru Rusia de a pune capăt războiului, dar nu a putut depăși propria paranoia a lui Putin”, a spus un oficial al Casei Albe. „Nimic din toate acestea nu a avut vreodată șansa să devină realitate”.