Regele dac
Oroles, un personaj anecdotic din istoria antică a românilor și-ar fi avut
cetatea în Țara Hațegului, pe un deal legendar, la poalele căruia au fost
descoperite mari comori. Cel puțin așa spun legendele locului.

Câțiva dintre regii dacilor au rămas în istorie ca personaje anecdotice, menționate în scrierile antice ca eroi ai unor întâmplări legendare.

Regele dac Decebal, dușmanul de temut al Imperiului Roman, ar fi ordonat tăierea unor păduri și îmbrăcarea trunchiurilor de copaci ca soldaţi, pentru a-i speria pe romani.

Regele Burebista și urmașul său la domnie, Deceneu, ar fi luat, la rândul lor, decizii neobișnuite: poporul a fost silit să renunțe la vin și a distrus viile de pe teritoriul țării.

Predecesor al lui Burebista, potrivit istoricilor, regele dac Oroles este amintit de antici prin modul în care și-a pedepsit supușii, după ce au pierdut o bătălie cu tribul bastarnilor. Pentru a-i umili, regele i-ar fi pus pe soldați să doarmă la picioarele femeilor și să facă treburile casnice.

„Și dacii sunt o mlădiță a geților. În vremea regelui Oroles, ei se luptaseră prost împotriva bastarnilor și de aceea, ca pedeapsă pentru slăbiciunea arătată, au fost siliți, din porunca regelui, să pună capul în locul picioarelor, atunci când mergeau la culcare și să facă soțiilor lor serviciile pe care mai înainte acestea obișnuiau să le facă lor. Această pedeapsă a fost înlăturată numai după ce prin vitejia lor au șters rușinea pe care au pățit-o în război”, amintea istoricul roman Trogus Pompeius, din secolul I î. Hr.

Regele dac Oroles ar fi trăit în secolele II – I î. Hr., potrivit oamenilor de știință din epoca modernă.

„Dacă încercăm să definim locul lui Oroles în raport cu Burebista, trebuie să presupunem că avem de-a face cu un predecesor al marelui rege. Poate fi vorba însă și de un rege mai mic, contemporan cu Burebista. Căci înainte de procesul de unificare, întreprins de Burebista, situația trebuie să fi fost aceeași ca după moartea marelui rege, când imperiul creat de el se desface în mai multe formațiuni”, arăta istoricul Vlad Iliescu.

Dealul Orlea din Hunedoara are o mulțime de legende

Din vremea regelui Oroles datează, potrivit unor istorici, câteva așezări fortificate din estul Transilvaniei, însă potrivit unor legende, cetatea sa regală s-ar fi aflat pe Dealul Orlea din Hunedoara, aflat în vecinătatea orașului Hațeg și a satului Sântamaria Orlea.

La poalele acestui deal se unesc Râul Mare care coboară din Retezat, Râul Strei care izvorăște din Munții Șureanu și râurile Galbina și Sibișel, care au izvoarele în Munții Poiana Ruscă. Dealul Orlea din Hunedoara se află la vreo 20 de kilometri de centrul capitalei romane a provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video), iar un drum roman de piatră – Drumul lui Traian – lega cele două așezări.

Tot aici, ar fi existat o cetate antică, indicată de unii cercetători ca fiind chiar Sarmizegetusa dacică. Pe același deal, în mijlocul pădurii, un bolovan uriaș, numit Tronul Străbunilor (video), este căutat de turiști, care îl consideră un loc istoric, încărcat de energii.

Iar în apele de la poalele dealului Orlea ar fi fost descoperită în secolul al XVI-lea, comoara lui Decebal, un tezaur imens de monede și piese de aur, menționat în documentele vremii.

Alte comori și ruine antice ar fi fost descoperite în aceeași zonă, în timpul lucrărilor la construcția căii ferate a cărbunelui Simeria–Petroșani, finalizată în 1870.

Cetatea lui Oroles pe Dealul Orlea

Printre numeroasele legende despre Dealul Orlea din Hunedoara și-a făcut loc în tradiția localnicilor și cea a regelui Oroles, cel care ar fi dat numele locului.

„Acest pisc se numește Orlea, din care cauză unii pretind că acest turn l-ar fi ridicat Orole, regele Dacilor, care a trăit pe la 180 înainte de Christos. Tocmai sub acestu pisc, se împreună cele trei râuri ce sspală Valea Hațegului și fac apoi propriul Sargentu (n.r. Strei). Poporul fantazează că în interiorul acestui pisc sunt niște celarie (n.r. cămări) gigantice pline de aur și argint, că porțile prin care poţi intra în aceste catacombe sunt în apă și se deschid numai în ziua de Paști, când bate întâiul în toacă, și că atunci apa se ferește din calea lor. Se poate, ca aceasta se stea în legătură și să fie o corupțiune din tradițiunea istorică despre ascunderea tezaurelor lui Decebal, pentru că și acesta se presupune ca s-a întâmplat tot aici, în albia Apei Mari (n.r. Râul Mare, afluent al Streiului, la Sântamaria Orlea)”, arăta istoricul Aron Densușianu, în revista Familia, din 1866.

Alți istorici au legat numele dealului Orlea de o legendă mai puțin știută, despre fiica unui rege care stăpânea actualul castel Kendeffy din Sântamaria Orlea (video), o copilă numită Aurelia, pe care acesta ar fi ascuns-o de răzbunarea unui smeu, într-o cetate clădită pe dealul care avea să îi poarte numele.

Ruinele unui fort medieval se află și ele pe Dealul Orlea din Hunedoara și ar fi inspirat legenda.

„Smeul de mânie se aruncă jos de pe coama muntelui Retezat, se preface într-un râu mare (Strei) și înfuriat curge cu repeziciune peste stânci și se îndreaptă asupra muntelui Orlea să-l ruineze și să răpească pe Aurelia. Până astăzi lovește Streiul cu o putere neînfrânată în poalele muntelui Orlea, până astăzi încă șede ascunsă sub ruinele Orlei, bela copilă a lui Dan Căpitanu, până astăzi încă nu și-a plecat genunchiul vreun călugăr pe ruinele Orlei, care să zică frumoasei copile să iasă din întuneric la lumină, semn că smeul încă nu s-a călugărit”, relata istoricul Nicolae Densușianu, redând și el o legendă locală din Țara Hațegului, în secolul al XIX-lea.

Locurile de la poalele dealului Orlea și-a schimbat înfățișarea în ultimul secol și jumătate. Albiile Streiului și Râului Mare au fost suferit numeroase modificări, naturale sau cauzate de lucrări hidrotehnice (video).

Au fost înființate lacuri de acumulare, iar noile drumuri și lucările la calea ferată Simeria – Petroșani au modificat și ele lunca unde se găseau o parte din ruinele unei așezări antice.

Pădurile acoperă Dealul Orlea din Hunedoara, ascunzând locurile legendare ale sale, imaginate de localnici.