Moartea șefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, ar putea să întărească facțiunea dură din cadrul mișcării islamiste palestiniene și ar putea duce la represalii împotriva Israelului. În prezent se anticipează doi posibili succesori.

Unul este Moussa Abou Marzouk, un înalt oficial al biroului politic, considerat apropiat de pozițiile lui Ismail Haniyeh. Mai moderat decât cei din aripa armată a Hamas, Marzouk pledează pentru acceptarea granițelor din 1967 pentru un viitor stat palestinian, o poziție controversată în cadrul mișcării.

 Khaled Meshaal, cunoscut în întreaga lume după ce agenţii israelieni i-au injectat otravă

Altul este Khaled Meshaal care a devenit cunoscut în întreaga lume în 1997, după ce agenţii israelieni i-au injectat otravă, într-o tentativă de asasinat eşuată, pe o stradă din faţa biroului său din capitala iordaniană Amman, relatează Reuters.

Surse Hamas au declarat că se aşteaptă ca Meshaal să fie ales lider suprem al grupării în locul lui Ismail Haniyeh, care a fost asasinat în Iran în primele ore ale zilei de miercuri, Teheranul şi Hamas promiţând răzbunare împotriva Israelului.

Înaltul oficial Hamas Khalel al-Hayya, care este stabilit în Qatar şi a condus echipa Hamas în cadrul negocierilor indirecte cu Israelul pentru un armistiţiu din Gaza, a fost, de asemenea, o posibilitate pentru a prelua conducerea, deoarece este favoritul Iranului şi al aliaţilor săi din regiune.

Relaţiile lui Meshaal cu Iranul au fost tensionate din cauza sprijinului său din trecut pentru revolta condusă de musulmanii sunniţi în 2011 împotriva preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

Israelul a asasinat sau a încercat să ucidă mai mulţi lideri şi agenţi Hamas de la înfiinţarea grupării, în 1987, în timpul primei revolte palestiniene împotriva ocupaţiei Cisiordaniei şi a Gazei.

Meshaal a fost o figură centrală la vârful Hamas de la sfârşitul anilor 1990, deşi a lucrat mai ales din relativa siguranţă a exilului, în timp ce Israelul plănuia să asasineze alte figuri proeminente ale Hamas din Fâşia Gaza.

După ce Yassin, imobilizat într-un scaun cu rotile, a fost ucis într-un raid aerian, în martie 2004, Israelul l-a asasinat pe succesorul său, Abdel-Aziz Al-Rantissi, în Gaza, o lună mai târziu, iar Meshaal a preluat conducerea generală a Hamas.

La fel ca alţi lideri Hamas, Meshaal s-a confruntat cu problema critică de a adopta o abordare mai pragmatică faţă de Israel în vederea obţinerii unui stat palestinian – carta Hamas din 1988 prevede distrugerea Israelului – sau de a continua lupta.

Meshaal a declarat că atacul Hamas din 7 octombrie a readus cauza palestiniană în centrul agendei mondiale. El a îndemnat arabii şi musulmanii să se alăture luptei împotriva Israelului şi a declarat că palestinienii vor decide singuri cine va conduce Gaza după încheierea războiului actual, sfidând Israelul şi Statele Unite care doresc să excludă Hamas din guvernarea postbelică.

Meshaal a trăit cea mai mare parte a vieţii sale în afara teritoriilor palestiniene. Născut în Silwad, lângă oraşul Ramallah din Cisiordania, Meshaal s-a mutat de mic cu familia sa în statul arab Kuweit, din Golf, un focar de sentimente pro-palestiniene.

La vârsta de 15 ani s-a alăturat Frăţiei Musulmane, cel mai vechi grup islamist din Orientul Mijlociu. Frăţia a jucat un rol esenţial în formarea Hamas la sfârşitul anilor 1980, în timpul primei revolte palestiniene împotriva ocupaţiei israeliene.

Meshaal a devenit învăţător înainte de a face lobby pentru Hamas din străinătate timp de mulţi ani, în timp ce alţi lideri ai grupării au lâncezit timp îndelungat în închisorile israeliene.

Meshaal era însărcinat cu strângerea de fonduri internaţionale în Iordania când a scăpat cu greu de asasinat.

Netanyahu a jucat un rol accidental, dar important, în stabilirea acreditărilor militante ale lui Meshaal, când a ordonat agenţilor Mossad să îl ucidă în 1997, ca represalii pentru un atentat cu bombă într-o piaţă din Ierusalim, care a ucis 16 persoane şi a fost atribuit Hamas. Presupuşii asasini au fost prinşi de poliţia iordaniană după ce Meshaal a fost injectat cu otravă pe stradă. Netanyahu, aflat atunci la primul său mandat de premier, a fost forţat să predea antidotul pentru otravă, iar incidentul l-a transformat pe Meshaal într-un erou al rezistenţei palestiniene.

În cele din urmă, Iordania a închis biroul Hamas din Amman şi l-a expulzat pe Meshaal în statul Qatar din Golf. Acesta s-a mutat în Siria în 2001.

Meshaal a condus Hamas, o mişcare musulmană sunnită, din exilul din Damasc din 2004 până în ianuarie 2012, când a părăsit capitala siriană din cauza represiunii feroce a preşedintelui Assad împotriva sunniţilor implicaţi într-o revoltă împotriva sa.

Meshaal îşi împarte acum timpul între Doha şi Cairo

Plecarea sa bruscă din Siria i-a slăbit iniţial poziţia în cadrul Hamas, deoarece legăturile cu Damascul şi Teheranul, care erau vitale pentru grup, îi dădeau putere. Cu aceste legături deteriorate sau rupte, rivalii din Gaza, locul de naştere al Hamas, au început să îşi afirme autoritatea.

Meshaal însuşi a declarat pentru Reuters că mutarea sa a afectat relaţiile cu Iranul, principalul finanţator şi furnizor de arme al Hamas – o ţară despre care Israelul consideră că reprezintă de departe cea mai mare ameninţare la adresa sa din cauza programului său nuclear ambiţios.

În decembrie 2012, Meshaal a efectuat prima sa vizită în Fâşia Gaza şi a ţinut discursul principal la mitingul care a marcat 25 de ani de la înfiinţarea Hamas. El nu mai vizitase teritoriile palestiniene de când părăsise Cisiordania la vârsta de 11 ani.

Meshaal respinge ideea unui acord de pace permanent cu Israelul, dar a declarat că Hamas, care în anii 1990 şi 2000 a trimis kamikaze în Israel, ar putea accepta un stat palestinian în Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est ca o soluţie temporară, în schimbul unei încetări a focului pe termen lung.

Khaled Meshaal, în vârstă de 68 de ani, a devenit liderul politic al Hamas în exil cu un an înainte ca Israelul să încerce să îl elimine, o funcţie care i-a permis să reprezinte grupul islamist palestinian la întâlniri cu guverne străine din întreaga lume, fără a fi împiedicat de restricţiile stricte de călătorie israeliene care au afectat alţi oficiali Hamas.

Fricţiunile dintre Meshaal şi conducerea Hamas din Gaza au apărut din cauza încercărilor sale de a promova reconcilierea cu preşedintele Mahmoud Abbas, care conduce Autoritatea Palestiniană.

Meshaal a anunţat atunci că doreşte să renunţe la funcţia de lider din cauza acestor tensiuni şi, în 2017, a fost înlocuit de adjunctul său din Gaza, Haniyeh, care a fost ales să conducă biroul politic al grupării, operând şi în străinătate.

În 2021, Meshaal a fost ales să conducă biroul Hamas din diaspora palestiniană.

Khalil al-Haya, numărul doi în cadrul biroului politic al Hamas din Fâșia Gaza

Un alt potențial succesor este Khalil al-Haya, numărul doi în cadrul biroului politic al Hamas din Fâșia Gaza și care îl cunoaște bine pe șeful aripii armate a organizației, Yahya Sinwar. Un susținător fervent al luptei armate, al-Haya și-a pierdut câțiva membri ai familiei în timpul atacurilor israeliene asupra Fâșiei Gaza din 2007”.

Unii observatori au menţionat, de asemenea, numele lui Khaled Mechaal, predecesorul lui Haniyeh.

Hamas va depăși criza

„Hamas va depăşi această criză„, a dat asigurări pentru AFP un membru important al mişcării, sub protecţia anonimatului. Israelul „a asasinat mari lideri precum fondatorul mişcării, şeicul Ahmed Yassin, iar acest lucru nu a făcut decât să mărească puterea Hamas”, a adaugă el.

Când se va întâlni, conducerea va avea „o mulţime de personalităţi capabile să conducă”, a declarat pentru AFP Joost Hiltermann, directorul Programului pentru Orientul Mijlociu al International Crisis Group (ICG).

Hugh Lovatt, cercetător în cadrul Consiliului European pentru Relaţii Internaţionale (ECFR), a spus că acest „eveniment extrem de traumatizant pentru mişcare (…) ar putea încuraja susţinătorii liniei dure”. „Haniyeh a creat o dinamică moderată în cadrul Hamas, chiar dacă ea este relativă”, a explicat el pentru AFP.

Deşi mulţi israelieni s-au bucurat pe reţelele de socializare de moartea lui Haniyeh, mulţi se tem însă de o escaladare militară.

Negocierile indirecte dintre Israel şi Hamas pentru încetarea focului în Fâşia Gaza şi revenirea ostaticilor capturaţi de Hamas în Israel pe 7 octombrie sunt compromise, consideră Lovatt. Asta deoarece „conducerea politică cu sediul la Doha, în fruntea căreia se afla Haniyeh, ar fi făcut presiuni asupra lui Sinwar şi a conducerii Hamas să accepte încetarea focului”, a adăugat cercetătorul ECFR.

În opinia politologului palestinian Mkhaimar Aboussada, represaliile ar putea veni „din Cisiordania sau din partea grupurilor Hamas din sudul Libanului”, menţionând posibilitatea „unui atac sinucigaş sau schimburi de focuri cu soldaţi sau colonişti israelieni”.

În acest context, France Presse aminteşte ameninţarea din partea aripii militare a Hamas venită după asasinatul de la Teheran: „Acest asasinat duce războiul la un alt nivel şi va avea consecinţe enorme în întreaga regiune”.

„Chiar dacă actorii implicaţi nu intenţionează să înceapă un război total, fiecare escaladare creşte riscul ca situaţia să devină incontrolabilă”, explică Lina Khatib, de la grupul de reflecţie Chatham House.

Deşi Iranul nu a anunţat cum intenţionează să răspundă la asasinatul comis pe teritoriul său, majoritatea analiştilor subliniază că, la fel ca mişcarea islamistă Hezbollah, vizată de Israel în ultimele 24 de ore, regimul de la Teheran nu are niciun interes să se lanseze într-un război pe scară largă cu Israelul.

„Iranul va reacţiona şi îşi va mobiliza aliaţii doar dacă interesele sale vitale sunt ameninţate, ceea ce nu este cazul în prezent”, a opinat Hiltermann.