Politica
Vor mai guverna PSD și PNL împreună după alegeri? „Hotărârea de a merge cu candidați separați era clar că o să-i pună într-o logică de competiție”
S-au spus vorbe grele la congresul PSD la adresa colegilor
de la guvernare, iar liberalii nu au rămas nici aceștia datori. Cum va arăta,
în acest context, scena politică după alegeri și ce șanse sunt ca PSD și PNL să
mai guverneze împreună explică analistul politic George Jiglău.
Congresul PSD de sâmbătă, 24 august 2024, a fost scena de la care liderii PSD, aproape fără excepție, au lansat cele mai dure atacuri de până acum la adresa partenerilor lor de guvernare. Discursul anti-PNL este însă doar o retorică de campanie, crede analistul politic George Jiglău, iar cel mai probabil vom asista, după alegeri, la noi negocieri demarate în numele nevoii de stabilitate, așa că nu ar trebui să dăm vorbelor auzite sâmbătă o importanță mai mare decât au de fapt.
„Este un congres specific unor perioade electorale. E normal să ne uităm la lucrurile acestea care au fost prinse în discursuri, ce s-a zis despre colegii de la guvernare. Toată perioada aceasta am discutat ce zice PSD despre PNL și invers, dar nu mi se pare că pe termen nici măcar mediu, cu bătaie imediat după alegeri, lucrurile acestea or să conteze foarte tare. După trei ani aproape de guvernare comună și după sezonul acesta de primăvară-vară când au mers pe liste comune, hotărârea aceasta de a merge cu candidați separați era clar că o să-i pună într-o logică de competiție, de concurență, în timp ce trebuie să guverneze în continuare împreună”, explică Jiglău.
„Foarte ușor se poate invoca din nou stabilitatea, interesul național”
Deși sună oarecum contradictoriu ce vedem acum, candidații PSD și PNL trebuie să se disocieze unii de alții în competiție, chiar dacă ce spun aceștia de fapt nu contează foarte tare.
PSD luptă „să lase impresia că e vioara întâi a guvernării când lucrurile merg bine și că e vina altora când lucrurile merg rău”, spune analistul George Jiglău, în timp ce PNL va face un efort foarte mare să se prezinte, după trei ani de guvernare alături de PSD, drept un partid care reprezintă o concurență reală la PSD. „Genul acesta de discursuri era normal să apară și or să se intensifice în perioada următoare”, crede analistul politic.
„De ce spun că nu contează foarte tare? Pentru că matematica e destul de simplă. Indiferent cum se vor așeza procentele după redistribuirea voturilor atunci, în zilele următoare după 1 decembrie, și în funcție și de rezultatul de la turul doi de la Prezidențiale, șansele să nu avem o guvernare tot PNL-PSD sunt destul de mici mai degrabă, pentru că nu prea văd o altă variantă care să ajungă la majoritate și care să excludă AUR, care sper că rămâne așa cum e, indiferent care sunt partidele care vor forma o coaliție de guvernare”, crede George Jiglău.
Care vor fi argumentele celor două partide pentru a continua împreună la guvernare? Aceleași pe care ni le-au mai servit. „Foarte ușor se poate invoca din nou stabilitatea, interesul național, nu ne place, nu vrem dar n-avem de ales, trebuie pentru țară și popor, și atunci să continue cu guvernarea asta care, de bine – de rău, din punctul meu de vedere, a mers bine, mă refer la relația dintre cele două partide, nu evaluăm performanța guvernării”, spune analistul politic.
Discursurile dure la care am asistat și răspunsurile liderilor PNL nu vor afecta, pe de altă parte, mersul guvernării actuale, crede analistul politic. „Până la urmă, într-un guvern de coaliție se întâmplă asta, iar în perspectiva lui decembrie, din nou, șansele să avem aceeași guvernare în continuare, cu toate cuvintele astea pe care o să le reauzim, cu stabilitatea și celelalte pe care le-au folosit în ultimele luni, șansele sunt tot acolo, indiferent ce vedem acum”, a întărit Jiglău.
Cine se va bate în turul doi
Candidatul împins de membrii PSD către Alegerile Prezidențiale fără voia sa, crede analistul politic George Jiglău, va ajunge fără probleme în turul doi, cel mai probabil de pe prima poziție. Cu cine se va bate aici rămâne o discuție, crede analistul politic, pentru că încă nu avem toate piesele puzzle-ului.
„Trebuie să așteptăm un anunț oficial și de la domnul Geoană, dacă vrea sau nu, ca să putem să avem peisajul complet. E clar că orice candidat PSD, în orice alegeri, intră cu șanse foarte mari la turul doi, pentru că vine la pachet cu cel puțin două milioane de voturi, către trei milioane, care îl duc aproape sigur în turul doi. Iar alegerile astea, presupunând că intră și domnul Geoană, sunt un pic atipice, pentru că avem un candidat fără un partid în spate, un candidat puternic, cu șanse reale la turul doi, care ne complică un pic calculele, dacă ne-am fi uitat doar la procentele partidelor și le asociam cu candidații respectivi”, spune Jiglău.
Aproape oricare dintre candidații deja profilați are șanse să pătrundă în turul decisiv al Prezidențialelor. „Candidatul PSD, oricare ar fi el, aproape sigur intră în turul doi, iar în partea cealaltă sunt cei patru – Geoană, Ciucă, Lasconi și Simion – care toți cred că au șanse rezonabile la turul doi. Probabil Simion cu cele mai puține șanse la turul doi, dar îl pun în discuție la modul serios pentru că procentele, probabil 10-15%, pe care le ia el vor conta foarte mult în turul doi”, a explicat analistul politic.
Competiție pentru voturile AUR
Prezidențiabilii care vor accede în turul doi, presupunând că George Simion nu va intra, își vor adapta, foarte probabil, discursul pentru a cuceri electoratul AUR, crede analistul. Candidatul care va câștiga turul al doilea al Alegerilor Prezidențiale ajutat de voturile electoratului AUR „înseamnă și că a preluat din ideile AUR, și asta nu e neapărat o veste bună”, crede analistul.
„Acum, dacă ne uităm, excluzându-l pe Simion din prezența în turul doi, poate cu excepția lui Mircea Geoană, care deocamdată nu a mers prea tare în direcția aceasta, și Ciucă este un personaj conservator, și doamna Lasconi evident e un personaj conservator, și și Marcel Ciolacu poate oricând să joace cartea aceasta. Ș de asta mă tem că acele două săptămâni dintre cele două tururi, și cu alegerile parlamentare la mijloc (o să vedem și acolo ce scor scoate AUR), s-ar putea să fie cu bătaie mai degrabă în această direcție și nu e neapărat o veste bună”, consideră analistul.
Ciucă și Ciolacu, amenințați de același pericol în cazul eșecului
Marcel Ciolacu, deși are șansa să intre în turul al doilea de pe prima poziție, nu este neapărat câștigătorul fără dubiu al Alegerilor Prezidențiale, iar rezultatele alegerilor din ultimii 20 de ani au arătat clar acest lucru. Pe de altă parte, toți președinții PSD care au intrat în competiție și au pierdut-o au pierdut și șefia partidului. Este, de altfel și motivul pentru care, crede analistul politic George Jiglău, Ciolacu cel mai probabil a fost împins către candidatură fără ca el să și-o dorească. Cea mai bună variantă pentru Ciolacu, în schimb, ar fi fost ca PSD să desemneze un alt candidat cu șanse reale să câștige alegerile.
„Cred că a fost împins de la spate de partid. Eu cred că poziția de prim-ministru pe care putea conta și după prezidențiale, dacă PSD venea cu un candidat care câștiga, atunci i-ar fi fost garantată, practic. Rămânea și președinte la PSD, câștigând cel mai probabil alegerile parlamentare și președinția, eventual, și atunci lucrurile ar fi fost mult mai confortabile pentru el. Dar așa, intrând în competiția aceasta, fie câștigă și pleacă de la partid și se duce la Cotroceni, dar eu cred că știe foarte bine că nu i se potrivește funcția asta, fie pierde și atunci, mai devreme sau mai târziu, la un moment dat tot va pierde președinția partidului”, crede Jiglău.
De același pericol este însă amenințat și liderul PNL Nicolae Ciucă. „Și la Ciucă e fix aceeași discuție: fie câștigă și pleacă, fie pierde și pleacă iarăși”, spune George Jiglău.
Discursul candidatului la Prezidențiale Marcel Ciolacu, unul de prim-ministru
Marcel Ciolacu a devenit oficial, după congresul de sâmbătă, candidatul Partidului Social Democrat la Alegerile Prezidențiale 2024, delegații de la Congresul PSD întrecându-se în discursuri de susținere, concomitent cu atacurile la adresa colegilor de guvernare. Discursul lui Marcel Ciolacu a fost însă unul de prim-ministru, crede politologul Cristian Pârvulescu, nicidecum unul de candidat la Prezidențiale. Atacurile la adresa PNL au fost lansate dintr-un calcul politic, apreciază politologul. Tot acest calcul se pliază însă pe situația în care Mircea Geoană, din diverse motive, nu va candida, altfel „tot discursul a fost inutil și și-au creat o problemă serioasă pentru guvernare ulterior”, crede politologul.
Marcel Ciolacu nu a prezentat niciun program, în schimb s-a profilat, în cadrul discursului, ca un om obișnuit, „persoana umană care propunere o nouă președinție”. În a doua parte a discursului a lansat atacuri, pentru ca în a treia parte să vorbească despre reușitele guvernării.
„A fost un discurs de prim-ministru, nu de președinte. Plus obsesiile, care vin din perioada Ceaușistă: România nu are locul pe care-l merită în lume, eroare imensă de a vorbi despre aliații în Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană noi n-avem aliați. În Uniunea Europeană suntem împreună, în Uniunea Europeană nu ne impunem interesul, în Uniunea Europeană găsim interesul comun al tuturor. Ăsta este principiul european pe care nu pare să-l fi înțeles domnul Ciolacu. Analiza pe care o s-o fac eu or s-o facă și ambasadele. Sigur, a încercat să asigure că este anti-rus, pro NATO, pro -americani, a vorbit despre industria de armament americană și despre alte lucruri despre care credea că vor impresiona americanii, dar mie mi-a lăsat un gust amar acest discurs, pentru că mă așteptam la un discurs de candidat la Prezidențiale, mult mai structurat ideologic. Și nu a fost, am văzut doar o încercare disperată de a se adresa electoratului de extremă dreaptă cu mesaje de extremă dreaptă”, a conchis politologul Cristian Pârvulescu.
E TIMPUL SĂ VORBIM CU OCCIDENTUL: ROMÂNIA – STAT UE ȘI NATO – A FOST ATACATĂ DE O DRONĂ RUSEASCĂ
Dragi români de pretutindeni,
Vă mulțumim pentru mesajele voastre de solidaritate și vă trimitem chemarea noastră de a acționa neîntârziat oriunde ați fi în lume.
Vineri, 29 mai, noaptea în jur de ora 2.00 AM o dronă rusească Geran-2 (Shahed) a lovit acoperișul unui bloc cu 10 etaje de pe strada Brăilei din Galați.
Impactul a provocat o explozie puternică și un incendiu. O mamă și copilul ei de 14 ani au fost răniți. Zeci de familii au fost evacuate în miezul nopții. Panica s-a instalat în tot orașul.
Cu o deviație de câțiva metri a traiectoriei, drona ar fi intrat direct într-unul dintre apartamente.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat ferm:
„Întreaga responsabilitate pentru acest incident îi aparține Federației Ruse.”
Pentru prima dată de la începutul războiului, Rusia a provocat victime omenești pe teritoriul unui stat NATO și UE. Nu a fost un accident. Drona a zburat o distanță semnificativă pe teritoriul României înainte de a lovi un bloc de locuințe civile.
Noi, românii, am deschis larg porțile și inimile pentru milioane de refugiați ucraineni. Sute de mii de Ucraineni au găsit protecție și siguranță în țara noastră. I-am primit, i-am ajutat, i-am sprijinit cu resursele unei țări care nu este bogată, dar care știe ce înseamnă demnitate și solidaritate.
Acum a venit rândul nostru să cerem solidaritate.
Rusia a trecut o linie roșie extrem de gravă. A testat reacția Alianței pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, și a produs victime. Dacă nu răspundem ferm și unitar acum, mâine același lucru se poate întâmpla la Varșovia, la Riga, la Vilnius, la Helsinki, la Berlin, la Paris sau la Londra.
Pericolul nu mai este teoretic, el este real și a ajuns în casele românilor.
RePatriot lansează un CALL TO ACTION urgent către întreaga diasporă română:
Deveniți chiar astăzi vocea României în țările în care trăiți. Vorbiți cu vecinii, colegii, prietenii și, mai ales, cu autoritățile și aleșii locali.
Ce puteți face concret, chiar acum:
- Sensibilizați opinia publică locală
Postați pe rețelele sociale (Tiktok, Facebook, X, Instagram, LinkedIn) în limba țării în care locuiți: „O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, România – stat NATO și UE. O mamă și un copil de 14 ani au fost răniți. Războiul lui Putin nu mai este doar despre Ucraina. El a ajuns deja pe teritoriul UE și NATO. Dacă nu oprim Rusia acum, următorul oraș ar putea fi al vostru.”
- Contactați direct autoritățile
Trimiteți un email sau un mesaj parlamentarului, senatorului, europarlamentarului, consilierului local sau primarului din zona voastră de exemplu:
„Ca român rezident în [orașul/țara], vă solicit sprijin public pentru România după atacul rusesc asupra civililor din Galați. O dronă rusească a provocat victime pe teritoriul unei țări UE și NATO. Vă rog să susțineți întărirea apărării Flancului Estic și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.”
- Distribuiți masiv mesajul:
„Lideri ai Occidentului: Rusia a atacat teritoriul NATO la Galați – acționați acum!
Dorim ca apărarea aeriană a NATO să intercepteze amenințările mai devreme, cât încă sunt pe teritoriul Ucrainei, nu doar după ce intră în spațiul NATO, tocmai pentru a evita escaladarea și pentru a demonstra forță. O zonă tampon este necesară pentru apărare eficientă”
- Acțiuni suplimentare cu impact
– Faceți un video scurt pe TikTok/Instagram/Reels explicând situația celor din țara în care locuiți.
– Organizați o scrisoare deschisă semnată de comunitatea românească din orașul vostru.
– Vorbiți și spuneți la cât mai multă lume că Europa și NATO trebuie să aibă o voce comună împotriva atacurilor pe teritoriile sale.
Românii au contribuit mult la dezvoltarea țărilor unde trăiesc, crează și muncesc. Acum avem nevoie ca aceste țări să stea alături de România, înainte ca Rusia să aducă războiul și în casele lor.
Noi, cei din țară, ne pregătim și acționăm după cum cer vremurile, întărind România acolo unde este cea mai expusă.
Împreună suntem mai puternici decât cred ei. Vocea noastră unită contează și poate face diferența.
Distribuiți acest mesaj în toate grupurile de români, paginile comunitare și chat-urile de diaspora. Cu cât acționăm mai rapid și mai unit, cu atât mesajul nostru va avea mai multă forță. O reacție largă va ajuta România și o va face mai sigură.
RePatriot – Conectăm românii de pretutindeni pentru un Acasă mai sigur.
Echipa RePatriot este acum în Madrid și pregătește ultimele detalii pentru conferința de azi, la care se așteaptă participarea a peste 90 de antreprenori, investitori, profesioniști și lideri români din România, Spania, Franța, Anglia și Germania. Oameni care construiesc, conectează comunități și caută oportunități de colaborare dincolo de granițe. Mai multe aici.
Despre Repatriot
Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot, proiect RBL, este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere. Mai multe pe www.repatriot.ro.
Politica
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar o chestiune de amploare, ci și una de claritate. Din această perspectivă, președintele României, Nicușor Dan, se conturează ca o figură de prim-plan.
Summitul București 9, desfășurat pe 13 mai la București, a oferit o imagine revelatoare asupra stilului de conducere al președintelui Nicușor Dan. Ceea ce odinioară ar fi putut fi considerat o reuniune a unor aliați periferici a devenit, în schimb, un teren de testare pentru modul în care flancul estic al NATO înțelege momentul actual și intenționează să răspundă la acesta. La București, sub copreședinția președintelui Dan, mesajul a fost de neconfundat: descurajarea trebuie reconstruită nu ca retorică, ci drept capacitate.
Președintele Dan, matematician de profesie, a intrat în viața publică nu prin ierarhiile de partid, ci prin combaterea corupției, apărarea normelor instituționale și promovarea transparenței. Leadershipul său este definit de disciplină și de insistența asupra rezultatelor.
De la preluarea mandatului în 2025, președintele Dan a ancorat ferm România în curentul principal euro-atlantic, reafirmând angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană într-un moment în care ambele au nevoie de consolidare. Însă comportamentul său pe scena internațională sugerează ceva și mai important: capacitatea de a transforma consensul în direcție strategică.
Semnificația summitului de la București rezidă tocmai aici. Convocat înaintea următoarei reuniuni a liderilor NATO, acesta a reunit aliați est-europeni, parteneri nordici, Statele Unite și Ucraina într-un format extins care reflectă noua geometrie strategică a Europei. Nu a fost un exercițiu de simbolism. A fost pregătire.
Argumentul președintelui Dan a fost simplu și remarcabil de lipsit de sentimentalism. Angajamentele de apărare trebuie măsurate prin ceea ce produc. Cheltuielile trebuie să genereze capacitate. Coordonarea trebuie să genereze pregătire operațională. Astfel de afirmații pot părea evidente, însă în politica alianțelor ele sunt adesea evitate. Preferința este pentru unitate în cuvinte, nu pentru responsabilitate în execuție. Abordarea președintelui Dan contravine acestei tendințe.
El a fost, de asemenea, clar în privința unei realități pe care unele capitale occidentale încă se străduiesc să o internalizeze: războiul din Ucraina nu este o criză periferică, ci un test definitoriu pentru ordinea de securitate europeană. Stabilitatea Ucrainei și a statelor vecine nu este separată de securitatea NATO. Este inseparabilă de aceasta. Pe flancul estic, aceasta nu este o teorie. Este geografie.
Concluziile summitului au reflectat această perspectivă mai fermă. Liderii au susținut un cadru mai ambițios pentru apărarea colectivă, accentuând creșterea cheltuielilor, consolidarea capabilităților europene și revitalizarea parteneriatului transatlantic. Ei au reafirmat, de asemenea, ceea ce devine din ce în ce mai greu de contestat: Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților.
Nimic din toate acestea nu este revoluționar. Ceea ce contează este gradul de convergență – și disponibilitatea de a acționa pe baza acesteia.
Rolul României în acest proces nu este întâmplător. Ca putere la Marea Neagră, poziționată pe frontiera estică a NATO, ea se află la intersecția mai multor dintre cele mai presante provocări de securitate ale Europei. Președintele Dan a tratat acest lucru nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o platformă. Prin reunirea aliaților la București și prin modelarea agendei în jurul capabilităților, nu al posturii, el a mutat România într-un rol mai afirmativ în cadrul alianței.
Aceasta reflectă o schimbare mai amplă în interiorul NATO. Centrul de greutate nu mai este limitat la Europa Occidentală. El este definit tot mai mult de statele care resimt cel mai imediat consecințele unui eșec strategic. Perspectiva lor este mai puțin abstractă și adesea mai instructivă.
Leadershipul președintelui Dan subliniază și o altă schimbare: importanța tot mai mare a competenței tehnocratice într-un mediu definit de complexitate. Descurajarea modernă nu ține doar de numărul de trupe sau de declarațiile alianței. Ea implică capacitate industrială, reziliența infrastructurii, apărare cibernetică și lanțuri de aprovizionare. Acestea sunt probleme de sistem la fel de mult cât sunt geopolitice. Ele recompensează gândirea analitică și penalizează ambiguitatea.
Aici, pregătirea președintelui Dan s-ar putea dovedi mai puțin neobișnuită decât vizionară. Accentul său pe rezultate măsurabile, pe alinierea resurselor cu obiectivele și pe integrarea politicii economice cu cea de securitate indică un model de guvernare mai coerent, mai bine adaptat provocărilor actuale.
Nimic din toate acestea nu sugerează că România sau formatul B9 vor înlocui marile puteri din NATO. Nici nu ar trebui. Însă sugerează că influența în cadrul alianței devine mai distribuită și că statele capabile să convoace, să alinieze și să execute pot exercita un impact disproporționat.
Summitul de la București nu a rezolvat tensiunile fundamentale ale NATO. Întrebările privind împărțirea responsabilităților, capacitatea industrială și strategia pe termen lung rămân. Totuși, el a demonstrat că leadershipul, atunci când este fundamentat pe realism și claritate, poate încă să modeleze direcția.
În această perioadă de incertitudine, aceasta reprezintă o contribuție semnificativă.
Amb. Adrian Zuckerman (ret.)
Președinte, Alianța
Politica
Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
As Cyprus prepares for its parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, the nationalist party ELAM (National Popular Front) is gaining increasing political momentum, with opinion polls indicating the possibility of a historic electoral result for the party.
Among the European political figures expressing support for ELAM candidates is Romanian politician Cezara Popescu, former candidate for the mayoralty of Constanța and affiliated member of the European Conservatives and Reformists Party (ECR). Cezara Popescu has publicly encouraged Cypriot citizens living in Romania to support ELAM candidates in the upcoming elections, describing the party as “a strong conservative voice defending national identity, sovereignty, and traditional European values.”
ELAM Rising in Cyprus Political Landscape
The May 2026 elections are expected to reshape the Cypriot political scene amid growing voter dissatisfaction with traditional establishment parties and increasing fragmentation across the political spectrum. Reuters reports that a record number of candidates are competing for the 56 seats in the House of Representatives, while ELAM is projected to become one of the largest political forces in the country.
Led by Christos Christou, ELAM has focused its campaign on issues such as national sovereignty, immigration, corruption, and public frustration with mainstream political parties. Polling data from April and May 2026 place the party at approximately 13–14% nationally, potentially positioning it as the third-largest parliamentary group in Cyprus.
Political analysts quoted by Reuters note that the rise of ELAM reflects broader political trends seen across Europe, where nationalist and conservative movements continue to gain support among voters disillusioned with traditional political elites.
Support from Romanian Conservative Circles
Cezara Popescu’s endorsement highlights the growing connections between conservative and nationalist political movements across Europe. According to sources close to her political activity, Popescu considers the upcoming Cypriot elections “an important moment for the future of conservative politics in Europe.”
In messages directed toward the Cypriot community residing in Romania, she urged voters to participate in the elections and support ELAM candidates, arguing that “Europe needs stronger voices defending sovereignty, identity, and democratic accountability.”
Popescu has been involved in several conservative political initiatives in Romania and has publicly supported policies associated with the broader ECR political family at European level.
A Key Election for Cyprus and Europe
The Cypriot parliamentary elections are being closely monitored not only domestically but also internationally, as they may signal broader political shifts ahead of future European electoral cycles. Beyond internal issues such as corruption and governance, Cyprus also faces ongoing geopolitical challenges related to migration, energy security, and the unresolved division of the island.
As the campaign enters its final stage, ELAM’s growing visibility suggests that nationalist and conservative parties may continue consolidating support across parts of Europe where dissatisfaction with traditional political structures remains high.
The elections will take place officially on May 24, 2026.
Un nou capitol în războiul digital global. Cum au descoperit hackerii o „ușă din spate” către locuințele americanilor
Milioane de dispozitive conectate la internet sunt folosite fără știrea proprietarilor pentru a susține atacuri cibernetice sofisticate, inclusiv operațiuni atribuite...
Ghid practic: cum să alegi leasingul potrivit pentru o mașină rulată fără să plătești în plus
Atunci când alegi un leasing pentru o mașină rulată, îți asumi o relație financiară pe câțiva ani. Acest ghid te...
ASUS Zenbook Copilot+ PC: performanță mobilă cu noile procesoare AMD Ryzen™ AI 400 Series
Noua linie de laptopuri ASUS Zenbook reprezintă un salt important pentru ecosistemul Copilot+ PC, fiind dezvoltată special pentru a răspunde...
Închiriere mașină pentru city break: cum alegi modelul potrivit în 30 de minute?
Ai în plan un city break de 2–3 zile și vrei să te miști rapid între aeroport, hotel și atracțiile...
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit...
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
-
Actualitateacum 3 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Actualitateacum 2 zile
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
-
Actualitateacum 3 zile
Un mort şi doi răniţi, după ce două TIR-uri s-au ciocnit frontal între Caransebeş şi Lugoj. Trafic blocat pe ambele sensuri
-
Breakingacum o ziTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 3 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 3 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
-
Breakingacum 19 orePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Actualitateacum o zi
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”