Breaking
„S-a întâmplat ce s-o fi întâmplat”/ ”E genul de me too”
„Povești de acu’ douăj’ de ani”, spune sociologul Alfred Bulai – acuzat de agresiune sexuală și plasat de judecători în arest la domiciliu, după ce procurorii au cerut arestarea preventivă – în timpul unei discuții purtate cu fostul lui coleg de la SNSPA, sociologul Marius Pieleanu. Numele acestuia din urmă este vehiculat în ancheta de proporții care îl vizează pe Alfred Bulai, iar cu o lună în urmă, conducerea SNSPA a primit chiar și o sesizare în care Pieleanu era reclamat pentru că ar fi avut un comportament necorespunzător în relația cu studentele.
Marius Pieleanu, profesor la SNSPA, a anunțat la începutul lunii august că întrerupe relațiile de muncă pe care le avea cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative, ”până la lămurirea situației” în urma acuzațiilor de hărțuire sexuală din partea unor foste studente, în contextul în care și numele său a fost vehiculat după cel al lui Alfred Bulai.
Scandalul cu tentă sexuală a izbucnit după ce mai multe femei l-au reclamat pe Alfred Bulai, iar acesta a fost dat afară de la SNSPA și a devenit personajul principal într-un dosar care a stupefiat opinia publică și a deschis o adevărată Cutie a Pandorei în ceea ce privește hărțuirea sexuală a studentelor în instituțiile de învățământ superior.
Gândul prezintă extrase, în exclusivitate, din transcrierile interceptărilor discuțiilor telefonice purtate de Alfred Bulai cu persoane din anturajul său, una dintre acestea fiind cu sociologul Marius Pieleanu, de pe vremea când aceștia încă erau colegi la SNSPA.
- În timpul audierilor, una dintre victimele lui Alfred Bulai le-a dezvăluit anchetatorilor amănunte șocante despre „jocurile psihologice” și „testele psihologice” cu tentă sexuală pe care sociologul le impunea studenților și studentelor sale, sub amenințarea că – dacă nu se vor conforma – vor fi dați afară. (informații detaliate AICI)
- În timpul stagiilor de practică, defășurate în diferite localități din țară, profesorul-coordonator Alfred Bulai dădea astfel de „teste psihologice” chiar în camera unde era cazat, descrisă ca fiind „plină de mizerie, în sensul de țigări și haine aruncate pe jos, pat nefăcut, sugerând o lipsă de respect față de studenți”.
- Acuzat de agresiune sexuală, Alfred Bulai și-a construit o strategie prin care a încercat să-i deruteze pe anchetatori și, constant, și-a minimalizat vina. (alte detalii AICI)
- Mai mult, în discuțiile telefonice interceptate, este surprinzător că Alfred Bulai nu neagă faptele de care este acuzat, ci încearcă doar să minimalizeze dovezile din dosarul penal întocmit pe numele său.
Alfred Bulai a fost arestat preventiv în 5 septembrie, după decizia Judecătoriei Sectorului 1, pentru presupusele fapte de agresiune sexuală pentru care a fost inculpat. Pentru astfel de infracţiuni, legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
În data de 6 septembrie, profesorul Alfred Bulai ar fi suferit un infarct și a fost transportat, de urgență, din centrul de arest preventiv la Spitalul Militar din București. Tribunalul București a admis contestația lui Alfred Bulai la decizia de arestare preventivă, iar acesta a fost plasat, din 12 septembrie, în arest la domiciliu, pentru 23 de zile, până la 4 octombrie inclusiv.
„Sunt nouă reclamații, în cea mai mare parte sunt debilitățile absolute”
În data de 5 august 2024, la ora 18:58, cu o zi înainte de a fi demis de la SNSPA, Alfred Bulai a fost sunat de Marius Pieleanu, iar discuția dintre cei doi a fost interceptată de anchetatori.
După saluturile de complezență, Marius Pieleanu se interesează de starea lui Alfred Bulai, iar acesta răspunde că este acasă și că au mai apărut trei reclamații la adresa sa – din partea unor studente sau foste studente -, numărul total ajungând la nouă. Numai că sociologul le etichetează ca fiind „debilități absolute”.
„- BULAI ALFRED: Salut, Marius!
– PIELEANU MARIUS: Ce faci? Salut!
– BULAI ALFRED: Uite, p-acasă.
– PIELEANU MARIUS: Cum ai fost astăzi? Cum a derulat treaba?
– BULAI ALFRED: Foarte simplu, în sensul că m-am dus mai devreme…
– PIELEANU MARIUS: Așa…
– BULAI ALFRED: I-am luat… reclamațiile…
– PIELEANU MARIUS: Aaa, reclamațiile…
– BULAI ALFRED: Păi, da, că am… au mai apărut trei. Sunt nouă. Aia… (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Pi… mă-sii!
– BULAI ALFRED: Da, mă, dar… în cea mai mare parte sunt debilitățile absolute, adică nu i-a plăcut la curs, îîî…
– PIELEANU MARIUS: Aaa, da?”
Alfred Bulai: „De ce p*** mea nu puteai să faci, mă… ăăă… să mi le dai de vineri, dacă chiar voiai, știi?! ”
Discuția dintre Alfred Bulai și Marius Pieleanu continuă pe aceleași „coordonate”, iar primul îi transmite celui de-al doilea – potrivit interceptărilor din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate – că este sigur că va fi dat afară de la SNSPA în urma acestui scandal sexual de proporții. În ziua următoare, Alfred Bulai trebuia să își susțină punctul de vedere în fața comisiei de la SNSPA care analiza cazul său.
În același timp, Bulai îi spune lui Pieleanu că respectivele declarații par a fi scrise după un „model” și că printre femeile care l-au reclamat se află și una „de acu’ douăj’ de ani, genul de me too”, iar conversația este pigmentată cu expresii obscene, sociologul Bulai părând a fi – chiar dacă dorea să dea senzația că este stăpân pe situație – extrem de stresat.
„- BULAI ALFRED: A fost în practică foarte obositor. Adică sunt… îîî… la număr, știi, puse… ca să pară… Ăăă, (n.red. – numele uneia dintre victime) n-a mai dat declarație pentru că, dacă a dat la Parchet, n-a mai dat…
– PIELEANU MARIUS: Cine?
– BULAI ALFRED: (…), aia care a făcut filmul.
– PIELEANU MARIUS: Aaa, am înțeles.
– BULAI ALFRED: Ea n-a mai dat. Da… (n.red. – altă victimă), care a luat cu aceeași… chestii și… pfff… mă rog, una de acu’ douăj’ de ani… că… Deci, fii atent aicea: că s-a simțit prost, că a fost umilită în public, că… ăăă… am vorbit eu cu toți și am spus ce calități și defecte. Deci ea a avut o problemă… Sigur că a fost și în anul următor! Bă, deci nu pot să cred chestiile astea, mă! De aceea, adică… «M-am simțit foarte prost, dar m-am dus și anul următor».
– PIELEANU MARIUS: Da…
– BULAI ALFRED: Și, bă, măcar spune în al doilea an că, bă, deci… știi, adică, adică nu… nu realizează… știi? Deci… e genul de me too, da’ bine… vreau să zic că sunt pe format foarte asemănător, așa că… una are… a rămas acolo pe hârtie… scrie «model».
– PIELEANU MARIUS: Bă, ești nebun?!
– BULAI ALFRED: Da, mă, da!
– PIELEANU MARIUS: Bă, dar astea să le spui, bă, puiule, în instanță!
– BULAI ALFRED: Nu, mă, evident, dar nu le scot acuma, pentru că deocamdată… (n. red. replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Daaa!…
– BULAI ALFRED: … nu are sens să…
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Da, da… Da.
– BULAI ALFRED: (…) (n.red. – neinteligibil, replicile se suprapun) tocmai șocul bun… ăăă… public va fi tocmai când… ăăă… trece lumea în extrema ailaltă. Deja unii sunt mai rezervați, dar deocamdată nu a fost decât într-o direcție. Ăștia oricum… îți dai seama că mâine-poimâine mă dau afară. Aaa, că mi-au zis… ăăă… că… pfff… le-am zis că nu pot… o să pun un punct de vedere în câteva zile și «dom’le, mâine, la ora 11:00». O să am un punct de vedere, dar nu mă duc la ora 11:00. N-am cum să-l dau până la ora 11:00.
– PIELEANU MARIUS: Cine, Comisia?
– BULAI ALFRED: Comisia lu’ pește, mă, deci este un fel de Inchiziție, înțelegi?
– PIELEANU MARIUS: Daaa, știu…
– BULAI ALFRED: Mă invită… p*** mea, de…. adică… Bă, eu l-am luat… Deci eu le-am zis vineri să mi le dea pe mail. Nici nu s-a pus problema, știi? Deci nici nu mi-au răspuns. Ăăă… dar luni, când m-am… eu am zis: bă, fac copii cu telefonul, p*** mea, zic, așa o fi! Și când m-am dus la… că am văzut mai devreme, că n-am vrut să văd neapărat acolo, m-am dus cu o oră mai devreme. Și femeia, mă rog, mi-a făcut copie după ele, am semnat că le-am primit, adică… pfff! De ce puteai…?! De ce p*** mea nu puteai să faci, mă… ăăă… să mi le dai de vineri, dacă chiar voiai, știi?! Adică, mă, deci… Nuuu, e…
Vor să scape, înțelegi? Definitiv! Pentru că, dacă dau anunțul, practic nu-i mai f**… Ei cred că nu-i mai f** lumea pe ei, dar… ăăă… e o glumă asta! Știi? Înțelegi? Deci… Na, o să văd! Adică nu… deocamdată n-am ce să reacționez, că este inutil să discuți… despre ce?! Că… îți dai seama că la presiunea care s-a făcut, inclusiv acolo, în SNSPA, îți dai seama!
Deci ăștia te-au f** pe tine la icre în condițiile în care n-a fost nicio plângere împotriva ta! Au venit oamenii cu niște povești de acu’ douăj’ de ani, știi? Hai, mă, las-o-n morții mă-sii!”, exclamă Bulai, potrivit interceptărilor făcute de anchetatori.
Marius Pieleanu: „De la Parchet, puiule…? Ți-a zis ceva Parchetul?”
În continuare, sociologul Marius Pieleanu îi spune colegului său că a fost transmisă o scrisoare către Comisia de Etică, pentru ca această comisie să examineze cazul lui Bulai. Și este de părere că o astfel de comisie nu se poate autosesiza.
La rândul său, Alfred Bulai îi răspunde lui Marius Pieleanu și insistă pe ideea de „campanie agresivă” împotriva sa.
„- PIELEANU MARIUS: Stai că s-a… Auzi? Acuma au făcut colegii noștri cum ar veni scrisoare deschisă către Comisia de Etică, să se autosesizeze Comisia de Etică și să examineze exhaustiv cazul! Cum să se autosesizeze, bă, băieți?! Sunteți nebuni?!
– BULAI ALFRED: Care caz, mă? ((n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Păi, niciun caz!
– BULAI ALFRED: (n.red. – replicile se suprapun) Al tău?
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Exact! Nu e caz! Asta-i problema! Adică… știi?
– BULAI ALFRED: Da, mă, da, evident că este o campanie agresivă pe chestia asta și… mă rog, definitiv, la urma urmei… ăăă… P. cade în povestea asta pentru că e prost! Pentru că e… na! El nu are curaj în acest moment decât să fie de acord cu toate lucrurile, că ăsta e și nivelul și na… Știi (…) (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: De la Parchet, puiule…? Ți-a zis ceva Parchetul?
– BULAI ALFRED: Nu, încă nu. Nu, că am înțeles că azi a fost a doua. Probabil că aia… (…)… Mai caută… p*** mea, o să mă… zilele astea o să mă întrebe, dar eu nu sunt întrebat de sănătate decât la sfârșit-sfârșit. Deci când ei cred că au suficiente elemente. Deocamdată nu… O să aflu, îți dai seama! (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – neinteligibil, replicile se suprapun) Cum a fost una… (n.red. – numele altei victime) a fost, nu (n.red. – altă victimă), bă, deșteptule!
– BULAI ALFRED: La ce?
– PIELEANU MARIUS: La Parchet.
– BULAI ALFRED: (n.red. – numele altei victime) a fost? O fi fost și (n.red. – numele altei victime).
– PIELEANU MARIUS: Dar asta nu era aia care era după tine continuu?! Care… eu nu-mi ad… nu mai știu exact, dar parcă-mi spune ceva numele.
– BULAI ALFRED: (n.red. – numele altei victime), acum douăzeci de ani…
– PIELEANU MARIUS: Așa…”, continuă discuția, fară ca interlocutorii să bănuiască eventuale „urechi” străine aflate la locul și momentul potrivit.
Bulai nu neagă acuzațiile: „S-a întâmplat ce s-o fi întâmplat… habar n-am, dar oricum a fost…”
Alfred Bulai îi povestește lui Marius Pieleanu că una dintre femeile care l-au reclamat pentru că le-ar fi abuzat sexual fusese cu el, cu 20 de ani în urmă, „în toate practicile” și „s-a întâmplat ce s-o fi întâmplat…”. Sociologul nu spune, în niciun moment, în timpul acestei discuții, că acuzațiile la adresa sa sunt lipsite de acoperire și nu există motive pentru a fi anchetat.
Alfred Bulai pare – așa cum reiese din discuția purtată cu Marius Pieleanu – pregătit să opună„rezistență” și să își construiască apărarea pentru a face față acuzațiilor și îl asigură pe interclocutor că i-a transmis indicații precise avocatului care îl va reprezenta.
În această parte a discuției, Alfred Bulai îi dezvăluie lui Marius Pieleanu că există două înregistrări făcute, în 2023 și 2022, de una dintre femeile care l-au reclamat.
„- BULAI ALFRED: Acum douăj’ de ani sau cât dracu’ era din 2000 nu știu cât… cinșpe ani, nu mai știu… Ba, nu că era în campanie, în 2000! Acum douăzeci de ani aproape, a fost… îîî… cu mine în toate practicile. Și s-a întâmplat ce s-o fi întâmplat… habar n-am dar oricum a fost… nu a fost, adică… Acolo mi se pare că trecea în anul II, oricum a venit și în anul III, a lucrat în campanie cu mine, mă rog, i-am luat pe câțiva în campanie în 2004, deci după ce a terminat facultatea, deci… ăsta e nivelul, na!
– PIELEANU MARIUS: Da, numai trebuie să fii atent cu avocatul, să nu greșiți! Să nu…
– BULAI ALFRED: Păi, nu, tocmai! Sigur că da! Deocamdată… păi, d-aia nici n-am dat foarte multe informații și am zis: bă, ce e trunchiat și nu știu ce, mă doare-n pix, pentru că, na, nu…! O să văd ce e în dosar și după aia faci apărarea. Că nu știu ce au zis, că acuma… în presă sunt zeci de mii de chestii (…) (n.red. – neinteligibil, replicile se suprapun) ce au zis acolo.
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Daaa… Da…
– BULAI ALFRED: Și multe sunt de… pe ideea de mărturii și de nu știu ce p*** mea, că ce dracu’ are aia acolo, cinșpe ani, douăj’ de ani?! Adică… îți dai seama… Deci nu e…! Totul e aia cu… de acum un an e singura care e…
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Bă, dar când te-a înregistrat? Acum un an sau acuma, în primăvara asta?
– BULAI ALFRED: Nuuu… ăăă… în… păi, primăvara asta n-am avut. Acum… În 2023 și 2022, dar de fapt, cred că au fost două înregistrări, dacă mă întrebi pe mine: una chiar acolo, probabil, când am discutat și m-am mai întâlnit în semestrul II la un moment dat… era foarte amabilă, foarte… a trecut un an și din ce… dintr-odată, așa, hodoronc-tronc…! (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. replicile se suprapun) Anul ăsta? Acuma? Anul ăsta?
– BULAI ALFRED: Anul ăsta, da. Da”, recunoaște Alfred Bulai.
„Ne-au hăcuit ăștia telefonul… Mă rog, am recuperat, am scos, am… p*** mea!”
Alfred Bulai și Marius Pieleanu continuă discuția, iar primul concluzionează că întreg scandalul ar fi „o chestie scoasă de cineva”, pentru că victimele ar fi „căutate” de anchetatori, chiar dacă au trecut mulți ani de la respectivele întâmplări. Încă o dată, Alfred Bulai nu neagă acele fapte, dar i se pare foarte ciudat doar că victimele mai au un cuvânt de spus după așa de mulți ani.
„Sunt aranjate”, concluzionează Alfred Bulai, spunându-i lui Marius Pieleană că are senzația și că telefoanele au fost „hăcuite”, pentru că nu-i mai funcționase un cod al telefonului.
„- PIELEANU MARIUS: Aaa, deci acum te-a luat!… Da, da, da…
– BULAI ALFRED: Da, da, da, pentru că era foarte amabilă, drăguță, zâmbea, adică… mi s-a părut suspect, așa, că eu n-am vorbit decât din an în Paști cu ea, adică nu era o chestie d-asta, știi… ne vedem în fiecare săptămână, p*** mea, nu știu, habar n-am, deci… știi? Și… na, nuuu… Na, asta este! Deci oricum nu… n-am vorbit… cine știe ce tâmpenii d-astea… banale, nu… adică nu altceva, dar… mă rog… conta… ideea în sine… (n.red. – neinteligibil, replicile se suprapun) înregistrarea, știi? Dar…
– PIELEANU MARIUS: (…) (n.red. – replicile se suprapun)
– BULAI ALFRED: Nu, că în mod sigur a fost… ăăă… mă rog, e o chestie creată de cineva, deci nu… Adică să cauți oamenii… (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: Sunt convins!
– BULAI ALFRED: Ăăă?
– PIELEANU MARIUS: Sunt convins că așa este!
– BULAI ALFRED: Păi, ce dracu’, cauți oameni după atâția ani?!… Ăștia de anul ăsta… unul de ultimii doi ani de vin de…. p*** mea, de unde să-i știe p-ăia de acum zece ani?! Cinșpe ani?! Hai, las-o dracu’, că nu… (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: Da, e corect. E corect.
– BULAI ALFRED: E greu de crezut chestia asta. Aaa, că apar unii, că apare deja materialul în presă și mai vine cineva și zice: «Aaa, păi, și eu știu, bă, pe vremea aia!», p*** mea, da, dar nu… nu este… cum să zic? Adică e posibil, dar greu de crezut, că atunci când a fost materialul făcut, când nu era nimic public, aveau informații și s-au dus și s-a… nu știu ce! Știi? Adică… ăăă… sunt îîî… aranjate astea, deci nu e… Înțelegi? Deci… îți dai seama că duminică… Da? Ne-au hăcuit ăștia telefonul… adică nu mai… codul de telefon nu mai funcționa, știi? Și… mă rog, am recuperat, am scos, am… p*** mea, l-am… știi? Dar ca să-ți dai seama de importanța… știi? Că chiar nu cred că fac chestia asta studenții, știi?
– PIELEANU MARIUS: Da, da, da…
– BULAI ALFRED: Adică hai să fim serioși! Știi? Deci…”, se încheie discuția dintre Alfred Bulai și Marius Pieleanu, discuție interceptată din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
„Am decis să dorm în cameră cu alte două colege, deoarece nu mai puteam, nu am mai întrebat dacă am voie”
Una dintre tinerele care l-au acuzat pe sociologul Alfred Bulai a dezvăluit, în fața anchetatorilor, detalii-șoc din timpul unor stagii de practică supervizate de fostul profesor de la SNSPA.
„Testele psihologice” cu puternică tentă erotică îi puneau pe studenți și pe studente în situații inconfortabile, iar sociologul Alfred Bulai făcuse o adevărată „fixație” pentru tânăra în cauză. Într-una din zile, i-a cerut acesteia să își scoată tricoul în fața lui, iar comportamentul abuziv s-ar fi manifestat, ulterior, și prin atingeri „fără perdea”.
Tânăra le-a mai povestit procurorilor că s-a ajuns până în faza în care Alfred Bulai îi cerea să se descalțe, pentru a-i pipăi piciorul, sub pretextul că așa va obseva dacă are sau nu ”deficiență de calciu”.
„După ce (n.red. – colega) a fost dusă cu ambulanța la spital, noi eram afară, noi colegii și profesorii, și eu hiperventilată, pentru că atât eram de speriată, eu credeam că o să mor, nu mai puteam să respir (…) și a început să mă atingă, de față cu ceilalți, eram afară, îmi punea mâna pe picior, mă mângâia și sus, și spre genunchi, mă freca pe spate, îmi făcea masaj, mă mângâia pe cap, mă punea să îi strâng mâna și să îl țin de mâna și m-a descălțat să îmi pipăie piciorul, sub pretextul că așa și-ar da seama dacă am deficiență de calciu.
M-am simțit foarte inconfortabil față de ceilalți colegi, dar mă simțeam și foarte în pericol, deoarece până atunci bariera aceasta de atingere fizică, de contact fizic, a fost ruptă mult mai puțin. Însă din punctul acela nu s-a mai abținut, știu că eram atât de panicată cu ce se întâmplă încât m-am ridicat și m-am dus să vomit în curte, iar în Sadova, în momentul în care el m-a pus să mă dezbrac, eram în cameră, și eu nu am probleme de acest gen, mi-a venit ciclul cu două săptămâni mai devreme în momentul acela.
Cu toate că nu am așa probleme, dar probabil de la acest stres, panică, corpul meu a reacționat așa (…) Da, și după acest atac de panică, eu am decis să dorm în cameră cu alte două colege, deoarece nu mai puteam. Nu am mai întrebat dacă am voie, nu puteam să accept un refuz, am rămas acolo, iar după ceva zile își permitea foarte multe, pe lângă glume, își permitea multe atingeri, mă lua de o parte, să vorbim și să mă țină în brațe, mă mângâia mult mai des, mă chema mult mai des să îmi povestească lucruri, amintiri din armată”, a dezvăluit una dintre victimele sociologului Alfred Bulai. (alte informații șocante AICI)
CITEȘTE ȘI:
O fostă STUDENTĂ a lui Alfred Bulai a fost audiată 7 ore de anchetatori. Profesorul este acuzat de hărțuire sexuală
STRATEGIA la care ar fi recurs Alfred Bulai, acuzat de agresiune sexuală, pentru a-i deruta pe procurori. Concluzie-șoc în urma interceptărilor!
Cristian Pîrvulescu, dezvăluiri șocante după audierile în cazul „Alfred Bulai”: O studentă a fost înfometată în timpul practicii, într-un experiment
Alfred Bulai a fost dus de urgență la Spitalul MILITAR. Sociologul arestat în dosarul agresiunilor sexuale de la SNSPA ar fi suferit un INFARCT
Societatea Infrastructură S5 S.A. a intervenit pe străzile Teremia și Oltului pentru a finaliza toate lucrările într-un timp cât mai scurt, cu rezultate cât mai bune.
Intervențiile au avut ca obiectiv remedierea porțiunilor afectate ale carosabilului, în vederea asigurării unor condiții mai bune de circulație rutieră și a creșterii gradului de siguranță pentru participanții la trafic.
Lucrările fac parte din acțiunile punctuale derulate la nivelul comunității pentru întreținerea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Astfel de intervenții vor continua în zonele în care starea carosabilului impune lucrări de reparații, în funcție de necesitățile identificate în teren.
Breaking
Refrenul zilei la congresul liberalilor: Suntem sub asalt/Suntem sub asediu/Atac la rupere asupra PNL. Discurs la indigo de la liderii partidului
Modernizare cu rădăcini. Acesta a fost titlul moțiunii cu care Ilie Bolojan și-a reconsolidat șefia partidului alături de noua sa echipă. Însă în urma discursurilor liderilor liberali, un alt refren a dominat.
Ilie Bolojan asaltat de admiratori la congresul PNL, 21 iunie. Foto: Gândul
Președintele PNL a reluat refrenul lui Ciprian Ciucu și a întărit teza lansată de primarul Capitalei.
Un alt liberal cu greutate a cântat după aceeași partitură și s-a plâns de faptul că liberalilor le este amenințată autoritatea în propriul partid.
„De câtva timp, PNL este sub asediu, ăsta este adevărul! Şi vedeţi că este atacat dreptul nostru de a decide în propriul nostru partid, ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea.”, a spus Vasile Blaga în fața delagaților liberali.
Și Robert Sighiartău, noul secretar general al partidului, a ținut să se plângă că liberalii sunt atacați cu tunuri.
„Niciodată în 34 de ani nu a fost ținta unui asemenea atac. Au crezut că poate fi condus cu trădători, care să nu mai propriul lider. Nu au reșit și nu vor reuși. Oricâte guri de tun vor îndrepta, 2000 de delegați au venit să spună că PNL este un partid liber.”, a transmis liberalul în discursul său.
Breaking
Ce aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat
Programul de guvernare depus în Parlament, duminică seara, de premierul desemnat Adrian Veștea continuă, așa cum a anunțat, modelul Bolojan. Dar schimbă prioritățile strategice și introduce lista de măsuri cerută de PSD pentru a-l susține. Reforma fiscală, restructurarea statului și disciplina bugetară rămân piloni esențiali, dar documentul prioritizează patru mari obiective strategice: SAFE, OCDE, PNRR și fondurile europene.
La nivel declarativ documentul este „Bolojan 2.0”, la nivel de ADN administrativ și economic apar câteva elemente care importă măsurile cerute de PSD pentru susținerea Guvernuului Veștea, fiind mai aproape de viziunea social-democrată decât de liberalismul clasic.
Din programul de guvernare Veștea dispar măsurile fiscale sub formă de „terapie de șoc” și discursul radical asociat actualului lider PNL. În locul unor reforme administrative dure, programul vorbește despre „foi de parcurs”, evaluări, etapizare și prioritizare, fără un calendar strict de reorganizarea administrativ-teritorială sau restructurări masive în administrația locală.
Guvernul își asumă în continuare reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și eliminarea risipei, însă încearcă să transmită mediului de afaceri că schimbările fiscale vor fi mai predictibile și anunțate din timp.
SAFE și industria de apărare devin noul proiect economic major
Spre deosebire de programele de guvernare clasice, documentul tratează apărarea ca pe un motor economic. Cele 16,68 miliarde de euro disponibile prin programul european SAFE sunt prezentate nu doar ca investiții militare, ci și ca sursă pentru infrastructură, dezvoltarea industriei de apărare, producție internă și locuri de muncă.
„Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale”, potrivit documentului.
Practic, programul încearcă să transforme securitatea într-un nou pol de creștere economică pentru România.
Noua ordine în finanţele publice
Programul promite continuarea consolidării finanțelor publice după ce deficitul bugetar de 9,3% din PIB din 2024 a împins România să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, menționează documentul.
„Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza realitatea bugetară și nu vom amâna deciziile necesare”, se arată în programul de guvernare citat. Însă documentul promite predictibilitate fiscală.
„Obiectivul Guvernului este ca, prin reducerea deficitului, o mai bună colectare și un control mai riguros al cheltuielilor publice, să diminuăm presiunea asupra sistemului fiscal și să evităm schimbările frecvente de taxe”
Documentul pune accent pe creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale prin:
• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării,
indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
• Îmbunătățirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite;
• Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul
Amprenta social-democrată: Bani pentru administrația locală
Una dintre cele mai vizibile diferențe față de abordarea asociată lui Bolojan este accentul pus pe dezvoltarea locală și pe protejarea mecanismelor de finanțare ale autorităților locale. Programul propune evaluarea, eșalonarea și continuarea programului Anghel Saligny – principalul mecanism de alimentare financiară a administrației locale.
„Guvernul va menține un nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transport și modernizare administrativă. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și fonduri europene, precum și a programelor naționale Anghel Saligny și CNI, în paralel, împreună cu ministerele de resort, cu pregătirea unor măsuri de prioritizare a portofoliului de investiții și a modului de gestionare a programelor, astfel încât dezvoltarea și sectorul construcțiilor să fie susținute fără abaterea de la țintele de deficit”, se arată în programul de guvernare anunțat de Veștea.
Creșterea ocupării și sprijin pentru piața muncii
Programul lui Adrian Veștea promite măsuri pentru creșterea gradului de ocupare, în special în rândul tinerilor, prin programe de calificare, consiliere profesională și sprijin pentru primul loc de muncă. Documentul prevede modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, adaptarea acestora la nevoile actuale ale pieței muncii și combaterea muncii nedeclarate. În plus, guvernul își asumă actualizarea legislației muncii și consolidarea dialogului social și a negocierii colective între angajatori și salariați.
De asemenea, documentul include explicit creșterea salariului minim începând cu 1 iulie 2026 și promite măsuri pentru menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
Măsuri concrete propuse în programul de guvernare:
1. Angajarea părinţilor cu ≥ 3 copii – subvenţie 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni
2. Mame active pe piaţa muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥ 3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni)
3. Concediu creştere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial
4. Revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum 4 h/zi cu jumătate din indemnizaţie. Stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte.
5. Extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro.
6. Implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET.
Sprijin pentru familii, tineri și grupuri vulnerabile
Programul promite stimularea natalității și sprijinirea familiilor prin politici care să faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Sunt prevăzute măsuri pentru accesul tinerilor la educație, locuire și antreprenoriat, extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale, precum și programe dedicate persoanelor cu dizabilități. Documentul menționează explicit protejarea puterii de cumpărare pentru mame, veterani și persoane cu handicap, măsuri care ar urma să fie incluse în bugetul pentru 2017.
1. Măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei vulnerabile și menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
2. Modernizarea serviciilor publice de ocupare şi adaptarea lor la nevoile actuale ale pieţei muncii.
3. Creşterea angajării tinerilor prin calificare, consiliere şi sprijin pentru primul loc de muncă. Sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalităţii şi echilibrul muncă-viață de familie.
4. Combaterea muncii nedeclarate şi actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice și consolidarea dialogului social și a negocierii colective.
5. Extinderea serviciilor sociale integrate în comunităţile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile.
6. Digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii. Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate.
7. Asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale. Consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului.
8. Măsuri pentru Protejarea puterii de cumpărare în cazul mamelor, veteranilor și persoanelor cu handicap (fundamentare și implementare în bugetul pe 2027).
9. Măsuri pentru protejarea țintită a persoanelor vulnerabile pentru a face față măsurilor inflaționiste (temporare și calibrate bugetar, fără riscul de a alimenta suplimentar inflația și fără a afecta obiectivele de consolidare fiscală)
10. Creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026.
Ce condiții a pus PSD pentru susținerea Guvernului Veștea
PSD a prezentat public, vineri, lista de măsuri pe care le consideră obligatorii pentru acordarea sprijinului parlamentar viitorului Executiv. Social-democrații au cerut ca programul de guvernare să includă măsuri clare pentru protejarea populației și stimularea economiei.
1. Majorarea salariului minim
Una dintre principalele solicitări este creșterea salariului minim pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici și medii.
2. Indexarea pensiilor
PSD cere menținerea mecanismului de indexare a pensiilor și protejarea veniturilor pensionarilor în contextul creșterii costului vieții.
3. Oprirea măsurilor de austeritate
Social-democrații solicită renunțarea la măsurile care cresc povara fiscală asupra populației și a micilor antreprenori.
4. Sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități
Printre condițiile PSD se află și extinderea programelor sociale dedicate categoriilor vulnerabile.
5. Continuarea plafonării adaosului comercial
Formațiunea vrea extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produsele de bază, alimentare și nealimentare, incluse în coșul minim de consum.
Reforma administrativă și reducerea birocrației
Social-democrații au cerut deopotrivă măsuri de eficientizare a administrației publice, precum:
Următorii pași sunt audierile în comisiile parlamentare și votul de învestitură în plen.
Hidrofor sau pompă submersibilă pentru casă? Scenarii practice explicate simplu
Ai puț în curte și apa nu urcă bine la robinet? La etaj presiunea scade exact când ai nevoie de...
Ce reduceri pot oferi formațiile pentru nunți în extrasezon?
Am observat de-a lungul timpului un lucru care pe mulți miri îi surprinde abia când e prea târziu. Prețul unei...
Cât a ajuns prețul unei drone cu cameră profesională în 2026?
În 2026, drona cu cameră profesională nu mai este un echipament rezervat exclusiv marilor studiouri. O găsești în trusa multor...
Ce a urmărit PNL prin organizarea Congresului. „Calculul echipei Bolojan este că va rămâne la guvernare până în toamnă”
Reales președinte al PNL, Ilie Bolojan le-a cerut disidenților demisia. „Fractura în interiorul PNL este de fapt o fractură în...
Bătălii electorale pe toate fronturile. Târg luat cu asalt de Călin Georgescu. „Să nu pierdem copilu’, cu ochii la Călin al nostru!”| REPORTAJ
Agitație în cel mai mare târg de săptămână din județul Olt, locul în care se adună, duminică de duminică, zeci...
La ce trebuie să fie atentă România în timpul negocierilor dintre UE și Rusia. „Riscă să producă un nou Donbas”
Negocierile UE-Rusia bat la ușă, iar mizele sunt uriașe pentru București. Expertul de la Oxford, Corneliu Bjola, dezvăluie liniile roșii...
Secretele de miliarde ale familiei premierului rus Mihail Mișustin. Proprietăți ascunse, un mariaj de fațadă și afaceri cu echipamente militare destinate Ucrainei
O investigație publicată de Centrul „Dosare” aruncă în aer imaginea de tehnocrat curat a premierului rus Mihail Mișustin. Ancheta scoate...
-
Breakingacum 2 zileTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum 2 zileRăzboi în Ucraina, ziua 1.578. Ucrainenii au lovit tocmai în Siberia, rușii răspund cu un atac asupra orașului Harkov
-
Actualitateacum 3 zile
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
-
Actualitateacum 2 zile
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
-
Breakingacum o ziCe aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat
-
Breakingacum o ziRefrenul zilei la congresul liberalilor: Suntem sub asalt/Suntem sub asediu/Atac la rupere asupra PNL. Discurs la indigo de la liderii partidului
-
Actualitateacum 3 zileCe este o observație GPS de tip Rapid Static?
-
Breakingacum 3 zileNicusor Dan s-a încurcat în căștile de traducere, în Turcia