Connect with us
agentie marketing politic

Politica

Mircea Geoană a confirmat vizita la Moscova din 2009: ”M-am dus ca orice om care vrea să conducă o țară”

Publicat

pe

Mircea Geoană a confirmat vizita la Moscova din 2009: ”M-am dus ca orice om care vrea să conducă o țară”

Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale și fost secretar general adjunct la NATO, a confirmat vizita privată pe care a făcut-o la Moscova în 2009.

Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale FOTO Facebook

În noiembrie 2009,
HotNews.ro a dezvăluit că Mircea Geoană
a efectuat pe 27 aprilie 2009 o vizită privată la Moscova, unde s-ar fi întâlnit în secret cu unul dintre consilierii președintelui de atunci, Dmitri Medvedev. Iar
întâlnirea ar fi fost aranjată de Boris Golovin, om de
afaceri cu interese în domeniul energetic din România, despre care
presă a scris că ar fi fost ofițer GRU.

Contactat la acea
vreme de HotNews.ro, Golovin a negat orice legătură cu
Geoană, însă deplasarea a fost confirmată de Cristian Diaconescu, ministru
de Externe la acel moment.

La 15 ani distanță, Mircea Geoană a vorbit despre vizita de la Moscova din 2009, spunând că a fost una „normală, exploratorie”.

„2009 era
primul an de mandat al lui Medvedev, o figură mai deschisă către
Occident, chiar decât Putin, în condițiile în care tot Occidentul
era în relație. Deci această încercare de a translata o vizită
normală, exploratorie al unui potențial viitor președinte la un
vecin important, cu care Occidentul avea o relație constructivă și
de parteneriat vi se pare o problemă? De ce este o problemă? M-am
dus cum se duce orice om care vrea să conducă o țară, se duce
într-o vizită exploratorie. Se vede cu adjunctul, consilierul de
securitate național lui Medvedev și discută despre lucruri legate
de relația bilaterală pentru a fi sigur că această relație se
poate dezvolta în condiții normale pentru 2008,”
a spus
Mircea Geoană.

Fostul secretar
general adjunct NATO a mai adăugat că și-a plătit singur
vizita și că a mers cu un avion de linie.

„Am mers cu avion de linie, m-am
întâlnit, am vorbit cu ministrul de Externe, așa se face. Așa se
face jocul ăsta. Vin după 5 ani la NATO, vin după după cea mai
importantă poziție a unui român și a unui est-european la NATO și
veniți cu bazaconii din 2009, când Rusia era partener strategic cu
Europa, că cineva se duce să vorbească în mod normal cu acești
oameni. Ce s-a întâmplat în 2009 este un lucru normal. A fost o
vizită la Moscova, una singură, exact documentată și vorbită cu
ministrul de externe. Nu este nimic de ascuns. Am vorbit
instituțional despre relația bilaterală și despre ceea ce se
poate întâmpla în viitor. Am insistat pentru tezarul românesc”
,
a adăugat Geoană.

În interviul
acordat pentru Digi24, Mircea Geoană s-a referit și la fostul
oligarh Mihail Hodorkovski, care acum trăiește în Marea Britanie,
spunând despre acesta că în realitate ar fi în legătură cu
Vladimir Putin și doar ar simula o așa-zisă dizidență.

Într-o postare pe X
în această săptămână, Mihail Hodorkovski, a afirmat că un
apropiat al lui Mircea Geoană ar avea legături cu Kremlinul.
Ulterior, așa cum a spus și Mircea Geoană, fostul oligarh rus a
șters postarea.

Fost secretar
general adjunct NATO a reluat ideea
că Fundaţia Navalnîi îl acuză pe Mihail Hodorkovski că ar
fi Ӕn spatele unui efort de
eliminare a unor alţi opozanţi urşi”.

Investigația jurnalistică internațională

Jurnaliștii din
rețeaua The Organised Crime and Corruption Reporting Project
(OCCRP), din care face parte și site-ul Context.ro, au descoperit că
în timp ce Rareș Mănescu coordona campania lui Mircea Geoană,
fiul său, Vlad Mănescu, a vândut o companie de consultanță unei
foste colaboratoare a miliardarului rus Moshe Kantor, sancționat la
nivel internațional.

O investigație
internațională publicată marți de aceeași jurnaliști ai rețelei
The Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), din
care face parte și Context.ro a scos la iveală faptul că Rareș
Mănescu, fost coordonator al campaniei lui Mircea Geoană este
partener de afaceri cu un propagandist rus care a fost în Crimeea de
minimum 10 ori după anexarea ilegală din 2014.

Mircea Geoană
a afirmat din nou că investigațiile
ce îl vizează reprezintă ”o
tipologie de lucru” şi se încearcă discreditarea sa, deşi a
deţinut o funcţie de înalt demnitar la NATO, timp de cinci ani şi
a trecut de toate verificările.

”Dacă cineva cu un minim de bună
credinţă poate să creadă că cineva ca mine…cinci ani la NATO,
verificat şi răsverificat şi probabil cea mai densă sită de
cernere a reputaţiei şi vulnerabilităţilor eventuale, cum se face
la NATO, înseamnă că nu ştie despre ce se vorbeşte în această
situaţie. Dacă cineva crede că un om stă 5 ani la NATO, un om
este ambasador în America, un om este ministru de Externe al
României, băgăm România în NATO, băgăm România în UE, ajung
la vârful NATO, cineva îmi spune mie, cineva are tupeul să
sugereze (…) că eu aş fi agentul ruşilor! Cum poţi să spui aşa
ceva?”
, a spus Mircea Geoană.

”Este o operațiune
dirijată din afară”

”Sunt convins că
este o operaţiune FSB. Da, tot ce văd seamănă extrem de mult,
aproape în indigo cu alte operaţiuni similare în alte zone. Este
operaţiune dirijată de afară şi folosit prin proxis, inclusiv
aceşti aşa zişi jurnalişti de investigaţii plătiţi de
aşa-zisul oligarh opozant Hodorkovski. Este operaţiune de
compromitere deliberată”
, a mai precizat Mircea Geoană.

Întrebat de ce
acuză că Mihail Hodorkovski ar avea o înţelegere cu Vladimir
Putin, Geoană a declarat: ”Eu nu pot să fac acuzaţii,
dar nu am văzut un oligarh rus anti-Putin care să mai fie încă în
viaţă. Şi câţi au fost ucişi şi câte asasinate au fost în
ţările occidentale? Am un dubiu”.

Ce spune despre
jurnalistul Attila Biro

Mircea Geoană a
răspuns și acuzațiilor organizației Active Watch, conform cărora că încearcă să compromită jurnaliști
care își fac meseria. Acuzele au fost formulate
după ce Mircea Geoană a afirmat că ar exista presupuse
legături între jurnalistul Attila Biro și un român investigat
pentru o tentativă de asasinat în Bulgaria. Jurnalistul a
spus însă că este vorba despre un „fake news grosolan”
și o teorie falsă vehiculată de unele publicații din Bulgaria.

„Haideți să ne întoarcem la ce a
apărut în presă, pentru că eu cred că trebuie să fie un
standard uniform. Eu am spus că acest jurnalist – nu-l acuz de
nimic, citesc în presă, inclusiv în presa din Bulgaria – că acest
jurnalist, implicat și în această investigație a lui Hodrokovski,
acuzat de Fundația Navalnîi că folosește asasini plătiți să
elimine alți adversari ai lui Putin – ca să punem în context
această investigație – este acuzat sau este prezentat în presa
internațională și din Bulgaria că la invitația lui Ovidiu
Semenescu, un om care este sub o investigație și – cred – condamnat
în Bulgaria pentru o încercare de asasinat a procurului general din
Bulgaria, scest jurnalist a fost împreună cu alți trei jurnaliști
la Belgrad, la invitația lui Semenescu”,
a precizat
Mircea Geoană.

Attila Biro a
realizat, alături de alți jurnaliști, investigația
publicată de Context.ro, investigație conform
căreia Rareș Mănescu, fost coordonator al campaniei lui Mircea
Geoană, a devenit partener de afaceri cu un propagandist rus.

Comentarii Facebook

Politica

Scrisoarea Repatriot către românii din afara granițelor

Publicat

pe

De

Scrisoarea Repatriot către românii din afara granițelor

E TIMPUL SĂ VORBIM CU OCCIDENTUL: ROMÂNIA – STAT UE ȘI NATO – A FOST ATACATĂ DE O DRONĂ RUSEASCĂ

Dragi români de pretutindeni,

Vă mulțumim pentru mesajele voastre de solidaritate și vă trimitem chemarea noastră de a acționa neîntârziat oriunde ați fi în lume.

Vineri, 29 mai, noaptea în jur de ora 2.00 AM o dronă rusească Geran-2 (Shahed) a lovit acoperișul unui bloc cu 10 etaje de pe strada Brăilei din Galați.

Impactul a provocat o explozie puternică și un incendiu. O mamă și copilul ei de 14 ani au fost răniți. Zeci de familii au fost evacuate în miezul nopții. Panica s-a instalat în tot orașul.

Cu o deviație de câțiva metri a traiectoriei, drona ar fi intrat direct într-unul dintre apartamente.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat ferm:

„Întreaga responsabilitate pentru acest incident îi aparține Federației Ruse.”

Pentru prima dată de la începutul războiului, Rusia a provocat victime omenești pe teritoriul unui stat NATO și UE. Nu a fost un accident. Drona a zburat o distanță semnificativă pe teritoriul României înainte de a lovi un bloc de locuințe civile.

Noi, românii, am deschis larg porțile și inimile pentru milioane de refugiați ucraineni. Sute de mii de Ucraineni au găsit protecție și siguranță în țara noastră. I-am primit, i-am ajutat, i-am sprijinit cu resursele unei țări care nu este bogată, dar care știe ce înseamnă demnitate și solidaritate.

Acum a venit rândul nostru să cerem solidaritate.

Rusia a trecut o linie roșie extrem de gravă. A testat reacția Alianței pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, și a produs victime. Dacă nu răspundem ferm și unitar acum, mâine același lucru se poate întâmpla la Varșovia, la Riga, la Vilnius, la Helsinki, la Berlin, la Paris sau la Londra.

Pericolul nu mai este teoretic, el este real și a ajuns în casele românilor.

RePatriot lansează un CALL TO ACTION urgent către întreaga diasporă română:

Deveniți chiar astăzi vocea României în țările în care trăiți. Vorbiți cu vecinii, colegii, prietenii și, mai ales, cu autoritățile și aleșii locali.

Ce puteți face concret, chiar acum:

  1. Sensibilizați opinia publică locală

Postați pe rețelele sociale (Tiktok, Facebook, X, Instagram, LinkedIn) în limba țării în care locuiți: „O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, România – stat NATO și UE. O mamă și un copil de 14 ani au fost răniți. Războiul lui Putin nu mai este doar despre Ucraina. El a ajuns deja pe teritoriul UE și NATO. Dacă nu oprim Rusia acum, următorul oraș ar putea fi al vostru.”

  1. Contactați direct autoritățile

Trimiteți un email sau un mesaj parlamentarului, senatorului, europarlamentarului, consilierului local sau primarului din zona voastră de exemplu:

„Ca român rezident în [orașul/țara], vă solicit sprijin public pentru România după atacul rusesc asupra civililor din Galați. O dronă rusească a provocat victime pe teritoriul unei țări UE și NATO. Vă rog să susțineți întărirea apărării Flancului Estic și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.”

  1. Distribuiți masiv mesajul:

„Lideri ai Occidentului: Rusia a atacat teritoriul NATO la Galați – acționați acum!

Dorim ca apărarea aeriană a NATO să intercepteze amenințările mai devreme, cât încă sunt pe teritoriul Ucrainei, nu doar după ce intră în spațiul NATO, tocmai pentru a evita escaladarea și pentru a demonstra forță. O zonă tampon este necesară pentru apărare eficientă”

  1. Acțiuni suplimentare cu impact

– Faceți un video scurt pe TikTok/Instagram/Reels explicând situația celor din țara în care locuiți.

– Organizați o scrisoare deschisă semnată de comunitatea românească din orașul vostru.

– Vorbiți și spuneți la cât mai multă lume că Europa și NATO trebuie să aibă o voce comună împotriva atacurilor pe teritoriile sale.

Românii au contribuit mult la dezvoltarea  țărilor unde trăiesc, crează și muncesc. Acum avem nevoie ca aceste țări să stea alături de România, înainte ca Rusia să aducă războiul și în casele lor.

Noi, cei din țară, ne pregătim și acționăm după cum cer vremurile, întărind România acolo unde este cea mai expusă.

Împreună suntem mai puternici decât cred ei. Vocea noastră unită contează și poate face diferența.

Distribuiți acest mesaj în toate grupurile de români, paginile comunitare și chat-urile de diaspora. Cu cât acționăm mai rapid și mai unit, cu atât mesajul nostru va avea mai multă forță. O reacție largă va ajuta România și o va face mai sigură.

RePatriot – Conectăm românii de pretutindeni pentru un Acasă mai sigur.

Echipa RePatriot este acum în Madrid și pregătește ultimele detalii pentru conferința de azi, la care se așteaptă participarea a peste 90 de antreprenori, investitori, profesioniști și lideri români din România, Spania, Franța, Anglia și Germania. Oameni care construiesc, conectează comunități și caută oportunități de colaborare dincolo de granițe. Mai multe aici.

Despre Repatriot

Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot, proiect RBL, este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere. Mai multe pe www.repatriot.ro.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Politica

Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei

Publicat

pe

De

Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei

Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar o chestiune de amploare, ci și una de claritate. Din această perspectivă, președintele României, Nicușor Dan, se conturează ca o figură de prim-plan.

Summitul București 9, desfășurat pe 13 mai la București, a oferit o imagine revelatoare asupra stilului de conducere al președintelui Nicușor Dan. Ceea ce odinioară ar fi putut fi considerat o reuniune a unor aliați periferici a devenit, în schimb, un teren de testare pentru modul în care flancul estic al NATO înțelege momentul actual și intenționează să răspundă la acesta. La București, sub copreședinția președintelui Dan, mesajul a fost de neconfundat: descurajarea trebuie reconstruită nu ca retorică, ci drept capacitate.

Președintele Dan, matematician de profesie, a intrat în viața publică nu prin ierarhiile de partid, ci prin combaterea corupției, apărarea normelor instituționale și promovarea transparenței. Leadershipul său este definit de disciplină și de insistența asupra rezultatelor.

De la preluarea mandatului în 2025, președintele Dan a ancorat ferm România în curentul principal euro-atlantic, reafirmând angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană într-un moment în care ambele au nevoie de consolidare. Însă comportamentul său pe scena internațională sugerează ceva și mai important: capacitatea de a transforma consensul în direcție strategică.

Semnificația summitului de la București rezidă tocmai aici. Convocat înaintea următoarei reuniuni a liderilor NATO, acesta a reunit aliați est-europeni, parteneri nordici, Statele Unite și Ucraina într-un format extins care reflectă noua geometrie strategică a Europei. Nu a fost un exercițiu de simbolism. A fost pregătire.

Argumentul președintelui Dan a fost simplu și remarcabil de lipsit de sentimentalism. Angajamentele de apărare trebuie măsurate prin ceea ce produc. Cheltuielile trebuie să genereze capacitate. Coordonarea trebuie să genereze pregătire operațională. Astfel de afirmații pot părea evidente, însă în politica alianțelor ele sunt adesea evitate. Preferința este pentru unitate în cuvinte, nu pentru responsabilitate în execuție. Abordarea președintelui Dan contravine acestei tendințe.

El a fost, de asemenea, clar în privința unei realități pe care unele capitale occidentale încă se străduiesc să o internalizeze: războiul din Ucraina nu este o criză periferică, ci un test definitoriu pentru ordinea de securitate europeană. Stabilitatea Ucrainei și a statelor vecine nu este separată de securitatea NATO. Este inseparabilă de aceasta. Pe flancul estic, aceasta nu este o teorie. Este geografie.

Concluziile summitului au reflectat această perspectivă mai fermă. Liderii au susținut un cadru mai ambițios pentru apărarea colectivă, accentuând creșterea cheltuielilor, consolidarea capabilităților europene și revitalizarea parteneriatului transatlantic. Ei au reafirmat, de asemenea, ceea ce devine din ce în ce mai greu de contestat: Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților.

Nimic din toate acestea nu este revoluționar. Ceea ce contează este gradul de convergență – și disponibilitatea de a acționa pe baza acesteia.

Rolul României în acest proces nu este întâmplător. Ca putere la Marea Neagră, poziționată pe frontiera estică a NATO, ea se află la intersecția mai multor dintre cele mai presante provocări de securitate ale Europei. Președintele Dan a tratat acest lucru nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o platformă. Prin reunirea aliaților la București și prin modelarea agendei în jurul capabilităților, nu al posturii, el a mutat România într-un rol mai afirmativ în cadrul alianței.

Aceasta reflectă o schimbare mai amplă în interiorul NATO. Centrul de greutate nu mai este limitat la Europa Occidentală. El este definit tot mai mult de statele care resimt cel mai imediat consecințele unui eșec strategic. Perspectiva lor este mai puțin abstractă și adesea mai instructivă.

Leadershipul președintelui Dan subliniază și o altă schimbare: importanța tot mai mare a competenței tehnocratice într-un mediu definit de complexitate. Descurajarea modernă nu ține doar de numărul de trupe sau de declarațiile alianței. Ea implică capacitate industrială, reziliența infrastructurii, apărare cibernetică și lanțuri de aprovizionare. Acestea sunt probleme de sistem la fel de mult cât sunt geopolitice. Ele recompensează gândirea analitică și penalizează ambiguitatea.

Aici, pregătirea președintelui Dan s-ar putea dovedi mai puțin neobișnuită decât vizionară. Accentul său pe rezultate măsurabile, pe alinierea resurselor cu obiectivele și pe integrarea politicii economice cu cea de securitate indică un model de guvernare mai coerent, mai bine adaptat provocărilor actuale.

Nimic din toate acestea nu sugerează că România sau formatul B9 vor înlocui marile puteri din NATO. Nici nu ar trebui. Însă sugerează că influența în cadrul alianței devine mai distribuită și că statele capabile să convoace, să alinieze și să execute pot exercita un impact disproporționat.

Summitul de la București nu a rezolvat tensiunile fundamentale ale NATO. Întrebările privind împărțirea responsabilităților, capacitatea industrială și strategia pe termen lung rămân. Totuși, el a demonstrat că leadershipul, atunci când este fundamentat pe realism și claritate, poate încă să modeleze direcția.

În această perioadă de incertitudine, aceasta reprezintă o contribuție semnificativă.

Amb. Adrian Zuckerman (ret.)
Președinte, Alianța

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Politica

Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections

Publicat

pe

Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections

As Cyprus prepares for its parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, the nationalist party ELAM (National Popular Front) is gaining increasing political momentum, with opinion polls indicating the possibility of a historic electoral result for the party.

Among the European political figures expressing support for ELAM candidates is Romanian politician Cezara Popescu, former candidate for the mayoralty of Constanța and affiliated member of the European Conservatives and Reformists Party (ECR). Cezara Popescu has publicly encouraged Cypriot citizens living in Romania to support ELAM candidates in the upcoming elections, describing the party as “a strong conservative voice defending national identity, sovereignty, and traditional European values.”

ELAM Rising in Cyprus Political Landscape

The May 2026 elections are expected to reshape the Cypriot political scene amid growing voter dissatisfaction with traditional establishment parties and increasing fragmentation across the political spectrum. Reuters reports that a record number of candidates are competing for the 56 seats in the House of Representatives, while ELAM is projected to become one of the largest political forces in the country.

Led by Christos Christou, ELAM has focused its campaign on issues such as national sovereignty, immigration, corruption, and public frustration with mainstream political parties. Polling data from April and May 2026 place the party at approximately 13–14% nationally, potentially positioning it as the third-largest parliamentary group in Cyprus.

Political analysts quoted by Reuters note that the rise of ELAM reflects broader political trends seen across Europe, where nationalist and conservative movements continue to gain support among voters disillusioned with traditional political elites.

Support from Romanian Conservative Circles

Cezara Popescu’s endorsement highlights the growing connections between conservative and nationalist political movements across Europe. According to sources close to her political activity, Popescu considers the upcoming Cypriot elections “an important moment for the future of conservative politics in Europe.”

In messages directed toward the Cypriot community residing in Romania, she urged voters to participate in the elections and support ELAM candidates, arguing that “Europe needs stronger voices defending sovereignty, identity, and democratic accountability.”

Popescu has been involved in several conservative political initiatives in Romania and has publicly supported policies associated with the broader ECR political family at European level.

A Key Election for Cyprus and Europe

The Cypriot parliamentary elections are being closely monitored not only domestically but also internationally, as they may signal broader political shifts ahead of future European electoral cycles. Beyond internal issues such as corruption and governance, Cyprus also faces ongoing geopolitical challenges related to migration, energy security, and the unresolved division of the island.

As the campaign enters its final stage, ELAM’s growing visibility suggests that nationalist and conservative parties may continue consolidating support across parts of Europe where dissatisfaction with traditional political structures remains high.

The elections will take place officially on May 24, 2026.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Ce este un dispecerat de securitate și cine veghează cu adevărat când tu dormi? Ce este un dispecerat de securitate și cine veghează cu adevărat când tu dormi?
Actualitateacum 3 zile

Ce este un dispecerat de securitate și cine veghează cu adevărat când tu dormi?

Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în secunda în care se declanșează o alarmă? Nu sirena, nu becul roșu care...

Care sunt principalele servicii oferite de casele de amanet? Care sunt principalele servicii oferite de casele de amanet?
Actualitateacum 3 zile

Care sunt principalele servicii oferite de casele de amanet?

Multă lume își imaginează o casă de amanet ca pe un loc întunecat dintr-un film vechi, cu un tip morocănos...

Hidrofor sau pompă submersibilă pentru casă? Scenarii practice explicate simplu Hidrofor sau pompă submersibilă pentru casă? Scenarii practice explicate simplu
Actualitateacum 4 zile

Hidrofor sau pompă submersibilă pentru casă? Scenarii practice explicate simplu

Ai puț în curte și apa nu urcă bine la robinet? La etaj presiunea scade exact când ai nevoie de...

Ce reduceri pot oferi formațiile pentru nunți în extrasezon? Ce reduceri pot oferi formațiile pentru nunți în extrasezon?
Actualitateacum 4 zile

Ce reduceri pot oferi formațiile pentru nunți în extrasezon?

Am observat de-a lungul timpului un lucru care pe mulți miri îi surprinde abia când e prea târziu. Prețul unei...

Cât a ajuns prețul unei drone cu cameră profesională în 2026? Cât a ajuns prețul unei drone cu cameră profesională în 2026?
Actualitateacum 4 zile

Cât a ajuns prețul unei drone cu cameră profesională în 2026?

În 2026, drona cu cameră profesională nu mai este un echipament rezervat exclusiv marilor studiouri. O găsești în trusa multor...

Actualitateacum 4 zile

Ce a urmărit PNL prin organizarea Congresului. „Calculul echipei Bolojan este că va rămâne la guvernare până în toamnă”

Reales președinte al PNL, Ilie Bolojan le-a cerut disidenților demisia. „Fractura în interiorul PNL este de fapt o fractură în...

Actualitateacum 5 zile

Bătălii electorale pe toate fronturile. Târg luat cu asalt de Călin Georgescu. „Să nu pierdem copilu’, cu ochii la Călin al nostru!”| REPORTAJ

Agitație în cel mai mare târg de săptămână din județul Olt, locul în care se adună, duminică de duminică, zeci...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro