Actualitate
Planul lui Trump de a curăța armata americană de generalii «woke»
În timpul campaniei pentru realegere, Donald Trump a promis că va curăța armata americană de așa-zișii generali „woke”. Acum, când este deja președinte ales, întrebarea care se pune în cercurile Pentagonului este dacă va merge mult mai departe în acest sens.
Generalul Charles Brown, șeful Statului Major Interarme al Armatei SUA/ FOTO: EPA/EFE
Se estimează că, în al doilea său mandat, Trump va adopta o viziune mult mai dură față de liderii săi militari, după ce, în prima perioadă de mandat, s-a confruntat cu o rezistență semnificativă din partea acestora, pe teme precum scepticismul său față de NATO sau intențiile de a trimite trupe pentru a înăbuși protestele interne din Statele Unite, scrie Reuters.
Foștii generali și secretari ai apărării din SUA sunt printre cei mai vocali critici ai președintelui Trump, unii dintre aceștia mergând până la a-l numi fascist și a-l considera inapt pentru funcție. Trump, evident nemulțumit, a lăsat să se înțeleagă că Mark Milley, fostul președinte al Statului Major Interarme, ar putea fi tras la răspundere pentru trădare, ajungând chiar la propunerea unei posibile pedepse cu moartea. În fața acestui climat tensionat, oficiali din guvernul american avertizează că Trump va pune accent pe loialitate în al doilea său mandat, eliminând din Pentagon orice oficiali sau ofițeri militari care i se vor părea neloiali.
„Va distruge, pur și simplu, Departamentul Apărării”
„Va distruge, pur și simplu, Departamentul Apărării”, spune Jack Reed, liderul democrat al Comisiei pentru Apărare din Senat. „Va da afară generalii care vor să apere Constituția”, adaugă acesta, anticipând un val de concedieri din rândul celor care nu se aliniază la viziunea președintelui.
„Nu poți să ai o armată woke”
Un posibil motiv pentru aceste concedieri ar putea fi legat de războiul cultural. Trump a fost întrebat în iunie, într-un interviu pentru Fox News, dacă ar da afară generalii „woke” – aceia care sunt preocupați de problemele de justiție socială și de diversitate. „I-aș da afară, nu poți să ai o armată woke”, a spus Trump, referindu-se la ceea ce mulți conservatori consideră a fi o politică progresistă excesivă în cadrul armatei.
Printre cei vizați ar putea fi și generalul C.Q. Brown, actualul șef al Statului Major Interarme. Un ofițer respectat, afro-american, Brown a devenit o figură proeminentă în susținerea diversității și în combaterea discriminării în rândul forțelor armate. Chiar și așa, voci din Pentagon se tem că Trump și oamenii din jurul său ar putea să-l vizeze pe Brown, mai ales având în vedere istoricul său de critici față de politica președintelui.
Vicepreședintele ales al lui Trump, J.D. Vance, care a votat împotriva numirii lui Brown în funcția de președinte al Statului Major Interarme, a fost un susținător vocal al ideii că orice rezistență la ordinele președintelui trebuie eliminată: „Dacă oamenii din guvernul tău nu te ascultă, trebuie să-i dai afară și să-i înlocuiești cu oameni care sunt receptivi la ceea ce vrea președintele”, a spus Vance. În acest context, Trump a promis în timpul campaniei că va reda numele unui general confederat unei mari baze militare americane, un simbol al voinței sale de a revizui schimbările impuse de administrația anterioară, în urma protestelor legate de moartea lui George Floyd.
De asemenea, Trump a folosit campania pentru a lansa mesaje virulente împotriva „woke”, cu accent pe interzicerea militarilor transgender. De-a lungul mandatului său, Trump a interzis în mod explicit serviciul militar pentru persoanele transgender, iar în timpul campaniei, a postat o reclamă în care i-a prezentat ca fiind slabi și vulnerabili, subliniind că „NU VOM AVEA O ARMATĂ WOKE!”
În timp ce echipa de tranziție a lui Trump nu a oferit comentarii oficiale pe acest subiect, unii oficiali din Pentagon sunt totuși îngrijorați de posibilitatea ca Trump să pună în aplicare măsuri extreme, inclusiv concedieri masive în rândul funcționarilor civili din ministerul apărării. Unii consideră că Trump ar putea folosi ordine executive pentru a înlocui mii de angajați civili din Pentagon cu persoane care împărtășesc viziunea sa conservatoare. Există chiar temeri că, pe termen lung, o astfel de curățare ar putea slăbi capacitățile și expertiza instituțională ale Pentagonului.
„Va fi 2016 pe steroizi”
Un alt aspect al preocupărilor este că Trump ar putea să aplice politici care să implice armata în domenii în care aceasta nu a fost implicată până acum, cum ar fi intervenții directe pentru a sprijini deportările în masă sau pentru a controla tulburările interne. Mulți experți în domeniul apărării subliniază că, deși armata americană este supusă „ordinelor legale”, există limite clare ale ceea ce poate fi considerat un ordin moral și legal. Kori Schake, de la Institutul American Enterprise, avertizează că în cazul unui al doilea mandat, politica președintelui Trump ar putea duce la haos și instabilitate în cadrul armatei, pe măsură ce ar încerca să pună în aplicare măsuri controversate.
Într-un mesaj adresat forțelor după victoria lui Trump în alegeri, secretarul apărării în funcție, Lloyd Austin, a recunoscut rezultatele alegerilor și a subliniat că armata va respecta „toate ordinele legale” din partea liderilor săi civili.
Dar unii experți avertizează că Trump are o mare libertate de interpretare a legii și că trupele americane nu pot refuza ordinele legale pe care le consideră moral greșite.
„Există o percepție greșită larg răspândită că armata poate alege să nu respecte ordinele imorale. Și asta nu este adevărat”, a spus Kori Schake de la Institutul American Enterprise, o organizație conservatoare.
Schake a avertizat că un al doilea mandat Trump ar putea duce la concedierea unor persoane de rang înalt, pe măsură ce va duce mai departe politici controversate.
„Cred că există riscul haosului într-un al doilea mandat Trump, atât din cauza politicilor pe care va încerca să le pună în aplicare, cât și din cauza oamenilor pe care îi va numi pentru a le implementa”, a spus ea.
Un oficial militar american a minimizat astfel de preocupări, spunând, sub protecția anonimatului, că crearea haosului în lanțul de comandă al armatei americane ar provoca reacții politice adverse și ar fi inutilă pentru Trump pentru a-și atinge obiectivele.
„Ce vor descoperi acești oameni este că ofițerii militari sunt, în general, concentrați pe război și nu pe politică”, a spus oficialul militar.
„Simt că vor fi mulțumiți de asta – sau cel puțin ar trebui să fie.”
Funcționarii publici de carieră din Pentagon ar putea fi supuși testelor de loialitate, spun oficialii actuali și foști. Aliații lui Trump au susținut public utilizarea de ordine executive și modificări de reglementare pentru a înlocui mii de funcționari publici cu aliați conservatori.
Un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, vorbind sub protecția anonimatului, a spus pentru Reuters că există o îngrijorare tot mai mare în cadrul Pentagonului că Trump va epura angajații civili de carieră din departament.
„Sunt profund îngrijorat pentru ei”, a spus oficialul, adăugând că mai mulți colegi și-au exprimat îngrijorarea față de viitorul locurilor lor de muncă.
Funcționarii publici de carieră sunt printre cei aproape 950.000 de angajați civili care lucrează în cadrul armatei americane și care, în multe cazuri, au ani de experiență specializată.
Trump a promis în timpul campaniei că va acorda „curăța” angajații federali.
În timpul primei sale administrații, unele dintre sugestiile controversate ale lui Trump, precum atacarea cu rachete a laboratoarelor de droguri din Mexic nu au fost puse în practică în parte din cauza rezistenței oficialilor din Pentagon.
„Va fi 2016 pe steroizi și teama este că va curăța rândurile și expertiza într-un mod care va aduce daune ireparabile Pentagonului”, a spus oficialul.
În concluzie, o președinție Trump în al doilea mandat ar putea însemna o reorganizare radicală a Pentagonului, cu riscul de a submina expertiza militară existentă și de a destabiliza un departament esențial pentru securitatea națională americană. Rămâne de văzut în ce măsură aceste măsuri vor fi puse în practică și ce impact vor avea asupra stabilității instituțiilor fundamentale ale statului american.
Actualitate
Se pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. Proiectul care dublează sancțiunile pentru tulburarea liniștii a trecut de Comisia juridică
Parlamentul analizează un proiect de lege care ar putea înăspri semnificativ sancțiunile pentru tulburarea liniștii publice, după ce inițiativa a primit aviz favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaților.
Se pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. FOTO: Shutterstock
„Gândiți-vă de două ori înainte să dați muzica tare sau la ce oră folosiți bormașina”, este mesajul transmis de în contextul noilor prevederi, care ar urma să dubleze amenzile pentru astfel de fapte, potrivit știrileprotv.ro.
În paralel, autoritățile constată o creștere a numărului de sesizări la Poliție din partea cetățenilor exasperați de zgomotul produs de vecini. În București, polițiștii au intervenit recent într-un incident în care au fost nevoiți să folosească spray lacrimogen, după ce mai multe persoane au devenit agresive în timpul unei intervenții.
Scandalul a avut loc în fața unui bloc din sectorul 4, unde un grup de petrecăreți asculta muzică la volum ridicat. Deranjați de zgomot, vecinii au sunat la Poliție, iar opt persoane au fost amendate cu 5.200 de lei. Situația a degenerat când polițiștii au revenit pentru a doua intervenție și au încercat să confiște boxa, moment în care unii dintre participanți au devenit violenți.
Un incident similar a fost înregistrat și în Dolj, unde un tânăr a fost reținut după ce ar fi lovit un polițist care îi ceruse să reducă volumul muzicii difuzate pe stradă.
Nemulțumirile privind zgomotul excesiv sunt frecvent exprimate și în mediul online, unde numeroși utilizatori reclamă probleme cu vecinii. „Vecinul de pe diagonală dă aproape zilnic muzica exagerat de tare, mă refer că tremură apartamentul”, a scris un utilizator. „Manele date la maximum cu geamurile deschise. Ne-am mutat în alt bloc, și aici distracție”, a comentat un altul.
Potrivit inițiatorului proiectului, fostul senator Cosmin Poteraș, sancțiunile actuale sunt insuficiente pentru a descuraja astfel de comportamente: „Inițial mărturisesc că mă gândeam să fie chiar mai mare mărirea. Mi-au fost aduse la cunoștință cazuri extreme, disperate. O lege ale căror sancțiuni nu sunt semnificative nu produce niciun efect în societate.”
În prezent, amenzile pentru tulburarea liniștii publice variază între 200 și 1.000 de lei, putând ajunge până la 3.000 de lei în caz de recidivă. Dacă proiectul va fi adoptat, acestea ar putea fi dublate. Doar anul trecut au fost aplicate peste 450.000 de sancțiuni pentru încălcarea normelor de ordine și liniște publică, în creștere cu 50% față de anul precedent.
Actualitate
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru politicile tradiționale (agricultură și coeziune), dar să includă în același timp priorități noi precum apărarea, competitivitatea și tranziția verde, fără a slăbi controlul democratic și transparența.
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Foto Adevărul
Parlamentul și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre cu privire la structura și principalele sume aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034.
Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.
Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care sprijină prioritățile Uniunii (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.
Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul propune un buget total de 1,78 de mii de miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2,01 mii de miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.
Deputații subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniune. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea „à la carte” și atenționează că modelul Comisiei Europene „un singur plan pentru fiecare stat membru” ar putea slăbi politicile UE, reduce transparența și crea concurență între beneficiari.
Mai multe fonduri specifice pentru programele esențiale
Deputații europeni cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul social european și afacerile interne. Deputații subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.
Deputații salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului european pentru competitivitate.
Deputații sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.
Parlamentul European a votat bugetul UE pe 2026, care are ca priorităţi competitivitatea, cercetarea şi securitatea
Transparența și responsabilitatea amenințate
Deputații subliniază că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor Uniunii și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.
Venituri
Deputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Deputații sprijină abordarea de tip „pachet” propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului CFM, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, deputații propun câteva alternative, precum: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.
„Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm”, a declarat Siegfried Mureşan (PPE, România), coraportor.
„Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ – acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice. Acum este rândul Consiliului European să răspundă ambiției noastre, să se bazeze pe propunerile noastre și să asigure un buget solid și oportun – unul care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni. Așteptăm cu interes negocieri constructive”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare.
Creștere masivă a fondurilor pentru agricultură în bugetul UE. Raportul lui Siegfried Mureșan a trecut de Comisia de bugete. Posibilă taxă pentru tranzacții digitale
Ce urmează
Parlamentul și-a finalizat poziția de negociere referitoare la regulamentul care stabilește structura și principalele sume aferente bugetului european pe perioada 2028-2034. Pentru a putea fi adoptat, Regulamentul privind CFM necesită aprobarea Parlamentului. Negocierile pot începe după ce statele membre cad de acord asupra unei poziții comune.
Parlamentul și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană și-a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Coraportorii Parlamentului au declarat că aceasta reprezintă o înghețare a investițiilor reale, însoțită de rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU. Marea majoritate a sumelor prevăzute în buget sprijină companiile, fermierii, regiunile și societatea civilă, iar cheltuielile administrative vor reprezenta circa 6 % din buget.
Actualitate
O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul Chișinăului. Specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la fața locului, au securizat zona și au evacuat mai multe persoane.
O dronă ar fi fost găsită în centrul Chișinăului. FOTO: Telegram.org/ Politia Republicii Moldova
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au fost alertați în timpul nopții de un bărbat care a anunțat despre depistarea unui obiect asemănător unei drone pe acoperișul unui bloc de locuințe.
„La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona. Pentru siguranța oamenilor, locatarii din scara blocului au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului”, au menționat reprezentanții IGP.
Din primele informații, obiectul s-ar fi avariat după ce a căzut pe acoperișul blocului.
„Acesta urmează să fie examinat în detaliu de experți. Polițiștii întreprind în continuare acțiuni pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, au precizat oamenii legii.
De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, mai multe rachete sau drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele au fost găsite ulterior pe teritoriul țării.
Aflată recent într-o vizită la Kiev, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reamintit că amenințările Kremlinului nu se opresc la granițele Ucrainei, vorbind și despre impactul direct asupra Chișinăului: atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk care a poluat apele fluviului Nistru și a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de aproape o săptămână, perturbările în alimentarea cu energie electrică și încălcările repetate ale spațiului aerian.
„Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi”, a adăugat Maia Sandu.
Se pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. Proiectul care dublează sancțiunile pentru tulburarea liniștii a trecut de Comisia juridică
Parlamentul analizează un proiect de lege care ar putea înăspri semnificativ sancțiunile pentru tulburarea liniștii publice, după ce inițiativa a...
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru...
O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul...
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a...
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...
Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...
-
Breakingacum 3 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum 2 zileUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum 2 zileȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 3 zileCât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
-
Actualitateacum 3 zileFragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
-
Actualitateacum 2 zileCum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
-
Actualitateacum 2 zileCSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
-
Actualitateacum 2 zileVal de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile