Țările europene apelează la gazele naturale stocate în depozite pentru sezonul rece cu cea mai mare viteză din ultimii şapte ani, arată o analiză Bloomberg, care invocă temperaturile scăzute din ultimele zile, care au dus la o creștere a consumului pentru încălzire. Trendul ar putea continua, în contextul în care vremea este așteptată să scadă în continuare în cursul acestei săptămâni.

Depozitele subterane de gaze din regiunea Europei, care funcţionează ca o rezervă-amortizor pentru sezonul rece, mai ales în situaţia unor probleme pe partea de livrări, au ajuns în prezent la un grad de umplere de 70%, comparativ cu unul de 86% în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată analiza Bloomberg, citată de Agerpres.

Potrivit jurnaliștilor citați, chiar dacă nu există niciun risc de deficit imediat, golirea rapidă a depozitelor ar putea face reumplerea lor mai dificilă în următorul sezon şi riscă să aibă un impact asupra preţurilor pe termen scurt.

Datele agregate de Gas Infrastructure Europe şi analizate de Bloomberg arată că gradul de umplere a depozitelor europene de gaze este mai mic cu 25 de puncte procentuale faţă de nivelul lor maxim de umplere, ceea ce reprezintă cea mai importantă scădere înregistrată după 2018.

„Cu cât gradul de umplere a depozitelor va fi mai mic la finalul lunii martie, cu atât va fi mai greu pentru regiunea Europei să le reumple în următorul sezon. Acest lucru va fi cu atât mai probabil cu cât prognozele arată că temperaturile vor fi mai mici decât se estimează în prezent”, susţine Samantha Dart, director de cercetare pe gaze naturale la Goldman Sachs Group Inc.

Temperaturile au scăzut în mare parte din regiunea de nord-vest a Europei, ceea ce ar putea însemna noi retrageri de gaze din depozite pe măsură ce necesarul de încălzire va creşte, arată sursa citată.

Totodată, arată jurnaliștii Bloomberg, Europa ste din ce în ce mai expus la volatilitatea de pe piaţă deoarece se bazează pe gazele naturale lichefiate pentru a acoperi golul lăsat de oprirea tranzitului gazelor naturale ruseşti via conductele din Ucraina.

Eventualele întreruperi neprogramate la principalii furnizori de gaze ar putea dezechilibra şi mai mult balanţa fragilă a regiunii şi ar declanşa noi fluctuaţii de preţuri. De exemplu, în Norvegia uzina de procesare a gazelor lichefiate de la Hammerfest a încetat activitatea până la data de 9 ianuarie din cauza unor probleme la un compresor.

Săptămâna trecută, cotaţiile la gaze au înregistrat un avans de 4% şi în prezent sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni, pe măsură ce piaţa se confruntă cu diminuarea stocurilor şi livrările reduse.

Luni, cotaţiile futures la gaze la hub-ul TTF de la Amsterdam au scăzut uşor cu 1,2% şi în jurul orei 8:49 a.m. se situau la 49,05 euro pentru un Megawatt-oră.

Cazul României

România și-a atins obiectivul obligatoriu de stocare a gazelor – crescut la nivel european după criza postpandemică –  cu două luni înainte de termen, 1 noiembrie, și a ajuns la 102,97%, peste media de 95,22% la nivelul UE, conform celor mai recente date agregate de platforma Gas Infrastructure Europe (GIE), valabile la 29 octombrie.

Grație temperaturilor moderate din iarna trecută, România a ieșit din sezonul rece anterior cu volume consistente de gaze în depozite. Mai mult, au fost cazuri și momente în care furnizorii au apelat la importuri, în loc să scoată gaze din depozite, pentru că prețul de pe piață era mai mic.

În prezent, nici prețurile nu sunt mai mici, iar temperaturile sunt mai scăzute decât anul trecut.

În condițiile unei ierni similare cu ultimele trei, nu vor fi probleme în acoperirea necesarului de consum din producția internă și depozite, a dat asigurări Ion Sterian, directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul.

„În condițiile unei ierni cu temperaturi asemănătoare cu cele înregistrate în ultimii trei ani, nu vor fi întâmpinate probleme în asigurarea cu gaze naturale a consumatorilor din România. În sezonul rece următor (noiembrie 2024 – martie 2025), chiar și la o estimare de consum mai mare cu circa 5-6% față de cel înregistrat anul trecut în România, nu vor fi probleme în acoperirea consumului din surse din producția internă și din depozitele de înmagazinare subterană”, a declarat Ion Sterian.

Potrivit șefului Transgaz, în sezonul rece de anul trecut (noiembrie 2023 – martie 2024), importul pentru consumul României a fost de 0,6 mld. mc, reprezentând circa 76,6% din intrările în SNT prin punctele de interconectare transfrontalieră.

„Trebuie menționat că «valul» de import la care faceți referire se datorează în principal opțiunii unor furnizori care au achiziționat gaze din import, nu din lipsa gazelor din producția curentă – producție internă și din depozite, ci din rațiuni comerciale. Un argument în acest sens este nivelul ridicat al stocului de gaze naturale înregistrat în depozitele de înmagazinare la sfârșitul ciclului de extracție (31 martie – n.r.) de 1,6 mld. mc, reprezentând circa 50% din capacitatea de stocare în depozite”, explica Ion Sterian.

După două luni și câteva zile, depozitele din România au un grad de umplere de 63,43%, conform celor ai recente date ale GIE, valabile din 5 ianuarie.

Sursa foto: Engie

Citiți și:

Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom

România, în premieră cel mai mare PRODUCĂTOR de gaze din UE. Sebastian Burduja: „Datele confirmă statutul de lider asumat la nivel european”