Actualitate
Ziua în care s-a prăbușit un simbol al creștinismului ortodox. Tânărul de 21 de ani care a pus capăt unei invincibilități de 1.000 de ani
Pe data de 29 mai 1453 se prăbușea Constantinopolul, simbolul creștinătății estice, dar și al vechii civilizații europene. Cuceritoriul acestuia, un tânăr de numai 21 de ani, va ajunge unul dintre cei mai renumiți sultani otomani și un dușman neîmpăcat al Europei creștine.
Asediul otoman asupra Constantinopolelui FOTO wikipedia
La începutul secolului al XV-lea, orașul Constantinopole era un simbol religios, cultural și politic. În contextul expansiunii Imperiului Roman, din marele Imperiu Bizantin mai rămăsese doar fabuloasa sa capitală și câteva teritorii adiacente. Dar chiar și în aceste condiții, Constantinopolul era o adevărată bijuterie a creștinătății orientale, un simbol al rezistenței culturii greco-latine și ultima relicvă a Imperiului Roman, factorul civilizator al întregii Europe. Cu toate acestea, zilele ultimei rămășițe a moștenirii imperiale romane erau numărate. Otomanii cuceriseră întreaga Asie Mică, stăpâneau „Orașul Sfânt”, îngenuncheaseră Siria, Libanul, Palestina, Egiptul și mărșăluiau victorioși în Balcani. Era o putere impresionantă care amenința întreaga creștinătate, dar în primul rând Constantinopolul. Unul dintre cei mai puternici sultani ai acestui imperiu asiatic râvnea la acest oraș simbolic care-i stătea de prea mult timp în coastă.
Ultima redută imperială, o cetate inexpugnabilă
Orașul Constantinopol (n.r. în prezent Istanbul) a fost fondat de împăratul roman Constantin cel Mare în anul 324 d.Hr. și a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, ulterior a Imperiului Bizantin (în Evul Mediu) timp de peste 1.000 de ani. Mai ales în perioada marilor invazii, dar și a nașterii imperiilor orientale medivale, orașul a suferit multe atacuri, asedii prelungite, revolte interne. Nici atacurile și nici tulburările interne nu au reușit să înghenuncheze marea capitală a creștinătății orientale. Se spune că a rezistat la peste 13 mari asedii, ale arabilor, slavilor, vikingilor, bulgarilor, avarilor. Datorită zidurilor impresionante, focului grecesc și apărătorilor săi a rezistat de fiecare dată. A fost cucerit doar în secolul al XIII-lea, în timpul cruciadei latine din anul 1204, dar mai degrabă din cauza unei neglijențe a apărătorilor. Orașul era inexpugnabil. Locația era una potrivită, înconjurat din trei părți de mare și cu un port interior greu accesibil.
Accesul în zona portuară putea fi blocat ușor cu lanțuri groase, care nu lăsau nicio corabie să pătrundă. În plus, toți cei care încercau erau spulberați cu ajutorul focului grecesc, niște dispozitive tubulrare care aruncau un lichid puternic inflamabil. Era asemănător napalmului, nu putea fi îndepărtat și nici stins. Mistuia rapid o corabie inamică. Mai erau și zidurile sale legendare. Orașul era apărat de trei rânduri de fortificații construite în timpul domniei lui Teodosie al II-lea (408-450 d.Hr.) care protejează partea terestră a peninsulei ocupată de oraș. S-au extins de-a lungul peninsulei de la țărmurile Mării Marmara până la Cornul de Aur, întinzându-se pe aproximativ 6,5 kilometri. Atacatorii erau obligați să treacă un șanț de 20 de metri lățime și 7 metri adâncime, care putea fi inundat cu apă alimentată din conducte atunci când era necesar. Ultimul zid de apărare, ultima redută a cetății, avea 5 metri grosime și 12 metri înălțime. Era apărat de 96 de turnuri din care se putea trage în inamic cu lejeritate. Turnurile puteau susține până la trei piese de artilerie. Pentru a cuceri Constantinopolul era nevoie de un atac conjugat, atât de pe uscat, cât și de pe mare. Prin blocarea accesului pe mare, dar și datorită structurii sistemului de apărare nicio armată nu reușise acest lucru.
Ambițiile unui sultan abia ieșit din adolescență
Imperiul Otoman devenise o putere formidabilă, care stăpânea părți din Asia, Africa de Nord și Europa. La finele secolului al XIV-lea a reușit să supună țaratele și despotatele sârbești, înființându-se la Dunăre. Rând pe rând, i-a deposedat pe bizantini de posesiunile lor asiatice și europene, aproape izolându-i. Cruciadele împotriva otomanilor nu au dat roade. La Nicopole (1396) și Varna (1444), armatele creștine au fost spulberate de forța otomană. Noul sultan, Mahomed al II-lea, ajunge pe tron în anul 1451, după moartea tatălui său, Murad al II-lea. Era un tânăr de 21 de ani, dar cu o experiență administrativă și militară impresionantă. Constantinopolul era ambiția tânărului sultan.
Orașul era departe de strălucirea din timpul marilor împărați, dar reprezenta un simbol al creștinătății, culturii europene și al imperialismului. Cine stăpânea Constantinopolul putea revendica, cu adevărat, titlul de împărat al Romei, cel mai mare imperiu al lumii. Pentru a cuceri Constantinopolul, Mahomed s-a pregătit temeinic. Și-a pus inginerii să repare drumurile și podurile de la Adrianopol la Constantinopol, tocmai pentru a face față transportului unei artilerii formidabile, ceva ce nu mai văzuse lumea medievală până la acel moment. Mai apoi, în octombrie 1452, a ordonat lui Turakhan Beg să blocheze, cu o puternică garnizoană, accesul despoților din sudul Greciei, Thomas și Dimetrios, frații ultimului împărat al Constantinopolului, Constantin al XI-lea Paleologul.
În felul acesta, cei doi vasali ai împăratului bizantin nu puteau sări în ajutorul Constantinopolului. Tot Mahomed al II-lea a pus să fie întărite cetățile de partea cealalată a strâmtorii Bosfor, numită Anadolu Hisari, construită de bunicul său, Baiazid Fulgerul. Complementar, a ridicat și alte cetăți pe aceeași parte a Bosforului tocmai pentru a controla traficul către Marea Neagră și a bloca orice posibil ajutor al genovezilor către împăratul Constantin al XI-lea Paleologul. Constantinopolul era izolat. Urma marele atac.
O furtună otomană asupra unui simbol abandonat
Informat de planurile sultanului, împăratul Constantin al XI-lea a făcut un apel disperat la principii și regii creștini. După înfrângerea zdrobitoare de la Varna, nimeni nu mișca un deget. Ungurii erau ocupați cu protejarea propriilor frontiere. Franța și Anglia erau vlăguite de Războiul de 100 de ani. Spania era în plin război cu arabii iar Imperiul Romano-German avea probleme interne. La toate acestea se adăugau animozitățile religioase între Biserica Catolică și cea Ortodoxă. În concluzie, bizantinii nu se puteau baza pe nimeni. Totuși, în ajutorul Bizanțului au sărit aventurierii și statele italiene interesate de comerțul zonal. De exemplu, cardinalul Isidor, finanțat de Papă, a sosit în 1452 cu 200 de arcași. Un războinic renumit, din Genova, Giovanni Giustiniani, a sosit în ianuarie 1453 cu 400 de oameni din Genova și 300 de persoane din Chiosul genovez.
Din Regatele Napoli și Sicilia au sosit la Constantinopol condotierul Gabriele Orsini del Balzo, duce de Venosa și conte de Ugento, împreună cu 200 de arcași napolitani. La toți aceștia se adăugau câteva corăbii venețiene. În total, potrivit istoricului grec și martor ocular Georges Sphrantzes, 5.000 de oameni. Un număr insuficient pentru a acoperi în mod adecvat lungimea zidurilor orașului, aproximativ 19 km în total. Mahomed al II-lea a ajuns în fața zidurilor Constantinopolului pe data de 2 aprilie 1453. Avea între 50.000 și 80.000 de oameni, inclusiv temuții ieniceri, infanteria de elită a sultanului. Cu toate acestea, cea mai de temut forță a sultanului otoman era artileria, armata fiind dotată cu tunuri mari. Cel mai mare avea 9 metri lungime și cu o deschidere a gurii de tragere de un metru şi putea lansa ghiulele de 500 de kilograme la o distanță de un kilometru jumătate. Dura mult să-l încarci și să-l răcești și putea trage doar de șapte ori pe zi. dar loviturile sale erau devastatoare. În plus, avea o mulțime de tunuri mici capabile să trimită proiectile de peste 100 de ori pe zi. Pe 5 aprilie, Mehmed a trimis o cerere de capitulare imediată împăratului bizantin, dar nu a primit niciun răspuns. Pe 6 aprilie a început atacul. Zidurile Teodosiene au fost aruncate necruțător, fiind transformate în moloz bucată cu bucată. Apărătorii nu puteau face altceva decât să răspundă cu foc de artilerie, dar cu tunuri mult mai mici, iar în timpul nopții să acopere, cu ce apucau, spărturile din zid. Otomanii atacau în valuri.
Au fost respinși de fiecare dată. În plus, nu au reușit să intre în port, din cauza lanțurilor care blocau intrarea. Apărătorii bizantini au primit un ajutor nesperat de la câteva nave spaniole și genoveze (trimise de Papă) care au reușit să spargă blocada otomană și să ofere provizii asediaților. Mahomed, înfuriat, a poruncit să fie construit un drum cu șine, pe unde au fost trase cu boi corăbiile otomane. Acest sistem ingenios a ocolit lanțurile bizantine și a lansat la apă corăbiile în port. Acestea au început să bombardeze punctele slabe ale zidurilor.
O decizie care a costat prăbușirea Constantinopolului
Bizantinii au avut noroc. În Asia Mică, profitând de plecarea sultanului, au apărut revolte. Din acest motiv, Mahomed i-a oferit lui Constantin o înțelegere: să plătească un tribut și el se va retrage. A urmat o decizie ciudată a împăratului. În loc să câștige timp, acesta a refuzat oferta. Furios, Mahomed a lansat un atac de tipul totul sau nimic. Le-a promis trupelor că vor putea jefui cât și cum vor dori. Pe data de 29 mai, după un baraj de artilerie, valuri întregi de trupe otomane s-au năpustit asupra zidurilor. Al treilea val, format din trupele de elită ale ienicerilor, au reușit să intre în cetate.
Cineva lăsase deschisă o mică poartă pe o secțiune de apărare. Ajunși în cetate, ienicerii au deschis drumul și celorlalți otomani. Oamenii au fugit la casele lor pentru a-și apăra familiile. Împăratul, alături de soldați italieni, au luptat până la ultimul om. Haosul a izbucnit în oraș. Trupele otomane au început omorurile, violurile și jaful. O parte a locuitorilor s-au sinucis pentru a nu ajunge în sclavie. Peste 4000 de oameni au fost omorâți pe loc iar alți 50.000 vânduți ca sclavi. „Toată ziua turcii au făcut un măcel grozav în rândul creștinilor, pe tot întinsul orașului”, scria italianul Nicolo Barbaro. „Imediat ce turcii au intrat în oraș, aceștia au început să captureze pe toți cei care-i întâlneau în cale. Cei care se opuneau erau omorâți pe loc. În multe locuri pământul nu putea fi văzut din cauza mulțimii de cadavre”, scria și Makarios Melissenos. Nenumărate comori de artă au fost pierdute, cărți au fost arse și orice bun care conținea un mesaj creștin a fost spart în bucăți, inclusiv fresce și mozaicuri.
O lumea s-a prăbușit
Constantinopolul a fost cucerit și inclus în Imperiul Otoman. Pierderea sa a reprezentat încheierea unei ere. Era ultima legătură dintre lumea culturii și civilizației antice greco-romane și cea a culturii medievale. Simbolul creștinătății orientale, dar și al imperialității europene se prăbușise. Imperiul Otoman devenea cea mai mare forță din zona Asiatică și est-europeană, o mare putere mondială la aceea vreme. Pentru Mahomed al II-lea a reprezentat obținerea unui prestigiu deosebit, cel care i-a adus porecla de „Cuceritorul”. Pentru creștinătate, victoria lui Mahomed a reprezentat o schimbare serioasă în relațiile sale cu Orientul.
Acum lipsite atât de un tampon de lungă durată împotriva otomanilor, cât și de acces la Marea Neagră, regatele creștine se bazau pe Ungaria pentru a opri orice expansiune ulterioară către vest. Mulți savanți moderni sunt, de asemenea, de acord că exodul grecilor în Italia ca urmare a acestui eveniment a marcat sfârșitul Evului Mediu și începutul Renașterii. „De aceea, cinci secole și jumătate mai târziu, în întreaga lume greacă, se crede încă marți a fi cea mai ghinionistă zi a săptămânii. De ce steagul turcesc încă înfățișează nu o semilună, ci o lună în descreștere, amintindu-ne că luna era în ultimul său sfert când Constantinopolul a căzut în sfârșit”, precizează istoricul J.J. Norwich.
Actualitate
China continuă livrările masive de componente pentru dronele „Shahed” către Rusia și Iran, în pofida sancțiunilor americane
Companii din China furnizează în mod constant motoare, microcipuri și alte componente esențiale pentru producția dronelor kamikaze de tip Shahed către Iran și Rusia, ignorând în mod deschis sancțiunile impuse de Statele Unite, relatează The Wall Street Journal.
Dronă Shahed/FOTO:X
Potrivit datelor vamale chineze, firmele din China expediază sute de containere cu astfel de componente către fabrici din Iran și Rusia. Printre acestea se numără compania Xiamen Victory Technology, care comercializează motoare Limbach L550 – un element-cheie în construcția dronelor Shahed-136, utilizate de Rusia în atacurile asupra orașelor ucrainene.
Pe site-ul companiei, imaginea unei drone de tip Shahed apare alături de sloganul: „Soluții inovatoare pentru motoare aeronautice”.
Ocolirea sancțiunilor și rețele de intermediere
Pentru o perioadă, exportatorii chinezi au declarat intenționat date false privind anumite transporturi, în încercarea de a eluda sancțiunile impuse de SUA și Uniunea Europeană. Totuși, potrivit oficialilor americani din Departamentul Trezoreriei și experților în armament, în multe cazuri aceste practici au devenit mai puțin sofisticate, fiind aplicate chiar și fără astfel de măsuri de acoperire.
Foști oficiali americani afirmă că China funcționează de mult timp ca punct de tranzit pentru componente fabricate în SUA și Europa, redirecționate ulterior către fabrici de drone din Iran și Rusia. În prezent, tot mai multe dintre aceste piese sunt produse direct în China, inclusiv în unități mici de producție care nu se tem de sancțiunile occidentale.
O investigație a Departamentului Trezoreriei SUA arată că aproape toate componentele de origine americană și europeană erau redirecționate prin distribuitori autorizați către comercianți din China continentală sau Hong Kong, care ulterior le trimiteau către Iran și Rusia.
Plățile erau realizate, în mod obișnuit, prin companii-paravan create în Hong Kong, utilizate pentru a ascunde destinația finală a transporturilor.
Rețele comerciale și sancțiuni
În 2024, Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva unei rețele de companii-fantomă din Hong Kong legate de Hamed Dehghan, un comerciant din Teheran considerat furnizor-cheie pentru programele iraniene de drone și rachete. La un an distanță, o nouă rețea de firme din Hong Kong ar fi preluat rolul de intermediar.
„Autoritățile chineze au închis ochii la acest flux, chiar și atunci când rolul lor a fost documentat în repetate rânduri în rapoarte publice și în cadrul regimurilor de sancțiuni”, a declarat fostul oficial al Trezoreriei SUA Miad Maleki, care a condus programele de sancțiuni din cadrul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).
Organizația britanică Conflict Armament Research, specializată în investigarea traficului ilegal de arme, a raportat o creștere semnificativă a utilizării componentelor fabricate în China în dronele de tip Shahed.
Datele vamale chineze sugerează că firmele locale sunt din ce în ce mai dispuse să comercializeze deschis componente pentru drone, în pofida sancțiunilor impuse de SUA și UE.
Potrivit oficialilor americani actuali și foști, Washingtonul nu poate opri complet acest flux comercial, obiectivul principal fiind în schimb creșterea costurilor și dificultăților logistice pentru Iran și Rusia.
Actualitate
Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. Trump suspendă „Proiectul Libertate” după doar o zi
Secretarul american de Stat, Marco Rubio, a anunțat că faza ofensivă a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat, iar Washingtonul intră într-o etapă defensivă, concentrată pe securizarea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz și protejarea navelor comerciale afectate de escaladarea tensiunilor din regiune. Însă Trump a anunțat suspendarea operațiunii militare americane la doar o zi după lansare, invocând progrese importante în negocierile cu Iranul pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.
Marco Rubio: Faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. FOTO: Profimedia
„Proiectul Libertate” fusese lansat luni și avea ca scop facilitarea traversării în siguranță a Strâmtorii Ormuz de către navele comerciale.
Anunțul suspendării a fost făcut de liderul de la Casa Albă pe platforma Truth Social, Trump precizând că decizia a fost luată la solicitarea Pakistanului, care mediază discuțiile, precum și a altor state implicate în eforturile diplomatice.
„Am convenit de comun acord că, deși blocada va rămâne în vigoare, Proiectul Libertate va fi suspendat pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat și semnat”, a transmis președintele american.
Cu toate acestea, Washingtonul menține blocada asupra porturilor iraniene. În ultimele zile, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au escaladat rapid.
Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat
„Operațiunea s-a încheiat. «Furia epică» s-a încheiat, așa cum a comunicat președintele Congresului. Am trecut de această etapă”, a declarat oficialul american. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, relatează ABC News.
Potrivit acestuia, noua etapă a intervenției americane poartă numele „Proiectul Libertate” și are ca obiectiv principal salvarea echipajelor navelor blocate în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol.
Rubio a susținut că zece marinari civili și-au pierdut viața din cauza blocării traficului maritim de către Iran și a anunțat că forțele americane au distrus șapte ambarcațiuni rapide iraniene în cadrul operațiunilor desfășurate în zonă.
Secretarul de Stat a insistat că Statele Unite nu vor iniția atacuri, însă a avertizat că orice agresiune împotriva forțelor americane va primi un răspuns ferm.
„Nu vom deschide focul din proprie inițiativă, dar dacă forțele noastre vor fi atacate, răspunsul va fi unul cu eficacitate mortală”, a avertizat Rubio.
Rubio a mai precizat că Washingtonul desfășoară resurse suplimentare pentru extinderea unei „umbrele defensive” asupra transportului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, în încercarea de a restabili libertatea de navigație.
În paralel, Rubio a afirmat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner lucrează intens la identificarea unei soluții diplomatice, însă a subliniat că Iranul trebuie să accepte condițiile impuse de Washington.
„Iranul trebuie să vină la masa negocierilor și să accepte condițiile. (…) Are un prag de toleranță ridicat, dar nu unul nelimitat”, a declarat acesta.
Secretarul de Stat și-a exprimat speranța că Beijingul va transmite Teheranului că actuala strategie în Strâmtoarea Ormuz riscă să conducă la izolarea internațională a Iranului.
În același context, președintele Donald Trump a lansat un nou atac verbal la adresa regimului iranian, afirmând că Teheranul „ar trebui să fluture steagul alb al capitulării”.
„Ei joacă la cacealma, dar vor să încheie o înțelegere. Și cine nu ar face-o, când armata lor a dispărut complet?”, a declarat liderul de la Casa Albă din Biroul Oval.
Trump a lăudat totodată blocada americană asupra porturilor iraniene, despre care a spus că „funcționează foarte bine”, refuzând însă să ofere detalii clare despre ce acțiuni ar determina SUA să considere încălcat armistițiul.
De asemenea,președintele Trump minimalizează amploarea Războiului din Iran, pe care-l cataloghează drept o „mică încăierare”. Donald Trump își laudă cu regularitate succesele, în opinia sa spectaculoase, ale Operațiunii Epic Fury în Iran. Președintele a vorbit, de asemenea, în mai multe rânduri, în mod deschis despre „război”.
Actualitate
Ucraina crește intensitatea atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti
Trupele ucrainene accelerează ritmul atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, fapt care arată o capacitate crescută a armatei Kievului, depăşită numeric în războiul cu Rusia, relatează Reuters.
Atacuri cu drone la Moscova FOTO profimedia
În timp ce trupele rusești lansează noi ofensive de-a lungul frontului de est, forţele ucrainene mizează pe aşa-numitele „lovituri de mijloc” (‘middle strikes’) – vizând centre logistice, concentrări de trupe şi sisteme de apărare aeriană aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului, potrivit Agerpres.
Zelenski a precizat marţi că atacurile la distanţe de peste 20 de kilometri s-au dublat faţă de luna martie şi au crescut de patru ori în raport cu luna februarie.
„Şi vor fi şi mai multe. Aceasta este o zonă prioritară,”, a scris el pe reţeaua X.
Ministerul ucrainean Apărării a declarat săptămâna trecută că forţele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acţiune pe parcursul lunii aprilie, la o distanţă de 120-150 de kilometri.
Printre ţinte s-au numărat peste 65 de depozite logistice şi de muniţii, 33 de puncte de control al dronelor, precum şi 17 posturi de comandă a trupelor atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât şi în regiunile de frontieră ruseşti.
„Atacăm resurse, perturbăm aprovizionarea (şi) reducem intensitatea bombardamentelor şi mobilitatea trupelor”, se arată într-un comunicat publicat pe 1 mai.
„Atacurile din aprilie reprezintă o campanie sistemică de epuizare a Rusiei”, a transmis Ministerul ucrainean.
Atac cu rachete „Flamingo” și drone asupra unor obiective militare și energetice din Rusia
Zelenski a confirmat marţi că Ucraina a atacat situri militaro-industriale ruseşti, inclusiv unităţi de producţie a forţelor de apărare din oraşul Ceboksari, în Republica Ciuvașă, la aproximativ 1.500 km distanţă, cu ajutorul rachetelor de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern.
Ucrainenii au atacat și una dintre cele mai mari rafinării de petrol din țară.
Imagini și videoclipuri distribuite pe rețelele sociale arată un incendiu puternic la institutul de stat JSC VNIIR-Progress, care produce componente pentru arme de înaltă precizie. Potrivit Statului Major ucrainean, unitatea dezvoltă inclusiv sisteme de război electronic și antene utilizate pentru bruiajul semnalelor radio, satelitare și radar.
Presa de stat a relatat despre doi morți și 32 de răniți. Explozii au fost raportate în zonă după emiterea unei alerte aeriene, iar canale ruse de Telegram au indicat utilizarea unei rachete ucrainene FP-5 „Flamingo”.
Ulterior, în cursul dimineții, drone ucrainene ar fi lovit din nou aceeași facilitate, potrivit martorilor locali.
Forțele ucrainene au lovit marți și rafinăria de petrol Kirishi (KINEF), una dintre cele mai mari din Rusia. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat că rafinăria a fost ținta principală. Sistemul de monitorizare a incendiilor al NASA (FIRMS) a indicat mai multe focare în zonă.
Surse din industrie citate de Reuters au declarat că rafinăria și-a oprit activitatea după ce trei dintre cele patru unități de distilare a țițeiului au fost avariate, precum și instalații auxiliare. Capacitatea anuală a rafinăriei este estimată la 20–21 milioane de tone, reprezentând peste 6% din producția rafinată a Rusiei.
Ministerul rus al Apărării a transmis că 289 de drone au fost interceptate în diverse regiuni, iar primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, a spus că cinci drone au fost distruse în apropierea capitalei.
Atacurile au vizat și alte zone, inclusiv Crimeea ocupată, precum și orașele Voronej și Kazan. Cel puțin 18 aeroporturi rusești au suspendat temporar zborurile.
Racheta „Flamingo”, dezvoltată de compania Fire Point, este un sistem relativ nou, utilizat de Ucraina începând din vara anului trecut. Potrivit datelor disponibile, aceasta are o rază de acțiune de până la 3.000 de kilometri și poate transporta un focos de aproximativ 1.000 de kilograme.
Atacul vine la o zi după ce o dronă ucraineană a lovit un bloc rezidențial din Moscova, la mică distanță de Kremlin, marcând una dintre cele mai adânci lovituri asupra capitalei ruse de la începutul invaziei la scară largă.
China continuă livrările masive de componente pentru dronele „Shahed” către Rusia și Iran, în pofida sancțiunilor americane
Companii din China furnizează în mod constant motoare, microcipuri și alte componente esențiale pentru producția dronelor kamikaze de tip Shahed...
Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. Trump suspendă „Proiectul Libertate” după doar o zi
Secretarul american de Stat, Marco Rubio, a anunțat că faza ofensivă a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat,...
Ucraina crește intensitatea atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti
Trupele ucrainene accelerează ritmul atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti, a declarat marţi preşedintele Volodimir...
Tensiuni în PNL: vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Adrian Cozma, atacă tabăra anti-PSD și cere rămânerea la putere
Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, lansează un mesaj dur la adresa unor lideri liberali...
Ecografia testiculară la copii: investigația simplă care poate face diferența dintre timpuriu și prea târziu
Ecografia testiculară este o metodă de investigație imagistică modernă care, prin intermediul ultrasunetelor, oferă imagini în timp real ale testiculelor. ...
Top criterii de selecție pentru dezinfectanti avizati pentru clinici si cabinete medicale în 2026
Siguranța pacienților și a personalului medical începe cu decizii corecte, luate în spatele ușilor închise ale biroului administrativ. Alegerea unor...
Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza consultantului politic George Rîpă despre planul secret al AUR
„Da’ nouă ce ne iese?” este probabil întrebarea pe care și-o pun mulți dintre parlamentarii AUR, dar mai ales George...
-
Actualitateacum 3 zileCiucu exclude două nume vehiculate pentru funcția de premier tehnocrat: „Ar semăna cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită»”
-
Actualitateacum 2 zile
Marți, „Ziua Z” pentru Guvernul Bolojan. Moțiunea de cenzură se joacă la doar două voturi distanță. Ce urmează pentru România
-
Breakingacum 3 zileOana Gheorghiu publică răspunsul injurios primit de la deputatul Adrian Solomon la îndemnul de a nu vota moțiunea: Ce ne-am face fără asemenea aleși?
-
Breakingacum 3 zileCe i-a spus arbitrul antrenorului de la Dinamo, Zeljko Kopic, după faza scandaloasă din meciul Craiova-Dinamo: „Ce să mai vorbim”
-
Actualitateacum 2 zilePanouri fotovoltaice: preț și oferte actualizate în 2026. Ce tipuri de panouri fotovoltaice aleg românii și care sunt diferențele dintre ele
-
Breakingacum 18 oreGrindeanu anunță că este gata să refacă coaliția de guvernare, alături de PNL: „Bolojan a fost prim-ministrul USR”
-
Actualitateacum 2 zile
Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza consultantului politic George Rîpă despre planul secret al AUR
-
Breakingacum 2 zileÎncă zece senatori social democraţi cer să fie coautori de proiect