Castelul Huniazilor sau Castelul Corvinilor, un monument gotic renascentist unic din Hunedoara și considerat drept unul dintre „Cele Șapte Minuni ale României”, este și unul dintre cele mai mari și mai bine conservate fortărețe medievale din Europa. Fortificația, împrejmuită cu ziduri de 2 metri grosime din calcar dolomitic și piatră de râu,  se remarcă cu o formă elipsoidală, cu capete de nord și sud ascuțite, precum și cu creneluri în partea superioară și cu turnuri circulare și rectangulare. 

În  secolul al 15-lea, ceea ce avea să devină renumitul castel de azi, nu era decât un castru care aparținuse regelui Carol al Ungariei. La 1409, moșia pe care se afla castrul i-a fost dăruită lui Woyk (sau Voicu) de către regele Ungariei și Croației de atunci, Sigismund de Luxemburg. Fiul lui Woyk,  Ioan Huniade (sau Ioan de Hunedoara), care a devenit voievodul Transilvaniei, a transformat castrul într-un adevărat castel medieval.

Scurt istoric – Castelul Corvinilor în evul mediu

În perioada când Ioan de Hunedoara a devenit guvernatorul Ungariei, a debutat prima fază a construcției (între 1440 și 1446), potrivit site-ului oficial al monumentului istoric.  A fost construită și capela plasată pe latura estică a castelului, precum și un palat alcătuit din Sala Cavalerilor unde se organizau mese festive și Sala Dietei în care erau organizate festivități.

Au fost construite treptat Turnul Capistrano (care cuprinde un șemineu restaurat), Turnul Pustiu, Turnul Toboșarilor și Turnul Buzdugan (remarcat pentru frescele exterioare cu decorațiuni geometrice). Turnurile rectangulare din nord-vestul și sud-estul castelului erau prevăzute cu intrări carosabile pentru arcuri cu săgeți, arbalete și pentru archebuze.  A doua fază a construcției a început în 1458 și a durat până în 1480. În 1456, Ioan Huniade a murit răpus de ciumă după ce a apărat cetatea Belgrad asediată de otomani.

Noul proprietar al castelului a devenit Ladislau, fiul cel mare al lui Ioan Huniade și al Elisabetei Szilagvi. El a murit la un an după moartea tatălui său. Matei Corvinul, regele Ungariei, devine proprietarul castelului. În tot acest timp a fost construită Aripa lui Matei Corvinul care conține Loggia Matia, o pictură în frescă. Castelul este donat către Ioan Corvin, fiul său nelegitim și comite. După moartea lui Ioan și stingerea familiei Corvinilor, castelul este preluat de George de Brandenburg prin căsătoria cu văduva proprietarului anterior, Beatrix de Frangepan. El vinde castelul familiei Torok.

Castelul Corvinilor în epoca modernă

În secolul 17, în cea de-a treia fază de construcție, principele Transilvaniei Gabriel Bethlen a restaurat și modificat castelul, construind pe latura vestică Palatul mare dinspre oraș, cu dormitoare și o sufragerie, în timp ce în Sala Dietei, reamenajată, este demontată arhitectura gotică de piatră și sunt realizate picturi în frescă cu nobili. El construiește Turnul Alb și Terasa de Artilerie destinată tunurilor și altor tipuri de arme grele de foc.

În curtea husarilor (exterior) sunt construite locuințele administratorului, ale funcționarilor, casa ogarilor și depozitele pentru provizii alimentare și fân pentru animale. Tot în curtea exterioară a fost construită și statuia lui Ioan Nepomuk, sfântul protector al podurilor şi al trecerilor peste apă.

După moarta lui Gabriel Bethlen, castelul ajunge sub proprietatea lui Nicolae şi Maria Zolyomi, a lui Mihail Apaffy I, principele Transilvaniei, a lui Emeric Tököly, conte şi principe al Ungariei. De la 1724 până la 1867, castelul devine posesiune a Imperiului Austriac, iar de la Marea Unire din 1918, aparține statului român.

Castelul a fost restaurat din secolul al 19-lea, când debutează a patra fază de construcție. Din 2021, Castelul Corvinilor atrage anual 276.000 de turiști. Castelul are 42 de încăperi, două terase, două poduri. Accesul la acesta se face printr-un pod de lemn, susținut de patru piloni masivi din piatră. Vizitatorii pot admira fresce, piese de mobilier, expoziții cu rochii, săbii și pistoale și armuri medievale. Din 2023, castelul a intrat într-un proces de renovare de 33 luni.

Mit urban sau adevăr: A fost Vlad Țepeș întemnițat în acest castel?

Mulți  turiști cred că Vlad Țepeș, voievodul Valahiei cunoscut pentru că trăgea în țeapă boieri și turci, ar fi  fost ținut prizonier de către Ioan Huniade, iar din cauza acestui mit, castelul a devenit o sursă de inspirație pentru romanul „Dracula” al lui Bram Stoker. Castelul Corvinilor a fost folosit ca spațiu de filmare pentru filme de groază:  „The Nun” și „Nosferatu” (2024).

Potrivit Newsweek, la fel ca în cazul Castelului Bran, în jurul Castelului Corvinilor  au fost inventate mituri despre vampiri, lilieci și fantome, acesta căpătând notorietatea de cel mai înfricoșător obiectiv turistic din Europa. Un poem din  istoria vicariatului greco-catolic al Hategului spune că cetatea a fost ridicată de zâne. Potrivit clasamentului Lonely Planet, Castelul Huniazilor este situat pe poziția a doua a celor mai înfricoșătoare clădiri din lume.

Spre dezamăgirea turiștilor, nu există deloc fantome, vampiri și vârcolaci. Și niciun castel, oricât de înfricoșător ar părea, nu se compară cu groaza pe care o inspiră lagărele de concentrare naziste sau închisorile comuniste. De asemenea, nu există dovezi că Vlad Țepeș a fost vreodată întemnițat în acest castel.

„Legenda întemniţării lui Vlad Ţepeş, timp de şapte ani, la Castelul Corvinilor, nu este confirmată prin documente. Aşadar nu este adevărată. Totuşi, se ştie că Vlad Ţepeş a fost în anturajul lui Ioan de Hunedoara, proprietar al Castelului Corvinilor, astfel că legătura acestuia la Castelul Corvinilor poate fi atestată. Nu sunt însă date că Vlad Ţepeş ar fi fost în detenţie în Hunedoara”, a declarat Delia Roman, muzeograf la Castelul Corvinilor, pentru Adevărul, în 2015.

Legenda are o sămânță de adevăr: în toamna anului 1462, Vlad Ţepeş a fost arestat din ordinul regelui Matei Corvinul, fiind deposedat de tron şi trimis într-o captivitate prelungită pe durata a 12 ani, la Vişegrad, lângă Bud. A fost eliberat în 1475 de către Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei, și readus pe tronul Țării Românești. Și-a găsit sfârșitul în decembrie 1476, fiind asasinat și decapitat. Capul voievodului, înfipt într-o țeapă,  a fost trimis sultanului Mehmed al II-lea.

Originea numelui „Corvin”

Legat de acest subiect, Castelul Corvinilor are și o închisoare zăvorâtă cu o ușă mare de lemn. În aceasta ar fi fost întemnițat Vlad Țepeș. Un detaliu bine de știut: de unde provenea numele familiei „Corvinilor”? Pentru cine este atent la detalii, pe blazonul familiei este pictat un corb care ține în cioc un inel de aur.

Potrivit legendei, Ioan Huniade ar fi fost fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg și al unei frumoase femei din Țara Hațegului, Elisabeta.  Pentru că nu voia să-și compromite reputația, el o căsătorește pe Elisabeta cu Voicu, unul dintre vitejii săi și le dăruiește un inel de aur care să-l poarte copilul nenăscut.

Peste ani, în timp ce familia a poposit pentru a lua prânzul, inelul este uitat pe margine și furat de un corb. Dar Ioan de Hunedoara vede corbul, ia un arc și i o săgeată și îl lovește, recuperând inelul. Când a crescut și a povestit pățania regelui corbul cu inel de aur a devenit simbolul familiei hunedorenilor, primind și numele latin „Corvus”, care înseamnă „corb”, pasăre care simboliza înțelepciunea și longevitatea.

Sursa Foto: Profimedia/Arhiva Foto

Citește și: VIDEO | Elon Musk a închiriat castelul lui Dracula de la Bran pentru party-ul de Halloween / Miliardarii lumii au asistat la un spectacol de tradiții românești (UPDATE)