Economie
10 Pași pentru redresarea economică a României
Câteva idei de program de acțiune pentru o Românie mai bună, din care românii să nu mai plece forțați de situația economică și în care cei plecați să revină cu drag. Articol scris de Marius Bostan, pentru newsweek.ro.
Într-un moment în care deficitul bugetar amenință stabilitatea financiară a României, este nevoie de mai mult decât ajustări contabile. Avem nevoie de încredere, viziune strategică, curaj politic și soluții inteligente, ancorate în bune practici internaționale.
Ilie Bolojan și Nicușor Dan reprezintă două figuri care au demonstrat că reforma, eficiența și prioritizarea investițiilor publice sunt posibile. Este timpul să extindem această abordare la scară națională, într-un guvern care are în centrul său interesul național, interesul pe termen lung al României.
Prezint mai mai jos un ansamblu de 10 pași, care poate reduce semnificativ deficitul bugetar, atrage investiții, stimulează competitivitatea și întărește încrederea cetățenilor și investitorilor. Acest cadru nu este suficient dar cred că este necesar în aceste momente când măsurile pe termen scurt pot determina semnificativ ce se întâmplă în următorii 3 ani. Consider de la sine înțeles că orice măsuri economice este important să fie însoțite de o comunicare de încredere și de un mesaj de unirea românilor și respingere a narațiunilor care atacă interesul național.
- Reducerea cheltuielilor publice cu minim 10% poate fi făcută fără a afecta semnificativ buna desfășurare vieții publice
Prin prioritizarea investițiilor, eliminarea risipei, eficientizarea achizițiilor publice și reevaluarea programelor cu eficiență scăzută, guvernul poate economisi ușor 15–18 miliarde lei anual, fără a afecta veniturile populației. Adoptarea unor soluții tehnologice noi, mai eficiente pentru construirea de drumuri și pentru investițiile publice ar duce la reducerea unor cheltuieli fără ca rezultatele să fie afectate. Estimez că această sumă poate fi economisită doar cu un management bun și în acest an.
- Creșterea temporară a TVA cu 2 puncte procentuale pentru a da un semnal de încredere pentru creditori și rezolvarea rapidă a deficitului pe termen scurt
Pare o măsură nepopulară, dar necesară pentru îmbunătățirea ratingului de țară. În esență o creștere cu doar 2% va fi absorbită ușor de consumatorii finali. Efectul în inflație poate fi diminuat prin alte măsuri conexe cu scopul dea domoli inflația. Cu o colectare netă estimată la 13–15 miliarde lei anual, această creștere poate acoperi rapid o treime din deficit.
Dacă măsurile de reformă dau roade, TVA-ul poate reveni la nivelul actual peste 3 ani – un angajament transparent, condiționat de performanță.
- Reforma administrației publice locale: simplificare, digitalizare, externalizare
Prin simplificare, eliminarea redundanțelor, digitalizarea serviciilor locale și externalizarea unor activități către sectorul privat, România poate economisi peste 3–5 miliarde lei anual, cu servicii mai bune și mai rapide pentru cetățeni.
- Închirierea,vânzarea sau concesionarea activelor nefolosite sau prea puțin folosite din proprietatea publică și privată a Statului și Autorităților Locale și Județene
Clădiri abandonate, terenuri, institute și spații industriale care zac în paragină pot fi reintroduse în circuitul economic prin: închirieri, concesiuni pe termen lung, parteneriate public-private, vânzări transparente și alte măsuri de atragere de venituri suplimentare la bugetele publice.
Estimare conservatoare: 20–25 miliarde lei pot fi obținute în următorii 3 ani.
Sunt Companii unde Statul este acționar, Institute, Regii Autonome, Ministere și Autorități care nu folosesc aceste active și nu aduc venituri de pe urma lor ci aduc numai costuri. Ele ar trebui identificate rapid și fiecare responsabil să prezinte un posibil plan de utilizarea a acestor resurse nefolosite.
- Licențiere transparentă și eficientă a resurselor naturale
România are rezerve importante de ape minerale, nămoluri sapropelice, gaze naturale, litiu, cupru, aur și alte resurse sau chiar alte minerale critice cu potențial. Prin licitații publice transparente, contracte moderne și redevențe competitive, statul poate atrage: investiții de miliarde în exploatare și procesare și venituri constante din redevențe și taxe.
Resursele noastre trebuie să lucreze pentru România, nu să zacă sub pământ.
În următorii 3 ani se pot obține cel puțin 15-20 miliarde de lei suplimentar.
- Privatizări parțiale și listarea de companii profitabile la bursă
Statul poate păstra controlul strategic și totuși obține lichiditate prin: listarea unor pachete minoritare din companii profitabile și atragerea capitalului privat pentru modernizare.
Impact estimat: 15 miliarde lei în 3 ani, plus disciplină managerială crescută în companiile de stat.
- Conectarea rapidă a 10.000 de antreprenori din afara granițelor cu România
Forța românească de inovare și de a face afaceri din Republica Moldova, din Statele Unite, Marea Britaniei, Europa și de oriunde din lume este necesar să fie conectată rapid printr-un proiect strategic.
Românii de pretutindeni pot aduce capital privat nou în patria mamă (estimare: 3– 4 miliarde de Euro), know-how occidental în digitalizare, producție și export și pot aduce rețele internaționale de business care să ajute produsele și serviciile românești să penetreze piețele globale și să echilibreze balanța comercială.
Valoarea adăugată a celor care au construit afaceri în Vest este aur pentru economia României. Este nevoie de chemarea de încredere a Președintelui Nicușor Dan și a Primului Ministru Ilie Bolojan.
Apelul către medici, ingineri, manageri, profesori, artiști și către toți românii talentați să se reconecteze cu Patria Mamă în aceste momente va fi determinant. Acest apel trebuie declinat și transmis de către toți românii din țară către frații de peste graniță. Repatriot depune un efort susținut și pregătește premisele ca acest apel să ajungă în inimile și mințile tuturor și să fie unul care unește românii oriunde s-ar afla. Un exemplu: https://www.repatriot.ro/despre/misiune/
- Româniapoate deveni o Elveție a datelor prin atragerea centrelor de date de mari dimensiuni
România are o oportunitate strategică unică de a deveni hub regional pentru centre de date, într-o eră în care AI și cloud-ul sunt infrastructură critică. Avem avantaje care merită exploatate: energie relativ ieftină cu un mix bun, poziție geografică excelentă și resurse umane bine pregătite în domeniu.
Cu o politică proactivă, putem atrage investiții de peste 10 miliarde EUR în următorii 5 ani.
- Îmbunătățirea ratingului de țară și reducerea costului cu datoria publică
Odată ce mixul de măsuri reduce deficitul și crește încrederea, România poate obține un rating mai bun, refinanța datoria la dobânzi mai mici și poate aloca resurse economisite către investiții.
Managementul eficient al datoriei publice, reducerea costurilor cu dobânzile poate aduce economii de peste 3 miliarde lei anual.
- Program național pentru performanță și excelență în organizații – inspirat de modelul Baldrige
România are nevoie de un salt de competitivitate, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Un program inspirat din modelul american Baldrige Excellence Framework poate introduce: evaluări anuale ale performanței instituțiilor și companiilor, standarde de guvernanță, client service și inovație, culturi organizaționale bazate pe principii și valori solide, orientate spre rezultate.
Un exemplu: https://fntm.ro/romanian-performance-excellence-program-inspirat-de-malcolm-baldrige-national-quality-award/
Fără un upgrade al modului în care funcționează instituțiile noastre, orice reformă este limitată. Performanța este cel mai bun scut împotriva risipei.
Concluzie: Redarea încrederii prin competență și acțiune
Un astfel de plan de măsuri aplicat poate reduce deficitul actual cu peste 60% în primii 2 ani, fără sacrificii sociale majore, cu menținerea unei alocări însemnate pentru apărare și poate pune România pe o traiectorie de echilibru bugetar sustenabil în 3–4 ani, cu potențial de scădere a TVA-ului înapoi la 19% după stabilizare.
România are potențial, dar are nevoie de un nou contract de încredere între cetățeni, mediul de afaceri și guvern. Ilie Bolojan și Nicușor Dan au demonstrat că se poate construi eficient, fără scandal, cu rezultate vizibile. Acest măsuri nu sunt utopice utopic – sunt puncte pentru o foaie de parcurs realistă și necesară.
Românii nu mai așteaptă promisiuni, ci semnale clare că viitorul se poate construi cu minte, muncă și măsură.
Marius Bostan este un antreprenor în serie, investitor în mai multe companii românești, dublu licențiat în matematica-informatică și management, cu o experiență vastă de management, finanțe, structurare de produse financiare care au finanțat proiecte de dezvoltare publice și private și este implicat în susținerea unor proiecte generoase ale Fundației Naționale a Tinerilor Manageri, a Romanian Business Leaders și a altor organizații non-profit.
Marius Bostan a deținut și poziția de Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în guvernul de profesioniști din 2015-2016 și s-a remarcat ca un promotor al ideilor conservatoare de tip occidental dar și al tehnologiilor moderne. În anii 1997-2000 a fost implicat în elaborarea cadrului de reformă pentru companiile de stat și administrația publică locală lucrând îndeaproape cu miniștrii Ulm Spineanu, Ilie Șerbănescu și Vlad Roșca.
Marius Bostan este antreprenor și liderul RePatriot.
Economie
Schimbările economice care modelează piața muncii în următorii ani
Piața muncii trece printr-o perioadă de transformări semnificative, determinate de evoluțiile economice globale, de progresul tehnologic și de schimbările în modul în care companiile își organizează activitatea. În ultimele decenii, economia mondială a devenit mai interconectată, iar aceste legături influențează direct cererea de competențe, tipurile de locuri de muncă disponibile și modul în care oamenii își construiesc cariera.
Transformările economice nu apar brusc, ci sunt rezultatul unor procese complexe care se dezvoltă în timp. Globalizarea, digitalizarea și schimbările demografice contribuie împreună la redefinirea pieței muncii. În acest context, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a face față unui mediu economic tot mai dinamic.
Digitalizarea și impactul asupra locurilor de muncă
Una dintre cele mai vizibile schimbări din ultimii ani este digitalizarea accelerată a economiei. Tehnologiile informatice au devenit esențiale pentru funcționarea multor industrii, iar automatizarea unor procese a schimbat modul în care sunt realizate anumite activități.
În sectorul industrial, roboții și sistemele automatizate pot prelua sarcini repetitive sau periculoase, ceea ce crește eficiența producției. În același timp, aceste tehnologii creează cerere pentru specialiști în programare, mentenanță și analiză de date.
Pe de altă parte, digitalizarea nu afectează doar industriile tehnologice. Domenii precum comerțul, serviciile financiare sau transporturile folosesc tot mai mult platforme digitale pentru a-și organiza activitatea. Astfel, competențele digitale devin tot mai importante pentru angajați din numeroase domenii.
Globalizarea și mobilitatea forței de muncă
Economia globală a creat oportunități noi pentru companii și angajați. Multe firme operează acum pe piețe internaționale și colaborează cu parteneri din diferite regiuni ale lumii. Acest lucru influențează modul în care sunt organizate echipele și proiectele.
Mobilitatea forței de muncă este o consecință directă a acestor schimbări. Tot mai mulți specialiști lucrează în proiecte internaționale sau își desfășoară activitatea pentru companii din alte țări. În unele cazuri, acest lucru implică relocarea fizică, iar în alte situații munca se desfășoară la distanță, prin intermediul tehnologiilor digitale.
Această tendință oferă oportunități pentru angajați, dar aduce și provocări pentru economiile naționale, care trebuie să găsească modalități de a păstra specialiștii bine pregătiți.
Schimbările demografice și efectele asupra economiei
Un alt factor care influențează piața muncii este evoluția demografică. În multe regiuni ale lumii, populația îmbătrânește, iar numărul persoanelor active din punct de vedere economic scade. Această situație poate crea presiune asupra sistemelor economice și sociale.
Pentru a menține echilibrul economic, multe state încurajează participarea mai mare pe piața muncii, inclusiv prin programe de recalificare sau prin politici de sprijin pentru anumite categorii de angajați. În același timp, unele economii se bazează pe imigrație pentru a acoperi deficitul de forță de muncă.
Schimbările demografice influențează și modul în care companiile își organizează activitatea. Organizațiile încearcă să creeze medii de lucru flexibile și să ofere oportunități de dezvoltare profesională pentru angajați din generații diferite.
Apariția unor noi tipuri de locuri de muncă
Pe măsură ce economia evoluează, apar și noi profesii. Unele dintre acestea sunt legate de tehnologie, dar altele apar ca răspuns la schimbări în comportamentul consumatorilor sau în structura economiei.
De exemplu, domeniul economiei digitale a creat numeroase locuri de muncă în dezvoltarea software, marketing digital, analiză de date sau securitate informatică. În același timp, creșterea preocupărilor legate de mediu stimulează apariția unor profesii legate de energia regenerabilă, eficiența energetică sau managementul resurselor.
Această diversificare a pieței muncii oferă oportunități pentru persoane cu competențe variate, dar presupune și adaptarea sistemelor educaționale pentru a pregăti viitoarea generație de specialiști.
Importanța educației și a formării continue
Într-o economie aflată în schimbare constantă, educația și formarea profesională devin elemente esențiale pentru succesul pe piața muncii. Competențele dobândite în trecut pot deveni insuficiente în fața noilor cerințe economice.
De aceea, conceptul de învățare pe tot parcursul vieții câștigă tot mai multă importanță. Angajații sunt încurajați să își dezvolte permanent abilitățile și să se adapteze la noile tehnologii și metode de lucru.
Universitățile, instituțiile de formare profesională și companiile colaborează tot mai des pentru a crea programe educaționale adaptate nevoilor pieței. Astfel, procesul de învățare devine mai flexibil și mai orientat către competențe practice.
Flexibilitatea muncii și schimbarea culturii organizaționale
Un alt fenomen care influențează piața muncii este creșterea flexibilității în organizarea activității. Munca la distanță, programul flexibil sau colaborările pe proiecte devin tot mai frecvente în multe industrii.
Aceste schimbări sunt susținute de dezvoltarea tehnologiei, care permite comunicarea și colaborarea eficientă între persoane aflate în locații diferite. În același timp, companiile încearcă să creeze medii de lucru care să ofere echilibru între viața profesională și cea personală.
Flexibilitatea poate contribui la creșterea productivității și la atragerea talentelor, dar presupune și adaptarea modului în care sunt gestionate echipele și proiectele.
Adaptarea economiei la noile realități ale pieței muncii
Economia globală se află într-un proces continuu de transformare, iar piața muncii reflectă aceste schimbări. Digitalizarea, mobilitatea forței de muncă și evoluțiile demografice sunt doar câțiva dintre factorii care influențează modul în care oamenii lucrează și își construiesc cariera.
Pentru a înțelege mai bine aceste transformări și impactul lor asupra societății, tot mai multe platforme de informare analizează evoluțiile economice și sociale. Astfel de perspective pot fi regăsite și în articolele publicate pe publicatia.ro, unde sunt prezentate diverse subiecte legate de economie, societate și tendințele actuale care modelează lumea contemporană.
Pe termen lung, adaptarea la aceste schimbări va depinde de capacitatea societății de a investi în educație, inovare și politici economice echilibrate. Într-un mediu economic dinamic, flexibilitatea și capacitatea de învățare devin elemente esențiale pentru succesul individual și pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei.
Economie
Automatizarea industrială, pe înțelesul tuturor: cum pui ordine în producție cu tehnologie
În fabrici, nu se lucrează cu vorbe mari, ci cu rezultate: piese conforme, ritm constant, opriri cât mai rare și oameni care știu ce au de făcut. Când producția depinde prea mult de „mâna omului” sau de improvizații, apar diferențe de calitate, pierderi de timp și costuri care se adună fără să ceară voie.
Aici intră automatizarea industrială: felul în care „înveți” o linie de producție să funcționeze controlat și repetabil, cu reguli clare și cu date care îți arată ce se întâmplă în timp real. Iar când vorbim despre automatizari industriale in Romania, vorbim tot mai des despre firme care caută soluții adecvate, nu doar echipamente, și despre proiecte gândite pentru siguranță, eficiență și creștere.
De ce contează automatizarea, dincolo de viteză
Automatizarea nu înseamnă doar „să funcționeza mai repede”. Înseamnă să meargă la fel, de fiecare dată: aceeași secvență, aceleași setări, aceleași condiții de lucru. Asta reduce rebuturile și scade dependența de intervenții de urgență.
Un alt câștig: vizibilitatea. Când ai alarme corecte, istorice, număr de cicluri, opriri pe motive, începi să vezi unde se pierde timp și unde merită intervenit.
„Creierul” liniei: PLC și logica de control
Serviciile de PLC (controlerul programabil) este, pe scurt, „creierul” utilajului sau al liniei. El primește semnale de la senzori, ia decizii (după program) și comandă motoare, valve, actuatoare, transportoare.
În proiecte de automatizare, programarea PLC e baza: dacă logica e făcută clar, cu protecții, interblocări și pași bine definiți, linia devine stabilă. Pe zedautomation.ro, ZED Industrial Automation menționează servicii de programare PLC și lucru cu platforme industriale folosite frecvent în fabrici (de tip Siemens, Rockwell, Schneider Electric), în funcție de contextul
fiecărui proiect.
HMI: ecranul pe care îl înțelege operatorul
HMI-ul este ecranul cu care lucrează operatorul: start/stop, setări, alarme, mesaje, pași de proces. Un HMI bun nu „încurcă”, ci ajută omul să ia decizii rapide: ce s-a întâmplat, unde, și ce e de făcut.
De aceea, programarea HMI nu e doar grafică. E organizare, prioritizare, claritate. Tot în zona aceasta intră și sisteme de tip SCADA (monitorizare mai amplă), atunci când ai mai multe echipamente și vrei imagine de ansamblu.
Roboți industriali și cobot: când merită și ce rezolvă
Roboții au sens acolo unde ai operații repetitive, cerințe de precizie sau zone în care vrei să reduci expunerea oamenilor la risc. Pot fi roboți industriali clasici sau cobot (robot colaborativ), în funcție de aplicație și de modul de lucru.
Important este că robotul nu lucrează singur, „în aer”. Are nevoie de integrare: sincronizare cu PLC-ul, semnale clare, secvențe corecte, siguranță. ZED Industrial Automation menționează servicii de programare roboți pentru mărci întâlnite des în industrie (ABB, Fanuc, Kuka, Universal Robots).
Vision: pentru controlul calității
Sistemele de vision folosesc camere și software pentru verificări automate: piese montate corect, componente lipsă, defecte vizibile, poziționare, etichete. Avantajul este consecvența: verificarea nu obosește și nu „se grăbește”.
În multe fabrici, vision completează munca oamenilor, mai ales când calitatea trebuie verificată la fiecare ciclu sau când ai nevoie de trasabilitate. ZEDAutomation.ro menționează și integrare vision ca serviciu.
Automatizarea ca disciplină, nu ca achiziție
Automatizarea industrială, făcută bine, nu începe cu „ce echipament cumpăr”, ci cu „ce problemă rezolv”: opriri dese, calitate variabilă, timpi pierduți, lipsă de date, risc de accidente. Apoi vine proiectarea, implementarea și punerea în funcțiune, cu programare PLC/HMI, integrare roboți și, unde e necesar, vision.
Dacă vrei o imagine clară a acestor servicii și a modului în care sunt abordate în practică, poți vedea structura și direcțiile de lucru prezentate de ZED Industrial Automation pe zedautomation.ro.
Sursa foto: Zedautomation.ro, PLC
Economie
Joburi remote cu venituri peste medie în România: oportunități în 2026
Munca la distanță a trecut de la statutul de soluție temporară la o componentă stabilă a pieței muncii. În România, tot mai multe companii oferă poziții remote sau hibride, iar anumite domenii reușesc să mențină niveluri salariale peste media națională. Pentru candidați, identificarea acestor oportunități presupune o înțelegere realistă a cererii și a competențelor necesare.
Sectorul IT rămâne unul dintre cele mai ofertante în ceea ce privește joburile remote bine plătite. Dezvoltatorii software, specialiștii în securitate cibernetică, experții DevOps sau analiștii de date pot lucra pentru companii din țară sau din străinătate fără a fi prezenți fizic la sediu. Cererea pentru aceste competențe este susținută de transformarea digitală accelerată a afacerilor, iar nivelul de salarizare reflectă gradul ridicat de specializare.
Pe lângă IT, domenii precum marketingul digital, managementul de proiect, designul grafic sau consultanța financiară oferă tot mai multe poziții remote. Specialiștii în SEO, performance marketing sau content strategy pot colabora cu echipe distribuite geografic, iar veniturile depind în mare măsură de experiență și portofoliu. În aceste cazuri, rezultatele măsurabile și capacitatea de a livra constant proiecte de calitate influențează direct nivelul remunerației.
Un alt sector în creștere este cel al serviciilor externalizate. Companiile internaționale angajează frecvent profesioniști români pentru suport tehnic, customer service sau asistență administrativă, în regim remote. Deși nivelul salarial variază în funcție de limbile străine cunoscute și de complexitatea rolului, anumite poziții pot depăși media pieței locale.
Pentru cei interesați de joburi remote 2026, este esențială adaptarea competențelor la cerințele actuale ale angajatorilor. Abilitățile tehnice trebuie completate de competențe precum organizarea eficientă a timpului, comunicarea clară în mediul online și capacitatea de a lucra autonom. În lipsa interacțiunii directe la birou, responsabilitatea individuală și disciplina devin criterii decisive.
Pe lângă competențe, candidații trebuie să acorde atenție și modului în care își prezintă experiența. Un CV bine structurat, un profil profesional actualizat și un portofoliu relevant cresc șansele de a accesa poziții cu venituri competitive. De asemenea, participarea la interviuri online presupune pregătire tehnică minimă și o comunicare adaptată mediului virtual.
Munca remote oferă flexibilitate și acces la oportunități globale, însă presupune și responsabilitate. Diferențele de fus orar, coordonarea cu echipe internaționale și gestionarea autonomă a sarcinilor sunt aspecte care trebuie luate în calcul. În schimb, pentru profesioniștii bine pregătiți, acest model de lucru poate reprezenta o oportunitate de creștere profesională și financiară.
În 2026, joburile remote bine plătite nu sunt limitate la un singur domeniu, însă rămân strâns legate de competențe specializate și capacitatea de adaptare la un mediu digital în continuă evoluție.
-
Actualitateacum 2 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum 2 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 3 zileIranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
-
Actualitateacum 2 zileNoi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
-
Actualitateacum o ziSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Actualitateacum 2 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum o ziUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Breakingacum o ziPSD a decis întrebarea pentru membri, adresată azi, în cadrul referendumului intern. Nu se vorbește despre ieșirea de la guvernare




