Breaking
„Funcția de președinte la instanța supremă este o uriașă responsabilitate. Unificarea jurisprudenței va fi o prioritate”
Judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) Lia Savonea, fost președinte al Curții de Apel București și al Consiliului Superior al Magistraturii, s-a înscris în procedura pentru numirea ca președinte al instanței supreme cu un amplu proiect în care se bazează pe obligația de a respecta drepturile omului, mergând pe ideea că justiția este un serviciu public, că oamenii sunt beneficiarii unui act de dreptate corect și că statul de drept este cel care respectă drepturile fiecăruia.
Proiectul transmis la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) conține măsuri privitoare la îmbunătățirea activității ICCJ, astfel ca acest for suprem al Justiției să livreze cetăteanului un act de justitie de calitate, predictibil și echitabil. Procedura de numire a președintelui instanței supreme va conține și etapa interviului în fața Secției pentru judecători a CSM, după data de 23 iunie 2025.
Contactată de Gândul și întrebată dacă are emoții legate de candidatură și dacă va face totul pentru a impune practica unitară, judecătoarea ICCJ Lia Savonea ne-a transmis următorul răspuns:
“Funcția de președinte la instanța supremă este o uriașă responsabilitate. Sunt conștientă pe deplin de greutatea acestei misiuni și de așteptările pe care le implică, atât din partea colegilor judecători, cât și din partea societății. Simt greutatea acestei misiuni nu doar cu mintea, ci și cu emoția omului conștient de ceea ce i se încredințează. Unificarea jurisprudenței va fi o prioritate. Actul de justiție nu poate fi un joc al incertitudinii. Voi face totul pentru ca instanța supremă să dea direcția clară și unitară de aplicare a legii, astfel încât cetățenii să aibă încredere în previzibilitatea dreptății“.
„O instanță de judecată trebuie să producă soluții drepte”
În proiectul său, judecătoarea Lia Savonea se axează pe exercitarea atribuțiilor manageriale pe care le are președintele Înaltei Curți. Gândul redă cele mai importante fragmente din acest proiect.
„Obiectivele și demersurile pe care le asum în îndeplinirea prerogativelor manageriale vor fi circumscrise ideii care, în opinia mea, concretizează sensul reglementărilor organizării judiciare: o justitie pentru oameni. Astfel, fie că vorbim despre independența judecătorilor, fie despre proceduri echitabile, procese rezonabile, act de justiție predictibil, resurse, transparență, responsabilitate, toate acestea sunt gândite în vederea asigurării îndeplinirii acestui deziderat. Justiția este pentru oameni, cu oameni, pentru mersul normal al societății. (…)
O instanță de judecată trebuie să producă soluții drepte. Judecătorii sunt ultima linie de apărare a drepturilor omului în fața încălcărilor sau abuzurilor, indiferent din partea cui ar veni.
Subliniind latura umană a procesului judiciar, consider că resursele, cu precădere psihologice ale judecătorilor, trebuie canalizate spre înfăptuirea unui act de justitie care să susțină percepția celor care recurg la justiție că s-a făcut un act de dreptate, în pofida calității (adesea) îndoielnice a legii”.
Despre inteligența artificială: „Actul de justitie este, în esență, unul de dreptate, ceea ce implica mai mult decât o justiție algoritmizată”
În proiectul său, magistratul Lia Savonea argumentează de ce nu poate inteligența artificială să înlocuiască judecătorii.
”(…) S-au accentuat dezbaterile asupra posibilității utilizării inteligenței artificiale în actul de justiție, respectiv extinderii raționamentelor unor teorii care se aplică în alte domenii, într-o potentială relație «judecător – AI – justițiabil». Pot fi atașate idei, principii din științele exacte sistemului judiciar? S-ar putea face, astfel, actul de justiție mai coerent? Poate fi delegat procesul de luare a deciziei unui algoritm?
Beneficiile aplicațiilor inteligenței artificiale pentru instanțele de judecată, pentru sistemul de justiție în general, pentru participanții la proces, pentru avocați sunt de necontestat. Cu toate acestea, actul de justitie este, în esență, unul de dreptate, ceea ce implica mai mult decât o justitie algoritmizată.
Pe parcursul soluționării unei cauze, judecătorii exersează o înțelegere nuanțată a faptelor, ce ține de latura umana a procesului judiciar. (…) Ținând seama de impactul pe care deciziile instanțelor îl au asupra oamenilor care se adreseaza justiției ca la o ultimă șansă pentru dreptate și adevăr, AI poate fi utilă soluționării unui dosar, dar nu va putea da soluția”.
Predictibilitatea, dată de legi clare stabile, nu de “calitatea îndoielnică (adesea) a legislației”
În ceea ce privește predictibilitatea, fără de care judecătorul Lia Savonea consideră că deciziile instanțelor devin golite de sens și pot induce percepția de injustiție, în special atunci când persoanele se află în situații identice și sunt tratate juridic în mod diferit, în proiect sunt subliniate aspecte de mare interes:
“Predictibilitatea actului de justiție și securitatea raporturilor juridice trebuie să primeze în fața unor tendințe de abstractizare a gândirii critice, dincolo de utilitatea juridică. Divergențele profunde de jurisprudență care persistă în timp și acoperă domenii de mare interes social dau naștere unei incertitudini permanente și diminuează încrederea publicului în sistemul judiciar, iar rolul instanței supreme este tocmai de a regla astfel de divergențe.
Miza unei justiții predictibile este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire justițiabililor într-o societate democratică. Hotărârile judecătorești «separate» de jurisprudența instanței pot avea, în anumite limite, un rol pozitiv, deoarece ajută la ameliorarea opiniilor majoritare (necesar uneori), la înțelegerea raționamentelor și pot contribui la dialogul profesional și social, la dezvoltarea culturii juridice. (…)
În complexul cauzal al acestei realități se distinge și calitatea (adesea) îndoielnică a legislației. Legile clare, stabile, creează predictibilitate, este adevărat. Rolul judecătorilor instanței supreme în reducerea incertitudinii generate de lipsa de precizie a legislației este deosebit de important, deși limitat la ceea ce se poate remedia în casatie sau prin intermediul hotărârilor preliminare sau deciziile pronunțate în recurs în casație.
Calea cea mai rapidă și mai flexibilă de a regla chestiunile de drept divergente rămâne aceea a soluțiilor de principiu care se adoptă în cadrul întâlnirilor organizate la nivelul secțiilor instanței supreme. Identificarea și aprofundarea diferitelor aspecte ce conturează problematica divergentă, disponibilitatea de a asculta efectiv punctele de vedere diferite și de a le valorifica pe cele mai bine caracterizate juridic în acest cadru profesional sunt măsuri care pot contribui, adesea, la reglarea acestora înainte de a deveni practică judiciară neunitară.
Autoritatea și credibilitatea deciziilor Înaltei Curți semnifică faptul că pârghiile legale au fost folosite eficient pentru a convinge publicul de echitatea procedurilor și de integritatea celor care înfăptuiesc justiția”.
„Hotărârile nu trebuie să fie un cumul de generalități cuprinse în sute de pagini, reluate apoi în căile de atac, așa cum adesea se întâmplă”
Despre durata proceselor, judecătoarea Lia Savonea afirmă, în proiectul său, că aceasta se situează în limite rezonabile datorită responsabilității și eforturilor judecătorilor.
“Chiar dacă, așa cum arătam, durata proceselor la instanța supremă este una rezonabilă, acest indicator poate fi îmbunătățit, însă nicidecum printr-o sarcină în creștere asupra judecătorilor. Sunt necesare câteva ajustări atât la nivel legislativ, cât și la nivel managerial în vederea îmbunătățirii duratei procedurilor.
În ceea ce priveste îmbunătățirea legislației, este important să fie observate sursele supraîncărcării, să fie analizate și evaluate secvențial, respectiv care sunt aceste surse și cum pot fi corectate, fără a slăbi rolul Înaltei Curți în înfăptuirea actului de justiție.
- a) Anumite competențe nu sunt susținute de imperative care să justifice soluționarea cazurilor de către instanța supremă și ar trebui regândite
Din această perspectivă, este necesară o reevaluare a competențelor Înaltei Curți, astfel încât să își exercite rolul constituțional și legal principal de unificator al jurisprudenței și de instanță de casție. Folosind prerogativa legal conferită Secțiilor Unite, se va pune în dezbatere publică întregului corp de profesioniști ai dreptului și societății civile o modificare semnificativă a competenței instanței supreme.
- b) Formalismul excesiv al anumitor norme conduce la irosirea de resurse importante mentinând tipare rigide, fără plus valoare în calitatea actului de justitie.
Formatul hotărârilor judecătorești este una dintre vulnerabilități care persistă și necesită o minimă standardizare. Pentru a fi de înaltă calitate, o hotărâre judecătorească trebuie să fie percepută de către părți și de către societate în general ca fiind rezultatul unei evaluari adecvate a faptelor. Numai atunci părțile vor fi convinse că dosarul lor a fost soluționat în mod corespunzător.
Motivarea hotărârilor judecătorești este de cea mai mare importanta, garantie a faptului că nu este un act arbitrar. Din acest motiv, trebuie să fie structurate și să răspundă exclusiv problematicii în fapt si drept. Hotărârile nu trebuie să fie un cumul de generalități cuprinse în sute de pagini, reluate apoi în căile de atac, așa cum adesea se întamplă. (…)
În acest context, este necesar să fie evaluat un mecanism de standardizare al hotărârilor judecătorești, benefic pentru procesul de redactare a deciziilor și cu impact imediat asupra duratei rezonabile a procesului. În acest fel, calitatea analizei poate fi îmbunătățită, judecătorul nemaifiind nevoit să aloce timp pentru informații repetitive pe care să le supună unui proces de sintetizare (adesea) multiplu în vederea obținerii unei structuri simple, de natură a se înțelege întreg silogismul, aspect ce va fi benefic atât pentru durata, cât și pentru substanța procesului.
Nu doar formatul hotărârilor judecătorești necesită să fie supus unei rigori procedurale, ci și cel al rechizitoriului în materie penală, sau acțiunile civile și cererile adiacente în materie civilă. Atunci când un rechizitoriu se întinde pe 800 de pagini (sau chiar 4.000 uneori), ori, în cazul acțiunilor civile, zeci sau chiar sute de astfel de pagini, actul judiciar este expus efectului dilatoriu încă din start, precum și unor costuri disproporționate și inutile cauzei.
O astfel de disciplinare va putea fi obținută numai prin efectul unei modificari legislative, astfel ca într-o primă etapă, până la dezbaterea și finalizarea unui astfel de demers, este necesar să fie întreprins tot ceea ce se încadreaza în actualul cadru legal, respectiv un demers aprofundat asupra formatului hotărârilor judecătorești”.
În loc de concluzii. „Adevăratul stat de drept este acela care știe să fie ferm fără a deveni abuziv”
Judecătoarea ICCJ Lia Savonea, candidat unic la scaunul de președinte al Înaltei Curți, consideră că “o justiție autentică acționează exclusiv în limitele legii și dupa regulile dreptului”, iar o astfel de justitie este ”temelia statului de drept”.
“Consider că nu există stat de drept împotriva drepturilor. Fără a fi înțeleasă ca tolerantă față de încălcarea legii, această linie de gândire va urmări să asigure coerența preeminenței dreptului și a elementelor sale esențiale în sens profesional, respectiv absența arbitrariului, securitate juridică, respectarea drepturilor și libertăților, nediscriminare și egalitate în fața legii. (…)
Justiția trebuie să îi protejeze pe toți cetățenii, fără discriminare, împotriva arbitrariului și a abuzului de putere. O justiție dreaptă este aceea care nu se lasă influențată de poziția socială, economică sau politică a celor pe care îi judecă. Justiția trebuie să manifeste diligență sporită pentru ca și persoanele vulnerabile (cei lipsiti de mijloace materiale, lipsiți de apărare) să îsi poată valorifica în mod real și egal cu ceilalți drepturile. Adevărata putere a justiției constă în capacitatea ei de a fi dreptul tuturor. (…)
Respectarea drepturilor fundamentale nu este un obstacol în calea justiției, ci garanția că justiția este autentică, legitimă. A avea respect pentru proceduri, pentru limitele legii, nu înseamnă toleranță față de comportamentul ilicit. Un stat care combate infracțiunea cu mijloace arbitrare nu este puternic, ci periculos.
Consider că adevăratul stat de drept este acela care știe să fie ferm fără a deveni abuziv, aceasta fiind una dintre valorile în slujba căreia îmi voi concentra, în continuare, întreaga pricepere și efortul profesional”.
Sursa foto: Andreea Alexandru / Mediafax Foto
CITEȘTE ȘI:
Bomba CJUE: Magistrații nu pot cere indemnizația de 7 salarii la pensionare, remunerația și pensia magistratului pot fi diminuate, dar doar temporar!
Zeci de cereri ale ANABI pentru valorificarea activelor așteaptă încuviințarea instanțelor. Călinescu: “Nu încurajăm administrarea pasivă”
Breaking
Miliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
Adrian Petru Luca, unul dintre cei mai cunoscuți milionari din România, se judecă cu Grand Casino București într-un dosar în care miza o reprezintă aproape 4 milioane de euro pe care i-a ”evaporat” la jocurile de noroc. În fața instanței, afaceristul susține că pierderile nu țin doar de ghinion, ci ar fi fost influențate de probleme medicale, inclusiv o presupusă intoxicație cu mercur și afecțiuni psihice care i-ar fi afectat capacitatea de decizie. De cealaltă parte, cazinoul respinge acuzațiile și susține că toate jocurile s-au desfășurat legal și că milionarul nu își asumă de fapt statutul de jucător-pierzător.
Ani la rând, Petru Adrian Luca, unul dintre cei mai bogați români, era o prezență obișnuită în camerele VIP ale cazinourilor de lux din București. Intra în sala luminată de aparatele de joc și, potrivit propriilor susțineri, petrecea ore întregi în fața sloturilor. Nu era un client oarecare. Acesta ar fi avut chiar un manager dedicat, iar anumite aparate îi erau rezervate special atunci când ajungea în cazino.
Ceea ce la început părea un simplu hobby costisitor s-ar fi transformat, în timp, într-o spirală a pierderilor. Potrivit unor documente depuse în instanță, omul de afaceri susține că, în aproximativ doi ani, a pierdut aproape 18 milioane de lei prin săli de joc.
Astăzi, însă, în loc să mai intre în cazino, Petru Adrian Luca intră mai des … în sala de tribunal.
De ce a decis să dea cazinoul în judecată
Milionarul susține că pierderile uriașe nu pot fi privite ca simple episoade de ghinion. În procesul deschis împotriva societății care administrează Grand Casino București, acesta încearcă să demonstreze că existau împrejurări care i-au influențat capacitatea de a juca și că operatorul cazinoului deține informații esențiale pe care nu le-a pus la dispoziția instanței, astfel încât să poată demonstra suma imensă de bani pe care a pierdut-o.
Unul dintre punctele-cheie ale procesului este identificarea exactă a aparatelor la care a jucat. Avocații reclamantului spun că doar cazinoul poate indica seriile tehnice ale acestora și că fără aceste date ar trebui expertizate nu mai puțin de 263 de aparate, ceea ce ar face procesul extrem de costisitor și de lung.
În paralel, Petru Adrian Luca contestă și o expertiză medico-legală realizată în dosar. El solicită ca aceasta să fie verificată sau chiar refăcută, susținând că specialiștii nu au analizat suficient documentele medicale și nici presupusa influență pe care o intoxicație cu mercur ar fi avut-o asupra comportamentului său din perioada în care frecventa cazinoul.
”Reclamantul solicită, în principal, în temeiul art. 25 din OG nr. 1/2000 coroborat cu art. 19 și urm. din Regulamentul aprobat prin HG nr. 74/2000, verificarea/avizarea raportului de către ####### de avizare și control din cadrul IML Mina Minovici București, formulând nouă puncte de obiecțiuni privind diagnosticarea tulburării de joc de noroc, evaluarea impactului asupra capacității de control al impulsurilor și a voinței, existența comorbidităților psihiatrice, analiza documentelor privind plățile efectuate către #### Service Provider, Max ### și Babaco Games, relevanța diagnosticului de „decompensări psihotice” reținut anterior de IML Timișoara și relevanța intoxicației cu mercur documentate medical”.
Cazinoul respinge acuzațiile
Societatea care administra Grand Casino București are însă o poziție complet diferită.
Reprezentanții acesteia susțin că solicitările formulate de milionar sunt tardive și afirmă că fiecare aparat era identificat prin plăcuțe și sigilii vizibile, astfel încât clientul putea observa aceste informații. Mai mult, susțin că nici identificarea exactă a aparatelor nu ar demonstra cât a pierdut sau că acestea ar fi funcționat necorespunzător.
În ceea ce privește expertiza psihiatrică, apărătorii legali ai cazinoului sunt de părere că raportul medical depus de Petru Adrian Luca nu indică existența unui comportament patologic.
De asemenea, reprezentanții cazinoului au depus la dosar inclusiv o dovadă din care reiese că societatea a fost verificată de 105 ori fără a fi identificate fapte penale sau intervenții frauduloase asupra aparatelor de joc. În același sens, aceștia invocă poziția Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc privind existența unui sistem informatic centralizat, monitorizat permanent, care supraveghează funcționarea aparatelor.
Totodată, au depus o probă prin care contrazic ideea unui comportament de jucător vulnerabil al milionarului și întărește caracterul asumat al participării sale la jocurile de noroc.
”Depune, totodată, cererea de renunțare la autoexcludere formulată de reclamant, arătând că aceasta demonstrează lipsa de fundament a cererii introductive, în sensul că reclamantul nu își asumă profilul de jucător”.
Deocamdată, judecătorii nu au decis cine are dreptate. Tribunalul a amânat pronunțarea asupra mai multor cereri formulate de ambele părți, inclusiv asupra solicitării de refacere a expertizei medico-legale și a administrării unor noi probe.
Cine este Adrian Petru Luca?
Adrian Petru Luca este considerat unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, cunoscut pentru tranzacțiile sale cu terenuri în zone care ulterior au devenit puncte-cheie pentru proiecte de infrastructură. De-a lungul anilor, acesta a obținut profituri importante din cumpărarea și revânzarea unor parcele aflate pe trasee aflate în dezvoltare.
În 2009, a încasat în jur de 9 milioane de euro după ce a vândut terenuri situate pe traseul viitoarei centuri de ocolire a Aradului. În anii 2010–2011, a continuat seria investițiilor în zona de vest a țării, tranzacționând terenuri aflate pe ruta proiectată a autostrăzii Timișoara–Arad, operațiuni care i-au consolidat statutul de investitor de succes.
Aventura tumultoasă cu Miss Europe 2018
Milionarul a avut o aventură cu Miss Europe 2018, Andreea Coman, pe care a acuzat-o, de asemenea, că l-a otrăvit cu mercur. În acest caz, afaceristul a reușit să recupereze 2 milioane de euro, după ce a demonstrat în instanță că tânăra a primit de la omul de afaceri un penthouse, complet mobilat, în valoare de 800.000 de euro, mobilă în valoare de 100.000 de euro, cadouri de peste 180.000 de euro și o donație de încă 300.000 de euro.
Breaking
Victor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre motivul convocării ședinței CSAT. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Ședința CSAT, un tablou suprarealist
Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre motivul convocării ședinței CSAT. Acesta spune că ședința a fost o imagine suprarealistă. El descrie tabloul ironic în care se aflau membrii Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Politicianul susține că reuniunea ar fi fost lipsită de o miză reală și că miniștrii prezenți nu ar fi avut un rol concret în cadrul discuțiilor.
„În ședința de azi de la CSAT, a fost pentru mine ca om politic. Cea mai suprarealistă imagine pe care am văzut-o. Deci stătea președintele la masă aici, în capul mesei, cum stau eu. Pe numele lui Nicușor Dan, într-o țară care nu are guvern, nu are de niciunele, este praf. În dreapta lui stătea Bolojan, demis de Parlament, pe care eu, Nicușor, l-am acuzat că: Domnule, m-a mințit. Lângă stătea Predoiu, ministrul de Interne care este certat cu Bolojan și care și-a dat demisia. În stânga era ministrul de Finanțe, Nazare, care deși este în guvernul Bolojan a acceptat să fie în guvernul Veștea. Mai încolo stătea șeful SRI-ului, care este de fapt adjunctul de 3 ani. Deci era o chestie… Cine ar fi intrat acolo ar fi zis: Bă, ce faceți aici? Ce-i cu voi toți aici?”, a declarat fostul prim-ministru.
2.700 de zboruri anulate, cine este de vină?
Suspendarea certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană se află pe agenda discuțiilor din cadrul ședinței CSAT. În acest context situația ar putea duce la o blocare majoră a traficului aerian. Astfel, peste 2.700 de zboruri ar putea să fie afectate mai ales în plin sezon estival. Fostul premier a ironizat faptul că membrii Consiliului au ajuns să discute o decizie a Curții de Apel București care putea afecta activitatea furnizorului de servicii de navigație aeriană. Ponta crede că o problemă de asemenea natură nu ar fi trebuit să ajungă să fie gestionată în acest mod.
„CSAT se face cu un președinte, care conduce țara, cu un prim-ministru, cu ministru de Interne. Imaginea era suprarealistă. Și ei toți discutau despre o hotărâre dată de o doamnă judecător care interzice avioanele pe deasupra României. Tu poți să crezi așa ceva? Asta au discutat astăzi. Când în mod normal… Ce a făcut mă? A interzis zborurile pe deasupra României, a închis ROMATSA? Atenție, vezi, 2.700 de zboruri anulate că a zis o judecătoare de la Curtea de Apel. Eu m-am enervat, am venit și eu, m-am plâns la tine când a venit o judecătoare de la Curtea de Apel. Nu știu dacă e aceeași. Și a zis: Ce ceri tu, mă Ponta despăgubiri pentru 8 ani? Mă, da când ai o hotărâre care zice: Nu mai zboară 2.700 de avioane pe deasupra României, o iei și o duci la spitalul de nebuni.”, a declarat politicianul.
Breaking
Călin Georgescu vs. Anca Alexandrescu. Câți români s-au uitat la schimbul de replici dintre cei doi. Cifre peste media Realitatea TV
Schimbul de replici dintre Călin Georgescu și Anca Alexandrescu, din emisiunea difuzată duminică seară la Realitatea TV, a atras un număr semnificativ mai mare de telespectatori decât în mod obișnuit pentru postul de televiziune. Ratingul emisiunii a fost la un moment dat chiar motiv de dispută în interviul controversat de la ”Televiziunea Poporului”, după ce fostul candidat la prezidențiale a sugerat că ar fi fost susținut de-a lungul timpului doar pentru rating.
Audiențe peste media postului în timpul scandalului televizat dintre Anca Alexandrescu și Călin Georgescu
În intervalul orar 21:00-22:00, confruntarea în direct dintre Călin Georgescu și Anca Alexandrescu a fost urmărită, în medie, de aproximativ 355.000 de telespectatori pe minut la nivel național. Prin comparație, media de audiență a Realitatea TV în luna mai a fost de aproximativ 160.000 de telespectatori, ceea ce arată o creștere semnificativă.
În clasamentul posturilor de știri, România TV a ocupat primul loc, cu aproximativ 390.000 de telespectatori, urmată îndeaproape de Realitatea TV, cu 355.000. Pe următoarele poziții s-au situat Antena 3, cu 230.000, Digi24, cu 105.000, B1 TV, cu 60.000, în timp ce TVR Info și Prima News au avut câte 7.000 de telespectatori, iar Euronews România aproximativ 5.000, relatează PaginaDeMedia.
La nivelul orașelor și pe segmentul comercial, Realitatea TV s-a clasat pe primul loc între posturile de știri în timpul emisiunii.
Discuția dintre Georgescu și Alexandrescu a fost marcată de mai multe contre. Fostul candidat la prezidențiale a sugerat că ar fi fost suținut doar pentru rating
Interviul a fost marcat de numeroase schimburi tensionate de replici între Călin Georgescu și realizatoarea Anca Alexandrescu. Cei doi s-au contrazis în mai multe rânduri pe parcursul emisiunii, iar, la un moment dat, Georgescu a susținut că sprijinul primit din partea Realitatea TV ar fi avut drept miză audiența postului, nu interesul românilor.
Totodată, acesta a afirmat că este conștient de impactul pe care îl are asupra ratingului televiziunii.
În replică, Anca Alexandrescu i-a reamintit că Realitatea TV l-a susținut constant începând din noiembrie 2024 și până în prezent, moment care a dus la unul dintre cele mai tensionate schimburi de replici ale serii.
Anca Alexandrescu: „Dar Realitatea TV v-a susținut pe dumneavoastră și în noiembrie 2024 și până acum?”
Călin Georgescu: „Eu știu un singur lucru.”
Anca Alexandrescu: „Vă rog.”
Călin Georgescu: „Că este un rating foarte bun.”
Anca Alexandrescu: „Adică spuneți că am făcut-o pentru rating?”
Călin Georgescu: „Nu, eu am spus atât, că este un rating foarte bun. Eu nu pot decât să îmi slujesc poporul. Cine face altceva în spate nu e treaba mea.”
-
Comunicateacum 17 oreTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Sanatateacum 2 zileDieta FODMAP: Alimente permise vs. alimente de evitat
-
Sanatateacum 2 zileToxina botulinică: mituri vs realitate. Ce face de fapt Botox-ul și ce nu face
-
Tehnologieacum 2 zileTest poligraf în sistemul bancar: un instrument pentru evaluarea integrității angajaților
-
Socialacum o ziSindromul „curții la comun” sau cum s-a transformat dorința românilor de a sta la casă într-o luptă pentru intimitate vizuală
-
Actualitateacum 16 oreDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Actualitateacum 15 ore
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol
-
Breakingacum 15 oreIstoria relației dintre „Televiziunea Poporului” și „președintele ales”, de la prima până la ultima apariție. Cum a ajuns să fie interzis Călin Georgescu pe postul care l-a promovat intens timp de un an și jumătate





