În timp ce tot mai multe state, de la Australia la Regatul Unit și mai multe țări europene, adoptă sau pregătesc interdicții privind accesul copiilor la rețelele de socializare, criminologul Vlad Zaha avertizează că aceste măsuri reprezintă mai degrabă o iluzie decât o soluție reală.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Într-o analiză pentru „Adevărul”, expertul susține că problemele tinerilor nu sunt cauzate de mediul digital, ci de lipsuri din lumea reală, iar interzicerea accesului la rețelele sociale nu face decât să mute problema în alte zone, uneori chiar mai periculoase.

Australia a fost prima țară din lume care a adoptat o lege prin care interzice accesul copiilor sub 16 ani pe platforme precum TikTok, YouTube, Instagram, Facebook, Snapchat, X, Reddit, Threads, Twitch și Kick, începând cu 10 decembrie 2025. Regatul Unit a anunțat o interdicție similară săptămâna aceasta, care va intra în vigoare în primăvara anului 2027. 

Franța a aprobat o lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani, iar Danemarca, Norvegia și Grecia au propus limite de vârstă de 15 ani. Alte state precum Spania, Portugalia, Austria, Polonia și Slovenia pregătesc legislații similare, cu vârste limită variind între 14 și 16 ani. Canada a introdus un proiect de lege în iunie 2026 pentru a interzice accesul copiilor sub 16 ani. De asemenea, Parlamentul European a solicitat o vârstă minimă de 16 ani pentru consimțământul privind serviciile digitale. În contrapondere, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că guvernul său nu va introduce o astfel de interdicție.

În România, două proiecte legislative aflate în camera decizională a Parlamentului (PL-x 356/2025 privind majoratul digital la 16 ani și PL-x 385/2025 privind conținutul dăunător) propun identificarea prin acte de identitate a fiecărui utilizator de internet și depunerea unui dosar la ANCOM de către un adult pentru fiecare persoană sub 16 ani. Acestea au fost aspru criticate atât de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), cât și de cele peste 50 de instituții care au emis avize, pentru incapacitatea tehnică de a dezvolta sisteme de verificare a vârstei și pentru riscul dezavantajării minorilor. Comisia Europeană a avertizat oficial România că cele două propuneri riscă procedura de infringement. Un al treilea proiect de lege, depus la Senat în martie 2026 (L260/2026), vizează verificarea electronică a vârstei pentru produse și servicii cu restricții de vârstă, dar a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

 „Problemele tinerilor provin dintr-o multitudine de surse, nu din mediul digital”

Criminologul Vlad Zaha a explicat pentru „Adevărul” de ce interzicerea accesului pe rețelele de socializare pentru copiii sub 16 ani nu îi poate proteja, așa cum își imaginează decidenții. 

„Întrebarea este dacă interzicerea accesului tinerilor sub 16 ani pe rețelele sociale le va rezolva problemele sau dacă este doar o iluzie. Eu cred că o astfel de interdicție nu are cum să rezolve problemele tinerilor, deoarece acestea provin dintr-o multitudine de surse – interne și externe – legate în principal de mediul înconjurător, de statutul socio-economic, de oportunitățile disponibile. Într-o țară precum România, ceea ce este cu adevărat necesar sunt investiții masive în bunăstarea tinerilor, nu interdicții. Extrem de puține dintre problemele lor vin din mediul digital. De obicei, cei care petrec mult timp online o fac din cauza unor lipsuri din lumea reală. Sondajele europene și internaționale arată că tinerii cer educație, îndrumare și înțelegere pentru perioadele petrecute pe internet, nu interdicții. Interdicțiile nu sunt cerute de tineri și, cel mai probabil, nu vor avea efectele dorite, ci din contră, riscă să producă efecte adverse”, a declarat Vlad Zaha.

Expertul propune o abordare alternativă, care să tragă la răspundere platformele de social media pentru moderarea conținutului, în locul interzicerii generalizate. 

„Ar fi mai util ca statele care iau în calcul astfel de interdicții – sau care deja le-au aplicat –, inclusiv Uniunea Europeană, să tragă la răspundere platformele de social media pentru modul în care aleg să nu mai facă deloc moderare, în loc să aplice interdicții. Atât tinerii, cât și adulții sunt expuși dezinformării și efectelor negative ale social media, așa că ar fi mai eficient să se impună platformelor o moderare reală, atât algoritmică, cât realizată de oameni, nu de inteligența artificială, adaptată contextului și limbilor din fiecare țară. O altă opțiune ar fi dezvoltarea sau susținerea unor rețele sociale europene, construite mai puțin pe principiul profitabilității și mai mult pe valori sociale, așa cum ar trebui să arate și imaginea Uniunii Europene, în comparație cu Statele Unite”, a adăugat criminologul.

Încă o țară europeană vrea să interzică accesul la reţelele de socializare pentru copiii sub 15 ani. „Vedem un declin al competenţei lor intelectuale”

Australia, prima țară care a interzis accesul copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale, oferă deja primele concluzii statistice care contrazic premisele interdicției. Potrivit criminologului, datele arată că, în ciuda anunțului închiderii a peste 5 milioane de conturi ale adolescenților, aproximativ două treimi dintre tinerii australieni sub 16 ani continuă să folosească rețelele de socializare. 

„Tinerii au declarat, de asemenea, într-o majoritate covârșitoare (70%) că a fost ușor să păcălească interdicțiile – despre care cunoaștem că se realizează fie prin eșecul recunoașterii faciale, cărți de identitate false, conturi cumpărate pe piața neagră sau migrarea pe alte platforme, printre altele. Aidoma, tot 70% – dar dintre părinți – declară că adolescenții lor sub 16 ani folosesc în continuare rețelele de socializare. Majoritatea adolescenților au declarat că interdicția pe rețelele de socializare nu i-a făcut să se simtă mai în siguranță, iar aproximativ 1 din 7 tineri se simt și mai mult în pericol decât înainte. Datele disponibile sugerează, așadar, o concluzie provizorie previzibilă: interdicția nu a produs îmbunătățirea sănătății mintale, nu a reușit nici măcar să oprească accesul la rețelele de socializare, dar generează deja efecte adverse documentabile: migrare către alte medii digitale, păcălirea regulilor, un fals sentiment de securitate și o potențială epidemie globală de întrebări și răspunsuri simpliste și greșite contrare științei disponibile”, a explicat Vlad Zaha, separat, într-o analiză publicată în luna aprilie de Asociația Edge Institute.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Dilema Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene, tendința dominantă este copiată după modelul australian, iar Comisia Europeană a anunțat recent că aplicația europeană de verificare a vârstei este „tehnic gata”.

 Soluția se bazează pe tehnologia Zero-Knowledge Proof și poate fi integrată în portofelele digitale naționale. Aplicația este pilotată de un grup de șapte state membre, iar obiectivul este ca soluția să fie disponibilă la nivel paneuropean până la sfârșitul anului. Însă, la nici o zi după lansarea tehnică, s-a demonstrat că aplicația poate fi compromisă în două minute prin ocolirea tuturor protecțiilor. De asemenea, 438 de cercetători din 32 de țări au semnat o scrisoare deschisă în care critică sistemic interdicția adolescenților la rețelele sociale, avertizând că tinerii vor fi excluși, discriminați și afectați negativ de măsuri anti-științifice.

Ministra Educației și Cercetării din Estonia, Kristina Kallas, a fost cea mai vocală critică a consensului prohibitiv, argumentând: „copiii vor găsi foarte repede modalități de a ocoli interdicțiile și de a continua să folosească rețelele sociale”. Ministra Justiției și Afacerilor Digitale, Liisa Pakosta, a completat „Estonia crede într-o societate informațională și în includerea tinerilor în societatea informațională”. Estonia, una dintre cele mai digitalizate state din lume, a integrat educația digitală în programul școlar încă de la vârsta de 7 ani, iar poziția sa capătă o greutate considerabilă în contextul dezbaterilor europene.

Istoricul israelian Yuval Noah Harari: Algoritmii rețelelor sociale ne controlează atenția prin frică, furie și ură

Românii au opinii nuanțate, departe de consensul politic

Un sondaj AtlasIntel realizat la comanda Edge Institute arată că românii au o opinie nuanțată, departe de consensul invocat de unii decidenți.

 Cel mai frecvent răspuns (35%) nu consideră necesară interzicerea rețelelor, ci permiterea accesului la o versiune adaptată pentru copii. O treime susțin interdicția sub 16 ani, un sfert sub 14 ani, iar 8% nu consideră că ar trebui impuse restricții. Principalul efect negativ anticipat este migrarea copiilor către rețele ascunse, mai periculoase (31%) – exact ceea ce se întâmplă deja în Australia. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

De asemenea, 44% dintre români consideră părinții principalii responsabili privind accesul copiilor la rețelele sociale, 38% plasează responsabilitatea pe stat, iar doar 8% pe platformele de social media.

Criminologul Vlad Zaha subliniază că România rămâne în urma dezbaterilor europene și globale, blocată în reflexul dosarului-cu-șină, fără să fi solicitat sau să fi contribuit la testarea aplicației europene de verificare a vârstei. 

„Ne aflăm într-un impas în ceea ce privește rapiditatea adoptării cărții electronice de identitate, aidoma impasului pe care îl avem în dezvoltarea portofelului european de identitate digitală. Nu am solicitat și nu facem parte din grupul țărilor care testează aplicația europeană de verificare a vârstei, nu am contribuit către identificarea unor probleme sau soluții în discuția pan-europeană și globală referitoare la rețelele de socializare sau la bunăstarea copiilor și adolescenților și nu avem, ca stat, nicio opinie relevantă de adus asupra subiectului care inevitabil vizează și țara noastră”, a concluzionat Vlad Zaha.

Raliul Clujului, desfășurat în intervalul 19-21 iunie, aduce o serie de schimbări în traseul mai multor autobuze, troleibuze și tramvaie din Cluj-Napoca.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Compania de Transport Public Cluj-Napoca (CTP) anunță o serie de restricții de circulația în zona stadionului Cluj Arena. Astfel, vineri, în data de 19 iunie, după orele 22:30, și sâmbătă, 21 iunie, între orele 16:00 – 20:30, este restricționată circulația pe Splaiul Independenței.

Mai precis:

„Linia 30 Cartier Grigorescu – str. Aurel Vlaicu, în continuare va circula deviat:

Tur: Din P-ța 14 Iulie, str. Giuseppe Garibaldi, str. Uzinei Electrice, str. Otetului, Calea Moților, str. Memorandumului, B-dul 21 Decembrie 1989, str. Aurel Vlaicu. Stații suspendate: Cluj Arena, stația Hotel Radisson. Se alocă suplimentar stația Aleea Stadion de pe strada Uzinei Electrice.

Retur: de pe Calea Moților – str. Otetului – str. Uzinei Electrice – str. Giuseppe Garibaldi – P-ța 14 Iulie – str. A. Vlahuță – str. Fântânele – str. Paul Ioan. Stații suspendate: Chios și Splaiul Independenței. Se alocă suplimentar stația Sala Polivalentă de pe strada Uzinei Electrice.

Linia 27, 28/28B și 44

Tur: str. Alexandru Vlahuță – str. George Enescu – str. General Eremia Grigorescu – str. General Dragalina. Se anulează stația Parcul Central și se alocă suplimentar stația Dragalina Sud.

Retur: traseu neschimbat pe str. General Dragalina, str. Octavian Goga, str. Alexandru Vlahuță.

Linia metropolitană M26 Cetatea Fetei – Cluj Napoca:

Va circula deviat spre Cluj Napoca – de pe strada Plopilor – str. Uzinei Electrice, str. Otetului, Calea Mănăștur, Calea Florești. Se suspenda stația Cluj Arena, statia parcul Central, stația Piata Mihai Viteazul Sud și stația Fabrica de Bere. Se alocă suplimentar stația Aleea Stadion de pe strada Uzinei Electrice.

Tramvaiele vor fi înlocuite cu autobuze (101A), care vor circula pe traseu deviat, astfel:

Tur: str. Primăverii – str. Plopilor – Pod Garibaldi – str. George Enescu – str. General Eremia Grigorescu – str. General Dragalina – str. Horea – P-ța Gării. Se suspendă stațiile Cluj Arena, Parcul Central și G. Barițiu. Se alocă suplimentar stația Dragalina Sud.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Retur: Piața Gării – str. I.L. Caragiale – str. Horea – str. General Dragalina – P-ța 14 Iulie – Pod Garibaldi – str. Plopilor- str. Primăverii – Bucium. Se suspendă stațiile Opera Maghiară Est și Splaiul Independenței. Se alocă suplimentar stațiile Dragalina Nord, Octavian Goga și Piața 14 Iulie. Pe traseul P-ța Gării – B-dul Muncii vor circula tramvaie pe linia 100.

Linia de noapte 54N: Cart. Zorilor – zona centrală – Cart. Grigorescu

Dus: strada Observatorului – Calea Turzii – Piata Cipariu – Piata Avram Iancu – Bdul 21 Decembrie 1989 – str. Memorandumului – Calea Motilor – str. Otetului – str. Uzinei Electrice – str. Giuseppe Garibaldi – P-ța 14 Iulie – str. A. Vlahuta – str. Fantanele – str. Paul Ioan. Se suspendă următoarele stații: Chios și Splaiul Independenței. Se alocă suplimentar stația Sala Polivalenta de pe strada Uzinei Electrice.

Întors: Din P-ța 14 Iulie, str. Giuseppe Garibaldi, str. Uzinei Electrice, str. Otetului, Calea Moților, str. Memorandumului, B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Stefan Cel Mare – Calea Turzii – strada Observatorului. Se suspendă stația Cluj Arena, stația Hotel Raddinson. Se alocă suplimentar stația Aleea Stadion de pe strada Uzinei Electrice.

Duminică 22.06.2025 în intervalul orar 07:45 – 13:00 va avea loc proba specială Făget. Prin urmare:

⛔ Cursa de la ora 09:00 a liniei M16 de pe strada Posada se suspendă.

⛔ Cursa de la ora 09:40 a liniei M16 din Ciurila se suspendă.

⛔ Cursa de la ora 09:10 a liniei M71 de pe strada Posada se suspendă.

⛔ Cursa de la ora 10:00 a liniei M71 din Petrestii de Jos se suspendă”.

Milioane de dispozitive conectate la internet sunt folosite fără știrea proprietarilor pentru a susține atacuri cibernetice sofisticate, inclusiv operațiuni atribuite Rusiei, Chinei și altor state, avertizează experții în securitate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Totul a început cu un apel telefonic între doi directori din domeniul securității cibernetice.

În urmă cu peste doi ani, un responsabil de rang înalt din cadrul Microsoft a contactat echipa de securitate a Comcast pentru a cere informații despre șase adrese IP care apăruseră într-o investigație privind un atac informatic atribuit unui grup de hackeri susținut de statul rus.

Ceea ce a urmat a scos la iveală un fenomen de o amploare neașteptată: milioane de dispozitive electronice utilizate în locuințe au fost transformate, fără știrea utilizatorilor, într-o infrastructură globală folosită pentru atacuri cibernetice, scrie The Wall Street Journal.

O rețea ascunsă în dispozitive de uz casnic

Investigația a arătat că gruparea de hackeri cunoscută sub numele de Midnight Blizzard, asociată serviciului de informații externe al Rusiei, a folosit conexiuni rezidențiale la internet pentru a ascunde originea atacurilor sale.

Specialiștii au descoperit că numeroase dispozitive ieftine destinate consumatorilor — de la echipamente pentru streaming video până la rame foto digitale — erau livrate cu programe software ascunse, instalate încă din fabrică.

În alte cazuri, același tip de software era introdus în aplicații mobile sau în copii piratate ale jocurilor video.

Aceste programe transformă dispozitivele într-o componentă a unor așa-numite „rețele proxy rezidențiale”, care permit redirecționarea traficului de internet prin conexiuni reale din locuințe.

Practic, un utilizator aflat la mii de kilometri distanță poate naviga pe internet folosind adresa IP a unei case din Statele Unite, mascându-și astfel identitatea și locația.

O problemă în creștere

Autoritățile și experții în securitate avertizează că fenomenul a luat amploare în ultimii ani.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit estimărilor organizației Digital Citizens Alliance, aproximativ 20 de milioane de astfel de „uși din spate” ar putea exista doar pe teritoriul Statelor Unite.

„Dimensiunea problemei este cea care o face atât de îngrijorătoare”, afirmă Noopur Davis, directorul pentru securitate informatică al Comcast.

Pentru agențiile de informații și grupările de hackeri susținute de state, aceste rețele au devenit un instrument valoros.

„Dacă actorii ostili pot folosi adrese IP americane, au un avantaj important atunci când vizează instituții guvernamentale, companii sau alte organizații”, explică Brett Leatherman, director adjunct al diviziei cibernetice din cadrul FBI.

În aprilie, agenții guvernamentale din nouă țări, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Japonia, au avertizat că grupări de hackeri asociate Chinei utilizează rețele de dispozitive compromise pentru a-și ascunde activitățile.

De la șase adrese IP la sute de mii de dispozitive

Investigația Comcast a început în februarie 2024.

Analiza celor șase adrese IP furnizate de Microsoft a condus către o companie chineză numită IPidea, care administra o vastă rețea proxy rezidențială.

Potrivit anchetatorilor, software-ul companiei era instalat prin metode diverse, inclusiv direct pe dispozitive electronice comercializate către consumatori.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Clienții rețelei puteau apoi să își redirecționeze traficul prin locuințele persoanelor afectate.

Astfel, un utilizator aflat la Moscova putea apărea online ca și cum s-ar conecta dintr-o casă din statul Washington.

Pe măsură ce investigația a avansat, specialiștii au descoperit că cele șase adrese inițiale făceau parte dintr-o rețea care includea aproximativ 750.000 de conexiuni rezidențiale și comerciale.

Hackerii armatei ruse au spart emailuri ale aviației române

Riscuri pentru utilizatori și companii

Experții avertizează că impactul nu se limitează la ascunderea identității hackerilor.

Potrivit Comcast, utilizatorii rețelelor proxy pot obține acces la alte dispozitive conectate în aceeași rețea, inclusiv în spatele unor sisteme de protecție considerate sigure.

În practică, un dispozitiv aparent inofensiv, precum un player multimedia compromis, ar putea deveni punctul de plecare pentru atacarea unui telefon mobil sau a unui laptop.

Dacă acel dispozitiv este utilizat ulterior pentru accesarea unei rețele corporative, informațiile confidențiale ale companiei pot deveni vulnerabile.

„A fost o schimbare radicală față de orice amenințare văzusem până atunci”, spune Davis.

O luptă dificilă

La începutul acestui an, Google a obținut un ordin judecătoresc în Statele Unite și a reușit să dezactiveze infrastructura IPidea.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Totuși, potrivit Comcast, rețeaua a revenit în funcțiune după mai puțin de două săptămâni, folosind noi surse de dispozitive compromise.

Experții spun că rețelele proxy rezidențiale au devenit esențiale pentru multe operațiuni de spionaj cibernetic.

Adam Meyers, vicepreședinte al companiei de securitate CrowdStrike, afirmă că acestea sunt utilizate frecvent pentru furtul identităților digitale și al credențialelor de acces la servicii cloud.

Secretul de la Bauman. Dezvăluiri din interiorul școlii de spioni a Rusiei unde se predau tehnici de atacuri cibernetice și de amestec în alegeri

„Identitatea digitală este principala țintă, iar aceste rețele reprezintă una dintre infrastructurile-cheie pe care se bazează atacatorii”, explică el.

O nouă generație de atacuri

Compania de investigații cibernetice Volexity avertizează că gruparea rusă Midnight Blizzard a început să utilizeze rețelele proxy rezidențiale într-un nou tip de atac extrem de dificil de detectat.

În ultimul an, hackerii au compromis conturi Microsoft 365 folosind invitații false la întâlniri prin Microsoft Teams.

În mod normal, autentificările provenite din afara Statelor Unite ar declanșa alerte de securitate. Însă, folosind conexiuni rezidențiale americane compromise, atacatorii reușesc să pară utilizatori legitimi.

Potrivit Volexity, metoda a fost observată în atacuri care au vizat instituții guvernamentale, organizații militare, entități diplomatice și chiar redacții de presă.

„Nu mai încearcă să vă fure parola prin metode clasice”, spune Steven Adair, președintele companiei. „Aceste atacuri sunt mult mai greu de detectat și mult mai dificil de oprit.”

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pentru experții în securitate cibernetică, fenomenul reprezintă un nou capitol în războiul digital global: unul în care dispozitivele obișnuite din locuințe devin, fără știrea proprietarilor, parte a infrastructurii folosite de unele dintre cele mai sofisticate operațiuni de spionaj și atac informatic din lume.