Actualitate
Ce arată analiza fragmentelor de drone Shahed lansate asupra Ucrainei despre colaborarea Iran-Rusia
Săptămâna trecută, în timp ce adunau resturile căzute în urma unui atac nocturn, vânătorii ucraineni de drone au descoperit o armă deosebită de toate celelalte, relatează AP
Resturi drone Shahed după atacurile recente asupra Harkovului FOTO EPA-EFE
Aceasta era dotată cu o cameră avansată, o platformă de calcul bazată pe inteligență artificială și o conexiune radio, care permitea pilotarea de la distanță. Și mai avea ceva: o nouă tehnologie anti-bruiaj fabricată în Iran, potrivit unui expert ucrainean în drone.
Majoritatea dronelor de atac rusești sunt negre, or aceasta era albă, a explicat Serhii Beskrestnov, un expert în electronice cu porecla Flash.
Totodată, nu avea marcaje sau etichete caracteristice dronelor fabricate în Rusia, ci autocolante specifice unui „sistem standard de etichetare iranian”, a spus el.
Experții consultați de AP spun că marcajele în limba engleză sunt în concordanță cu modul în care Iranul își marchează dronele. Ipoteza lor e că aceasta a fost vândută de Iran Rusiei pentru a fi testată în luptă.
Moscova a bombardat Ucraina aproape în fiecare noapte cu drone proiectate de Iran – reale sau momeli.
Impactul atacului asupra Iranului asupra capacității de a furniza drone Rusiei
Rusia își îmbunătățește tehnologia și tacticile în materie de drone, lovind Ucraina cu un succes din ce în ce mai mare. Însă Ministerul Apărării din Marea Britanie estimează că atacurile Israelului asupra Iranului „vor avea probabil un impact negativ asupra furnizării viitoare de echipament militar iranian către Rusia”, întrucât Teheranul a furnizat „cantități semnificative” de drone de atac către Moscova.
Deși a lansat atacuri ample asupra instalațiilor militare iraniene și SUA a bombardat siturile nucleare, impactul asupra industriei iraniene de drone nu este încă clar.
Dispozitivul anti-bruiaj din cea mai recentă dronă descoperită în Ucraina conținea o nouă tehnologie iraniană, a sugerat Beskrestnov. Alte componente ale dronelor rusești provin și din China și chiar din Occident.
Dar majoritatea acestor modele de drone sunt fabricate acum în Rusia.
Cum o mare parte din tehnologia necesară pentru fabricarea lor, inclusiv software-ul iranian și expertiza tehnică, a fost deja transferată în Rusia, impactul imediat asupra programului de drone al Moscovei ar putea fi limitat, au spus experții.
Cu toate acestea, dacă Israelul a atacat instalațiile care produc drone și componente — precum motoare și unități anti-bruiaj — care sunt livrate Rusiei, Moscova s-ar putea confrunta cu o penurie de aprovizionare, au sugerat experții.
Fabrică secretă de drone în Rusia
Moscova produce dronele Shahed — care înseamnă „martor” în limba farsi — pe baza unui model iranian, într-o fabrică înalt securizată din centrul Rusiei.
Fabrica Alabuga din regiunea Tatarstan a primit primele drone iraniene în 2022, după ce Rusia și Iranul au semnat un acord în valoare de 1,7 miliarde de dolari. Ulterior, fabrica și-a creat propriile linii de producție, fabricând mii de drone.
Îmbunătățirile identificate pe baza fragmentelor colectate din Ucraina sunt cele mai recente dintr-o serie de inovații care au început odată ce Rusia a achiziționat primele drone din din Iran, în 2022, potrivit documentelor scurse din Alabuga..
La începutul anului 2023, Iranul a expediat aproximativ 600 de drone dezasamblate pentru a fi reasamblate în Rusia, iar în 2024, designul a fost adaptat.
Specialiștii le-au adăugat camere și au implementat un plan: Operațiunea Țintă Falsă – prin care au fost create momeli pentru a copleși apărarea aeriană ucraineană.
Totidată, Alabuga a modificat varianta originală pentru a-i crește letalitatea. Rezultatul: o dronă termobarică ce aspiră tot oxigenul din calea sa – provocând efecte severe asupra corpului uman. Dimensiunea focosului a fost, de asemenea, actualizată.
Dronele cu propulsie jet și IA
În cel puțin un caz, Iranul a livrat o dronă Shahed cu propulsie jet pe care Rusia a „testat-o” în Ucraina, a declarat Fabian Hinz, expert în drone rusești și iraniene la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra.
Forțele aeriene ucrainene au găsit încă două exemplare de Shahed cu propulsie jet în luna mai, dar, din câte se pare, acestea nu au fost adoptate pe scară largă.
O explicație ar putea fi faptul că modelul iranian utilizează un motor jet foarte sofisticat, care alimentează și rachetele de croazieră iraniene, a spus Hinz. Asta face ca utilizarea pe timp de noapte în Ucraina să fie mult prea costisitoare, a spus el, chiar dacă motorul este înlocuit cu un model chinezesc mai ieftin.
În plus, componentele electronice ale dronei găsite recent în Ucraina sunt și foarte scumpe, a spus Beskrestnov, referindu-se la platforma sa de calcul AI, camera și conexiunea radio. Expertul sugerează că e posibil ca o astfel de dronă să fie folosită pentru a viza „infrastructura critică”, inclusiv turnurile de transmisie electrică.
Versiunile anterioare ale dronei Shahed nu aveau capacitatea de a lovi un obiect în mișcare sau de a-și schimba traiectoria de zbor. De multe ori, acestea „zburau în cerc prin toată Ucraina înainte de a lovi în cele din urmă o țintă”, ceea ce le făcea mai ușor de doborât, a spus David Albright de la Institutul pentru Știință și Securitate Internațională din Washington.
Conexiunea radio permite unui operator să comunice cu drona de pe teritoriul Rusiei, poate introduce o nouă țintă și poate controla mai multe drone în același timp, au spus experții.
Shahed are similitudini cu dronele pe care Rusia le folosește deja pe linia frontului și este deosebit de rezistentă la bruiaj, a spus Beskrestnov.
Drona are opt antene, în loc de patru, ceea ce înseamnă că este mai dificil pentru Ucraina să o copleșească cu război electronic, a spus el.
Noua dronă are marcaje care sugerează că unitatea anti-bruiaj a fost fabricată în Iran în ultimul an și prezintă similitudini cu componentele iraniene găsite în modelele mai vechi de Shahed, a spus expertul.
Astfel de antene avansate, a spus Hinz, nu au mai fost văzute până acum pe dronele utilizate în Ucraina, în schimb au fost găsite pe rachetele iraniene destinate rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran.
Într-o declarație, Ministerul Apărării din Ucraina a declarat pentru AP că în ultimele patru luni a găsit drone cu între opt și 12 antene fabricate în China și Rusia.
În ciuda sancțiunilor, atât Rusia, cât și Iranul au continuat să găsească modalități de a procura tehnologie occidentală.
Platforma de calcul AI a dronei o poate ajuta să navigheze autonom în cazul în care comunicațiile sunt blocate. O tehnologie similară a fost utilizată de Ucraina pentru a ataca avioane aflate în adâncul teritoriului rus în timpul operațiunii Spiderweb, când a folosit drone pentru a viza bazele aeriene rusești care găzduiau bombardiere strategice cu capacitate nucleară.
Schimbarea tacticilor
Rusia își îmbunătățește tehnologia în același timp în care schimbă tactica de atac.
Moscova pilotează dronele Shahed la altitudini mari, unde sunt inaccesibile trăgătorilor ucraineni, precum și la altitudini mai mici pentru a evita detectarea radio.
De asemenea, efectuează atacuri masive în roiuri asupra orașelor, a declarat Ministerul Apărării din Ucraina.
Dronele pot fi trimise pentru a deschide calea rachetelor de croazieră sau pentru a epuiza apărarea aeriană ucraineană, lansând un șir de momeli urmate de una sau două rachete cu încărcătură explozivă.
Tactica pare să funcționeze.
AP a colectat date referitoare la atacurile cu drone rusești asupra Ucrainei, postate online de forțele aeriene ucrainene, pe o perioadă de aproape un an.
O analiză arată că Rusia și-a intensificat semnificativ atacurile după învestirea președintelui american Donald Trump în ianuarie. Iar loviturile rusești au crescut semnificativ din martie – cu puțin înainte de apariția rapoartelor potrivit cărora Rusia folosea drone Shahed cu dispozitive avansate de bruiaj.
În noiembrie 2024, doar aproximativ 6% dintre drone au lovit o țintă vizibilă, dar, până în iunie, procentul a ajuns la aproximativ 16%. În unele nopți, aproape 50% dintre drone au trecut de apărarea aeriană a Ucrainei.
Ministerul Apărării din Ucraina a explicat că eficacitatea dronelor Shahed se datorează probabil faptului că Rusia lansează un număr mult mai mare de drone, în paralel cu îmbunătățirea tehnologiei și a tacticilor.
Atacurile Israelului asupra Iranului vor afecta „cu siguranță” Rusia pe termen lung, a spus Albright.
Moscova, a spus el, „nu va mai putea obține la fel de multă asistență din partea Iranului ca până acum”.
In ultimii ani, interesul pentru obiecte speciale a crescut mult. Tot mai multi oameni cauta produse care spun ceva despre gusturile lor, nu doar lucruri utile. Figurinele, gadgeturile tematice si accesoriile bine alese au ajuns sa ocupe un loc important in rutina zilnica. Pentru multi, colectia nu mai este un detaliu decorativ, ci o parte clara din propria identitate.
O colectie bine construita poate arata ce filme, personaje sau universuri vizuale au ramas aproape de cineva in timp. De aceea, multe camere sunt amenajate in jurul unor teme precise, iar fiecare piesa este aleasa cu atentie. Obiectele de acest fel nu umplu doar un raft, ci creeaza atmosfera, continuitate si acel sentiment placut ca spatiul are o poveste.
Pentru un pasionat aflat la inceput, o figurina Stitch poate fi o alegere foarte potrivita. Un astfel de obiect atrage prin legatura emotionala cu un personaj cunoscut si poate deveni usor punctul de pornire al unei colectii mai mari. In jurul unei singure piese se pot aduna apoi alte obiecte care pastreaza aceeasi directie vizuala si aceeasi energie jucausa.
Figurinele raman cautate atunci cand aduc emotie si sens
Popularitatea figurinelor de colectie nu tine doar de aspectul lor placut. Multe dintre ele trimit la amintiri, la filme preferate sau la perioade din viata care au lasat urme frumoase. Tocmai de aceea, oamenii sunt dispusi sa caute mai mult, sa compare si sa aleaga piese care li se potrivesc cu adevarat, nu doar produse luate la intamplare.
Branduri precum Miniso au inteles bine aceasta apropiere dintre obiect si emotie. Liniile de produse inspirate din personaje cunoscute raspund unei dorinte reale de a aduce ceva familiar in spatiul personal. Cand un obiect este bine realizat si are o imagine recunoscuta, el devine mai mult decat decor si incepe sa conteze prin ceea ce transmite.
Exista cateva motive simple pentru care aceste produse raman apreciate:
- amintesc de personaje si povesti indragite
- ofera valoare vizuala unui spatiu obisnuit
- fac procesul de cautare mai interesant prin editii diferite si serii de completat
Tehnologia utila atrage atentia si in zona auto
Nu toti cei care apreciaza obiectele speciale sunt atrasi de figurine sau decoratiuni. Unii sunt mai interesati de masina lor si de accesoriile care le fac viata mai usoara la drum. Pentru acest tip de pasionat, o camera de bord fata spate poate fi o alegere foarte utila, pentru ca aduce mai multa siguranta si un plus clar de control in trafic.
Interesul pentru astfel de produse vine dintr-o nevoie practica, dar si din placerea de a avea echipamente bune, bine alese si usor de folosit. Multi soferi apreciaza tehnologia care ajuta in situatii reale, nu doar obiectele care arata bine. De aceea, accesoriile auto moderne au ajuns sa fie la fel de cautate ca alte produse din zona hobby-urilor personale.
Printre produsele care pot completa foarte bine aceasta zona de interes se afla:
- dispozitive utile pentru supravegherea traficului
- accesorii care sporesc confortul la volan
- gadgeturi care aduc mai multa siguranta in deplasarile zilnice
Diferentele importante apar tocmai in lucrurile mici
Cand doua produse par asemanatoare la prima vedere, diferenta apare de multe ori in material, finisaj si atentia cu care a fost gandit obiectul. O achizitie reusita nu inseamna doar sa iti placa imaginea de prezentare. Conteaza si felul in care produsul rezista in timp, cum arata de aproape si daca se potriveste cu restul colectiei.
La fel de importanta este si sursa din care este cumparat produsul. Magazinele specializate ofera de obicei descrieri mai clare, imagini utile si informatii care ajuta la o alegere mai sigura. Pretul nu este mereu cel mai bun indicator. Uneori, un produs accesibil poate arata foarte bine, iar un obiect mai scump poate sa nu ofere ceea ce promite la prima vedere.
Un mic proces de verificare inainte de cumparare poate face mult bine. Este util sa fie citite descrierile, observate dimensiunile si comparate materialele. In cazul gadgeturilor, functiile reale sunt mai importante decat prezentarea prea incarcata. In cazul obiectelor decorative, echilibrul dintre aspect si calitate ramane esential pentru ca piesa sa aduca satisfactie pe termen lung.
Pasiunile bine alese fac timpul liber mai placut
Lumea colectionarilor se schimba repede si urmeaza adesea directia filmelor, serialelor si colaborarilor dintre branduri. Apar mereu personaje noi, editii limitate si serii care starnesc interes imediat. In acelasi timp, produsele de tip blind box au castigat mult teren pentru ca adauga surpriza, curiozitate si dorinta de a completa o colectie pas cu pas.
Partea frumoasa a acestui hobby nu sta doar in cumparare. Multi se bucura la fel de mult cand isi organizeaza obiectele, le muta, le fotografiaza sau le aranjeaza intr-un mod mai personal. O colectie bine asezata poate schimba atmosfera unei camere si poate oferi acel sentiment placut ca fiecare lucru are locul lui si contribuie la intreg.
Cel mai important este ca aceasta pasiune sa ramana o sursa de relaxare, nu de presiune. Colectiile aduc satisfactie atunci cand sunt construite cu rabdare si cu placere reala. Fie ca este vorba despre figurine, gadgeturi sau accesorii utile, valoarea lor cea mai mare apare atunci cand completeaza firesc viata de zi cu zi si o fac mai placuta.
Actualitate
„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor
Forma actuală a Codului rutier nu prevede în mod clar obligațiile șoferilor în situații de ambuteiaj sau trafic intens, atunci când este necesară facilitarea trecerii autovehiculelor de intervenție, precum ambulanțele, mașinile de pompieri sau de poliție.
Propunere pentru introducerea „culoarului de salvare” în Codul rutier. FOTO: Shutterstock
În acest context, un proiect de modificare legislativă inițiat de deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu vizează introducerea unor reguli explicite privind formarea „culoarului de salvare”, practică utilizată în mai multe state europene.
Inițiatorii susțin că lipsa unor prevederi clare creează confuzie în trafic și poate duce la întârzieri în intervențiile de urgență, unde fiecare minut contează. Proiectul propune stabilirea unor obligații precise pentru șoferi în funcție de tipul drumului și sancționarea celor care nu respectă regulile sau care folosesc abuziv culoarul creat pentru vehiculele de intervenție.
„În spatele fiecărei sirene care răsună în trafic se află o cursă contracronometru. Câteva secunde pot însemna diferența dintre o inimă care reîncepe să bată și o tragedie. Prin acest proiect, facem un pas vital pentru a oferi salvatorilor noștri — pompieri, medici, polițiști — singurul lucru pe care nu îl pot cumpăra sau fabrica: timpul. Să nu uităm că 1 minut câștigat în drumul spre un stop cardio-respirator crește șansele de supraviețuire cu până la 10%. Culoarul de salvare este deja o normă de civilizație în țări precum Germania sau Austria, unde timpul de intervenție a scăzut cu până la 4 minute”, afirmă deputatul USR Ovidiu Paraschivescu.
Proiectul de lege vine să corecteze această situație, introducând în Codul rutier, ca obligație, ceea ce mulți șoferi fac acum din proprie inițiativă:
– în cazul drumurilor cu o singură bandă de circulație pe sens: șoferii trebuie să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga.
– în cazul drumurilor cu două sau mai multe benzi: șoferii de pe banda de lângă axul drumului trebuie să se tragă cât mai în stânga, iar toți ceilalți spre dreapta.
Nerespectarea obligației privind formarea culoarului de salvare va constitui contravenție, la fel circulația printr-un astfel de culoar de către șoferii care nu au dreptul.
În Germania, care a implementat „culoarul de salvare” încă din anii ’80, analizele ADAC (cel mai mare club auto din Europa) și ale Crucii Roșii Germane (DRK) au arătat că un culoar de salvare format corect permite vehiculelor de urgență să circule cu viteze constante, reducând timpul de sosire la locul accidentului cu până la 40%.
În Austria, culoarul de salvare a fost implementat în 2012, iar studiile Asfinag (Operatorul de autostrăzi din Austria) au confirmat o creștere a vitezei de deplasare a ambulanțelor cu peste 25% în condiții de trafic blocat.
Actualitate
Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie ne influențează, mai târziu, deciziile de consum, raportarea la siguranța financiară și curajul de a cere cât considerăm că merităm. În România, aceste lucruri se văd clar și în cifre: de la consumul emoțional și frica de instabilitate până la ezitarea de a negocia un salariu mai bun. Într-un interviu pentru Adevărul, Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR, explică ce spun datele despre relația românilor cu banii și de ce succesul financiar nu depinde doar de cât câștigi.
Sursă foto: Shutterstock
În spatele multor decizii de cumpărare nu stau doar nevoile reale, ci și emoțiile, frustrările sau nevoia de validare. Din datele pe care le analizați, cât de mult consumă românii din nevoie și cât din impuls ori compensare?
Corina Cimpoca: Cifrele ne arată că există, într-adevăr, un consum care depășește cu mult nevoile funcționale. În studiul MKOR Consumer Sentiment, realizat trimestrial, pe un eșantion total de peste 22.000 de respondenți (cel mai mare studiu de acest tip din România), am constatat că 28% dintre români trăiesc exclusiv din cheltuieli de bază, iar 20,7% au ajuns să facă datorii chiar și pentru necesități elementare. Și totuși, în paralel, avem date din alte studii pe care le derulăm, care arată că 39,4% spun că mersul la cumpărături îi face să se simtă bine. Cele două realități coexistă. Asta ne spune ceva important: consumul nu este niciodată pur rațional. Există o componentă emoțională consistentă: cumpărăm ca să ne recompensăm, ca să ne liniștim, ca să simțim că avem control. Cât anume din fiecare coș de cumpărături acoperă o nevoie reală versus o nevoie emoțională? Nu putem tranșa cu o cifră exactă, dar datele arată că granița este mult mai permeabilă decât ne place să credem.
Plecăm adesea de la premisa că luăm decizii financiare rațional?
Premisa deciziei raționale este, practic, un mit pe care datele îl erodează constant. Din unul din studiile noastre reprezentative național, realizat pe 1.159 de respondenți, 22,8% recunosc că simt remușcare după cumpărături, un semnal al achizițiilor impulsive. Iar 28,5% dintre cei intervievați în alt studiu au declarat că au cumpărat nu din necesitate, ci din dorință pură. Nu e vorba de o populație iresponsabilă. E vorba de mecanisme psihologice: cumpărăm când suntem obosiți, când suntem stresați, când vrem să marcăm un moment. Promoțiile amplifică și mai mult această dinamică: 80,8% dintre români cumpără mai mult când văd reduceri, conform MKOR Consumer Sentiment. Întrebarea este „în ce condiții decizia emoțională devine dominantă?”, iar răspunsul aproape invariabil, este: când presiunea financiară sau psihologică este (prea) mare.
Relația cu banii se formează adesea încă din copilărie, din ce vedem și învățăm acasă. Cât de mult se simte acest lucru mai târziu, în viața profesională? Se observă, de exemplu, o ezitare a românilor în a-și negocia salariile și în a cere atât cât consideră că merită?
Datele din piața muncii confirmă această ezitare, chiar dacă ea apare indirect. În studiul nostru MKOR Employee Sentiment, realizat în ultimii 3 ani pe eșantioane reprezentative pe populația activă, vedem că 21,9% percep că au colegi plătiți mai mult pentru mai puțin, iar reacția predominantă nu este negocierea, ci migrarea. Românii preferă să plece decât să ceară. Negocierea presupune să crezi că meriți mai mult, iar această convingere se formează devreme. Dacă în copilărie mesajul a fost că banii sunt rari, că e rușinos să ceri, că e mai sigur să taci, acest pattern se transferă în viața profesională. Nu avem date longitudinale care să lege explicit copilăria de comportamentul salarial adult, dar implicațiile comportamentale sunt vizibile: evităm confruntarea directă cu subiectul banilor, indiferent dacă e vorba de negociere sau de planificare financiară personală. Preferăm să rezolvăm problema schimbând contextul, nu pe noi înșine.
Mai mulți bani aduc, în practică, mai multă liniște sau doar un stil de viață mai costisitor și aceleași griji?
Acesta este unul dintre cele mai interesante fenomene pe care le observăm în date. În MKOR Consumer Sentiment am aplicat o analiză pe venituri și am descoperit că la categoria de venituri mari (peste 6.000 lei net), cheltuielile discreționare urcă brusc la 30–34% din buget. Cu alte cuvinte, pe măsură ce venitul crește, cresc și cheltuielile. Este o corelație pe care o vedem în toate studiile pe care le derulăm. Nu neapărat pentru lucruri mai importante, ci mai degrabă pentru un stil de viață mai scump.
Economisesc activ doar 8,7% dintre români, indiferent de venit. E drept, la venituri de peste 15.000 lei procentul celor care economisesc ajunge la 49%, dar până acolo, creșterea venitului tinde să fie „consumată” pe loc. Este exact ce economiștii numesc „lifestyle inflation”: fiecare treaptă de venit aduce cheltuieli pe măsură. Securitatea financiară reală nu vine automat cu un salariu mai mare, ci cu un comportament financiar deliberat, iar acesta e mai rar decât ne-am dori.
Din ce observați în piață, cât de des cumpărăm pentru utilitate și cât pentru imagine, statut sau validare socială?
Avem date care sugerează că semnalarea statutului prin consum există, dar nu este atât de dominantă pe cât o portretizează discursul public. Cifrele noastre arată că 28,9% dintre români cred că un preț mai mare înseamnă automat calitate mai bună, un indicator indirect al consumului aspirațional. Totodată, 33,9% dintre participanții la studiu au declarat că s-au simțit bine cumpărând și altceva decât planificaseră. Există o satisfacție reală în a-ți depăși propriile așteptări. Problema apare când această satisfacție devine regulă, nu excepție, și când este finanțată din resurse pe care nu le ai. Nu am un procent care să spună „atât din consum e pur status”, pentru că nimeni nu recunoaște asta explicit. Dar comportamentele precum cumpăratul de produse pe care „nu mi le permit în mod normal”, declarat de 24,5% la Black Friday, vorbesc mai clar decât autoraportările.
ADHD și spiritul antreprenorial. Legătura surprinzătoare dintre tulburarea de atenție și inițiativă
Dacă ne uităm la diferențele dintre generații, tinerii din Gen Z par mai relaxați în raport cu banii sau, dimpotrivă, duc mai departe multe dintre temerile financiare ale părinților lor?
Gen Z este, probabil, generația cel mai greșit înțeleasă în conversația despre bani. Datele noastre din studiul PulseZ realizat împreună cu VSFA pe 1.080 de tineri între 18 și 27 de ani, arată că motivația numărul unu a acestei generații este independența financiară (35% o plasează pe primul loc și 50,2% acordă nota maximă siguranței financiare).
Nu sună a generație relaxată, sună a generație anxioasă. Și există și motive: 37,5% identifică constrângerile financiare ca principala lor provocare, tendință confirmată și din studiul nostru Consumer Sentiment, unde vedem că Gen Z are cel mai ridicat procent de oameni care trag din economii, 27,5%. Tinerii nu cheltuiesc nesăbuit, ci sunt structural dezavantajați (prețuri mari, salarii de intrare mici, chirii enorme) și încearcă să supraviețuiască. Asta ca să nu începem și o discuție despre faptul că explozia AI le fură joburile de intrare pe piața muncii, cele care îi formează și îi ajută să urce treptele unei cariere. Fricile generației lor nu sunt moștenite, sunt „câștigate” pe cont propriu, în timp real.
Când presiunea economică crește, oamenii își temperează consumul sau apare acel fenomen de „terapie prin shopping” ca formă de eliberare a stresului?
Ambele fenomene coexistă, și asta este tocmai ceea ce face analiza comportamentului de consum în perioade de criză atât de complexă. Pe de o parte, în MKOR Consumer Sentiment vedem o prudență reală: 67,4% dintre români aleg mărci mai ieftine, 60,3% au redus cantitățile cumpărate, 80,8% cumpără mai mult la promoții. Acestea sunt ajustări raționale, de supraviețuire. Pe de altă parte, 34,8% dintre participanții la un alt studiu descriu cumpărăturile ca o „reală bucurie”, iar 32,2% simt emoția vânătorii de reduceri. Reducerea în sine a devenit o sursă de satisfacție emoțională, nu neapărat produsul cumpărat. Deci da, există terapie prin shopping, dar ea s-a sofisticat: nu mai cumpărăm scump ca să ne simțim bine, cumpărăm „deștept” ca să simțim că am câștigat ceva. Este un mecanism de coping mai subtil, dar la fel de prezent.
Din studiile pe care le-ați coordonat, care este cea mai frecventă greșeală pe care o fac românii când vine vorba de bugetul personal?
Cel mai frecvent comportament de auto-sabotare pe care îl vedem în date nu este cheltuitul excesiv, ci lipsa monitorizării. Din studiul PulseZ, 21,1% dintre tineri nu își urmăresc deloc veniturile și cheltuielile. Dacă nu știi unde se duc banii, nu poți lua nicio decizie conștientă în legătură cu ei. Al doilea comportament problematic este ceea ce eu numesc „economia de promoție”: 80,8% cumpără mai mult la reduceri, dar a cumpăra ceva la 50% reducere pe care nu l-ai fi cumpărat la preț întreg nu înseamnă că ai economisit, înseamnă că ai cheltuit pe ceva inutil. Datele din Consumer Sentiment arată că acest comportament a crescut în ultimii ani, semn că nu mai este o reacție emotională la criză, ci mai degrabă un pattern stabilizat. Iar un pattern de consum pe care nu îl conștientizezi este, prin definiție, unul pe care nu îl poți controla.
„Nu mai muncim de frică”. Generația Z rescrie regulile jocului și nu mai acceptă locuri de muncă abuzive
Dacă cineva observă că cheltuie din impuls sau pe fond de stres, care ar fi primul pas practic pentru a recăpăta controlul?
Primul pas, și cel mai concret, este să introduci o pauză deliberată între impuls și acțiune. Datele noastre din studiul anual de Black Friday arată că 54,2% dintre cumpărători urmăriseră produsul de mult timp înainte de a-l achiziționa. Adică peste jumătate dintre ei au practicat, instinctiv, exact această tehnică: amânarea deliberată. Nu au acționat la primul impuls, au așteptat momentul potrivit (știind că acel moment stabilit extern va veni).
Poți aplica același principiu în viața de zi cu zi: când vrei să cumperi ceva care nu era planificat, notează-l și revino la el după 48–72 de ore. Dacă dorința persistă, probabil are substanță. Dacă dispare, era emoție de moment. Simplu, gratuit, eficient. Nu ai nevoie de o aplicație sau de un coach financiar, ci de un obicei. Și obiceiurile se construiesc prin repetare, nu prin voință de moment.
Un alt lucru pe care eu personal îl practic este să plec la cumpărături cu o listă clară. Ce nu este pe listă trebuie să se încadreze într-un buget (de exemplu, îmi amintesc că am uitat să pun ceva pe listă), iar restul cumpăr online. Le adaug în coș, dar nu cumpăr imediat, ci aștept 1-2 zile, pentru a-mi da seama dacă impulsul de moment chiar este o nevoie reală.
Care este cel mai mare mit legat de modul în care își cheltuie românii banii pe care l-ați demontat clar prin datele strânse în ultimii ani?
Cel mai mare mit pe care datele noastre îl demontează fără echivoc este că românii cumpără impulsiv și irațional de Black Friday. Imaginea populară este a unui consumator care se aruncă în cumpărături din entuziasm de turmă. Realitatea din studiul nostru Black Friday, derulat în ultimii 3 ani pe mai bine de 2.600 de respondenți, arată exact opusul: 54,2% urmăreau produsul de mai mult timp, 72% își stabilesc bugetul în funcție de resursele disponibile și numai 2,7% cumpără pentru că „toți din jur cumpără”. Acesta este un comportament extrem de planificat. Românul de Black Friday nu e victima marketingului, ci folosește evenimentul de reduceri ca instrument pentru a-și permite ceva ce altfel nu intră în buget, și 24,5% recunosc explicit asta. Este o formă de planificare financiară adaptativă, nu iresponsabilitate.
Colectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
In ultimii ani, interesul pentru obiecte speciale a crescut mult. Tot mai multi oameni cauta produse care spun ceva despre...
„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor
Forma actuală a Codului rutier nu prevede în mod clar obligațiile șoferilor în situații de ambuteiaj sau trafic intens, atunci...
Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie...
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite...
Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor...
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră...
Bancherul putred de bogat care a devenit arhitectul Europei moderne. Era un geniu al diplomației și a schimbat destinul cultural al continentului
Un bancher italian, pasionat de artă și cu o inteligență ieșită din comun, este considerat arhitectul din umbră al Europei...
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Breakingacum 3 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Breakingacum 15 oreNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Actualitateacum 2 zileUn copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Actualitateacum o zi
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai