Actualitate
Ce arată analiza fragmentelor de drone Shahed lansate asupra Ucrainei despre colaborarea Iran-Rusia
Săptămâna trecută, în timp ce adunau resturile căzute în urma unui atac nocturn, vânătorii ucraineni de drone au descoperit o armă deosebită de toate celelalte, relatează AP
Resturi drone Shahed după atacurile recente asupra Harkovului FOTO EPA-EFE
Aceasta era dotată cu o cameră avansată, o platformă de calcul bazată pe inteligență artificială și o conexiune radio, care permitea pilotarea de la distanță. Și mai avea ceva: o nouă tehnologie anti-bruiaj fabricată în Iran, potrivit unui expert ucrainean în drone.
Majoritatea dronelor de atac rusești sunt negre, or aceasta era albă, a explicat Serhii Beskrestnov, un expert în electronice cu porecla Flash.
Totodată, nu avea marcaje sau etichete caracteristice dronelor fabricate în Rusia, ci autocolante specifice unui „sistem standard de etichetare iranian”, a spus el.
Experții consultați de AP spun că marcajele în limba engleză sunt în concordanță cu modul în care Iranul își marchează dronele. Ipoteza lor e că aceasta a fost vândută de Iran Rusiei pentru a fi testată în luptă.
Moscova a bombardat Ucraina aproape în fiecare noapte cu drone proiectate de Iran – reale sau momeli.
Impactul atacului asupra Iranului asupra capacității de a furniza drone Rusiei
Rusia își îmbunătățește tehnologia și tacticile în materie de drone, lovind Ucraina cu un succes din ce în ce mai mare. Însă Ministerul Apărării din Marea Britanie estimează că atacurile Israelului asupra Iranului „vor avea probabil un impact negativ asupra furnizării viitoare de echipament militar iranian către Rusia”, întrucât Teheranul a furnizat „cantități semnificative” de drone de atac către Moscova.
Deși a lansat atacuri ample asupra instalațiilor militare iraniene și SUA a bombardat siturile nucleare, impactul asupra industriei iraniene de drone nu este încă clar.
Dispozitivul anti-bruiaj din cea mai recentă dronă descoperită în Ucraina conținea o nouă tehnologie iraniană, a sugerat Beskrestnov. Alte componente ale dronelor rusești provin și din China și chiar din Occident.
Dar majoritatea acestor modele de drone sunt fabricate acum în Rusia.
Cum o mare parte din tehnologia necesară pentru fabricarea lor, inclusiv software-ul iranian și expertiza tehnică, a fost deja transferată în Rusia, impactul imediat asupra programului de drone al Moscovei ar putea fi limitat, au spus experții.
Cu toate acestea, dacă Israelul a atacat instalațiile care produc drone și componente — precum motoare și unități anti-bruiaj — care sunt livrate Rusiei, Moscova s-ar putea confrunta cu o penurie de aprovizionare, au sugerat experții.
Fabrică secretă de drone în Rusia
Moscova produce dronele Shahed — care înseamnă „martor” în limba farsi — pe baza unui model iranian, într-o fabrică înalt securizată din centrul Rusiei.
Fabrica Alabuga din regiunea Tatarstan a primit primele drone iraniene în 2022, după ce Rusia și Iranul au semnat un acord în valoare de 1,7 miliarde de dolari. Ulterior, fabrica și-a creat propriile linii de producție, fabricând mii de drone.
Îmbunătățirile identificate pe baza fragmentelor colectate din Ucraina sunt cele mai recente dintr-o serie de inovații care au început odată ce Rusia a achiziționat primele drone din din Iran, în 2022, potrivit documentelor scurse din Alabuga..
La începutul anului 2023, Iranul a expediat aproximativ 600 de drone dezasamblate pentru a fi reasamblate în Rusia, iar în 2024, designul a fost adaptat.
Specialiștii le-au adăugat camere și au implementat un plan: Operațiunea Țintă Falsă – prin care au fost create momeli pentru a copleși apărarea aeriană ucraineană.
Totidată, Alabuga a modificat varianta originală pentru a-i crește letalitatea. Rezultatul: o dronă termobarică ce aspiră tot oxigenul din calea sa – provocând efecte severe asupra corpului uman. Dimensiunea focosului a fost, de asemenea, actualizată.
Dronele cu propulsie jet și IA
În cel puțin un caz, Iranul a livrat o dronă Shahed cu propulsie jet pe care Rusia a „testat-o” în Ucraina, a declarat Fabian Hinz, expert în drone rusești și iraniene la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra.
Forțele aeriene ucrainene au găsit încă două exemplare de Shahed cu propulsie jet în luna mai, dar, din câte se pare, acestea nu au fost adoptate pe scară largă.
O explicație ar putea fi faptul că modelul iranian utilizează un motor jet foarte sofisticat, care alimentează și rachetele de croazieră iraniene, a spus Hinz. Asta face ca utilizarea pe timp de noapte în Ucraina să fie mult prea costisitoare, a spus el, chiar dacă motorul este înlocuit cu un model chinezesc mai ieftin.
În plus, componentele electronice ale dronei găsite recent în Ucraina sunt și foarte scumpe, a spus Beskrestnov, referindu-se la platforma sa de calcul AI, camera și conexiunea radio. Expertul sugerează că e posibil ca o astfel de dronă să fie folosită pentru a viza „infrastructura critică”, inclusiv turnurile de transmisie electrică.
Versiunile anterioare ale dronei Shahed nu aveau capacitatea de a lovi un obiect în mișcare sau de a-și schimba traiectoria de zbor. De multe ori, acestea „zburau în cerc prin toată Ucraina înainte de a lovi în cele din urmă o țintă”, ceea ce le făcea mai ușor de doborât, a spus David Albright de la Institutul pentru Știință și Securitate Internațională din Washington.
Conexiunea radio permite unui operator să comunice cu drona de pe teritoriul Rusiei, poate introduce o nouă țintă și poate controla mai multe drone în același timp, au spus experții.
Shahed are similitudini cu dronele pe care Rusia le folosește deja pe linia frontului și este deosebit de rezistentă la bruiaj, a spus Beskrestnov.
Drona are opt antene, în loc de patru, ceea ce înseamnă că este mai dificil pentru Ucraina să o copleșească cu război electronic, a spus el.
Noua dronă are marcaje care sugerează că unitatea anti-bruiaj a fost fabricată în Iran în ultimul an și prezintă similitudini cu componentele iraniene găsite în modelele mai vechi de Shahed, a spus expertul.
Astfel de antene avansate, a spus Hinz, nu au mai fost văzute până acum pe dronele utilizate în Ucraina, în schimb au fost găsite pe rachetele iraniene destinate rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran.
Într-o declarație, Ministerul Apărării din Ucraina a declarat pentru AP că în ultimele patru luni a găsit drone cu între opt și 12 antene fabricate în China și Rusia.
În ciuda sancțiunilor, atât Rusia, cât și Iranul au continuat să găsească modalități de a procura tehnologie occidentală.
Platforma de calcul AI a dronei o poate ajuta să navigheze autonom în cazul în care comunicațiile sunt blocate. O tehnologie similară a fost utilizată de Ucraina pentru a ataca avioane aflate în adâncul teritoriului rus în timpul operațiunii Spiderweb, când a folosit drone pentru a viza bazele aeriene rusești care găzduiau bombardiere strategice cu capacitate nucleară.
Schimbarea tacticilor
Rusia își îmbunătățește tehnologia în același timp în care schimbă tactica de atac.
Moscova pilotează dronele Shahed la altitudini mari, unde sunt inaccesibile trăgătorilor ucraineni, precum și la altitudini mai mici pentru a evita detectarea radio.
De asemenea, efectuează atacuri masive în roiuri asupra orașelor, a declarat Ministerul Apărării din Ucraina.
Dronele pot fi trimise pentru a deschide calea rachetelor de croazieră sau pentru a epuiza apărarea aeriană ucraineană, lansând un șir de momeli urmate de una sau două rachete cu încărcătură explozivă.
Tactica pare să funcționeze.
AP a colectat date referitoare la atacurile cu drone rusești asupra Ucrainei, postate online de forțele aeriene ucrainene, pe o perioadă de aproape un an.
O analiză arată că Rusia și-a intensificat semnificativ atacurile după învestirea președintelui american Donald Trump în ianuarie. Iar loviturile rusești au crescut semnificativ din martie – cu puțin înainte de apariția rapoartelor potrivit cărora Rusia folosea drone Shahed cu dispozitive avansate de bruiaj.
În noiembrie 2024, doar aproximativ 6% dintre drone au lovit o țintă vizibilă, dar, până în iunie, procentul a ajuns la aproximativ 16%. În unele nopți, aproape 50% dintre drone au trecut de apărarea aeriană a Ucrainei.
Ministerul Apărării din Ucraina a explicat că eficacitatea dronelor Shahed se datorează probabil faptului că Rusia lansează un număr mult mai mare de drone, în paralel cu îmbunătățirea tehnologiei și a tacticilor.
Atacurile Israelului asupra Iranului vor afecta „cu siguranță” Rusia pe termen lung, a spus Albright.
Moscova, a spus el, „nu va mai putea obține la fel de multă asistență din partea Iranului ca până acum”.
Actualitate
„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor
Forma actuală a Codului rutier nu prevede în mod clar obligațiile șoferilor în situații de ambuteiaj sau trafic intens, atunci când este necesară facilitarea trecerii autovehiculelor de intervenție, precum ambulanțele, mașinile de pompieri sau de poliție.
Propunere pentru introducerea „culoarului de salvare” în Codul rutier. FOTO: Shutterstock
În acest context, un proiect de modificare legislativă inițiat de deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu vizează introducerea unor reguli explicite privind formarea „culoarului de salvare”, practică utilizată în mai multe state europene.
Inițiatorii susțin că lipsa unor prevederi clare creează confuzie în trafic și poate duce la întârzieri în intervențiile de urgență, unde fiecare minut contează. Proiectul propune stabilirea unor obligații precise pentru șoferi în funcție de tipul drumului și sancționarea celor care nu respectă regulile sau care folosesc abuziv culoarul creat pentru vehiculele de intervenție.
„În spatele fiecărei sirene care răsună în trafic se află o cursă contracronometru. Câteva secunde pot însemna diferența dintre o inimă care reîncepe să bată și o tragedie. Prin acest proiect, facem un pas vital pentru a oferi salvatorilor noștri — pompieri, medici, polițiști — singurul lucru pe care nu îl pot cumpăra sau fabrica: timpul. Să nu uităm că 1 minut câștigat în drumul spre un stop cardio-respirator crește șansele de supraviețuire cu până la 10%. Culoarul de salvare este deja o normă de civilizație în țări precum Germania sau Austria, unde timpul de intervenție a scăzut cu până la 4 minute”, afirmă deputatul USR Ovidiu Paraschivescu.
Proiectul de lege vine să corecteze această situație, introducând în Codul rutier, ca obligație, ceea ce mulți șoferi fac acum din proprie inițiativă:
– în cazul drumurilor cu o singură bandă de circulație pe sens: șoferii trebuie să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga.
– în cazul drumurilor cu două sau mai multe benzi: șoferii de pe banda de lângă axul drumului trebuie să se tragă cât mai în stânga, iar toți ceilalți spre dreapta.
Nerespectarea obligației privind formarea culoarului de salvare va constitui contravenție, la fel circulația printr-un astfel de culoar de către șoferii care nu au dreptul.
În Germania, care a implementat „culoarul de salvare” încă din anii ’80, analizele ADAC (cel mai mare club auto din Europa) și ale Crucii Roșii Germane (DRK) au arătat că un culoar de salvare format corect permite vehiculelor de urgență să circule cu viteze constante, reducând timpul de sosire la locul accidentului cu până la 40%.
În Austria, culoarul de salvare a fost implementat în 2012, iar studiile Asfinag (Operatorul de autostrăzi din Austria) au confirmat o creștere a vitezei de deplasare a ambulanțelor cu peste 25% în condiții de trafic blocat.
Actualitate
Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie ne influențează, mai târziu, deciziile de consum, raportarea la siguranța financiară și curajul de a cere cât considerăm că merităm. În România, aceste lucruri se văd clar și în cifre: de la consumul emoțional și frica de instabilitate până la ezitarea de a negocia un salariu mai bun. Într-un interviu pentru Adevărul, Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR, explică ce spun datele despre relația românilor cu banii și de ce succesul financiar nu depinde doar de cât câștigi.
Sursă foto: Shutterstock
În spatele multor decizii de cumpărare nu stau doar nevoile reale, ci și emoțiile, frustrările sau nevoia de validare. Din datele pe care le analizați, cât de mult consumă românii din nevoie și cât din impuls ori compensare?
Corina Cimpoca: Cifrele ne arată că există, într-adevăr, un consum care depășește cu mult nevoile funcționale. În studiul MKOR Consumer Sentiment, realizat trimestrial, pe un eșantion total de peste 22.000 de respondenți (cel mai mare studiu de acest tip din România), am constatat că 28% dintre români trăiesc exclusiv din cheltuieli de bază, iar 20,7% au ajuns să facă datorii chiar și pentru necesități elementare. Și totuși, în paralel, avem date din alte studii pe care le derulăm, care arată că 39,4% spun că mersul la cumpărături îi face să se simtă bine. Cele două realități coexistă. Asta ne spune ceva important: consumul nu este niciodată pur rațional. Există o componentă emoțională consistentă: cumpărăm ca să ne recompensăm, ca să ne liniștim, ca să simțim că avem control. Cât anume din fiecare coș de cumpărături acoperă o nevoie reală versus o nevoie emoțională? Nu putem tranșa cu o cifră exactă, dar datele arată că granița este mult mai permeabilă decât ne place să credem.
Plecăm adesea de la premisa că luăm decizii financiare rațional?
Premisa deciziei raționale este, practic, un mit pe care datele îl erodează constant. Din unul din studiile noastre reprezentative național, realizat pe 1.159 de respondenți, 22,8% recunosc că simt remușcare după cumpărături, un semnal al achizițiilor impulsive. Iar 28,5% dintre cei intervievați în alt studiu au declarat că au cumpărat nu din necesitate, ci din dorință pură. Nu e vorba de o populație iresponsabilă. E vorba de mecanisme psihologice: cumpărăm când suntem obosiți, când suntem stresați, când vrem să marcăm un moment. Promoțiile amplifică și mai mult această dinamică: 80,8% dintre români cumpără mai mult când văd reduceri, conform MKOR Consumer Sentiment. Întrebarea este „în ce condiții decizia emoțională devine dominantă?”, iar răspunsul aproape invariabil, este: când presiunea financiară sau psihologică este (prea) mare.
Relația cu banii se formează adesea încă din copilărie, din ce vedem și învățăm acasă. Cât de mult se simte acest lucru mai târziu, în viața profesională? Se observă, de exemplu, o ezitare a românilor în a-și negocia salariile și în a cere atât cât consideră că merită?
Datele din piața muncii confirmă această ezitare, chiar dacă ea apare indirect. În studiul nostru MKOR Employee Sentiment, realizat în ultimii 3 ani pe eșantioane reprezentative pe populația activă, vedem că 21,9% percep că au colegi plătiți mai mult pentru mai puțin, iar reacția predominantă nu este negocierea, ci migrarea. Românii preferă să plece decât să ceară. Negocierea presupune să crezi că meriți mai mult, iar această convingere se formează devreme. Dacă în copilărie mesajul a fost că banii sunt rari, că e rușinos să ceri, că e mai sigur să taci, acest pattern se transferă în viața profesională. Nu avem date longitudinale care să lege explicit copilăria de comportamentul salarial adult, dar implicațiile comportamentale sunt vizibile: evităm confruntarea directă cu subiectul banilor, indiferent dacă e vorba de negociere sau de planificare financiară personală. Preferăm să rezolvăm problema schimbând contextul, nu pe noi înșine.
Mai mulți bani aduc, în practică, mai multă liniște sau doar un stil de viață mai costisitor și aceleași griji?
Acesta este unul dintre cele mai interesante fenomene pe care le observăm în date. În MKOR Consumer Sentiment am aplicat o analiză pe venituri și am descoperit că la categoria de venituri mari (peste 6.000 lei net), cheltuielile discreționare urcă brusc la 30–34% din buget. Cu alte cuvinte, pe măsură ce venitul crește, cresc și cheltuielile. Este o corelație pe care o vedem în toate studiile pe care le derulăm. Nu neapărat pentru lucruri mai importante, ci mai degrabă pentru un stil de viață mai scump.
Economisesc activ doar 8,7% dintre români, indiferent de venit. E drept, la venituri de peste 15.000 lei procentul celor care economisesc ajunge la 49%, dar până acolo, creșterea venitului tinde să fie „consumată” pe loc. Este exact ce economiștii numesc „lifestyle inflation”: fiecare treaptă de venit aduce cheltuieli pe măsură. Securitatea financiară reală nu vine automat cu un salariu mai mare, ci cu un comportament financiar deliberat, iar acesta e mai rar decât ne-am dori.
Din ce observați în piață, cât de des cumpărăm pentru utilitate și cât pentru imagine, statut sau validare socială?
Avem date care sugerează că semnalarea statutului prin consum există, dar nu este atât de dominantă pe cât o portretizează discursul public. Cifrele noastre arată că 28,9% dintre români cred că un preț mai mare înseamnă automat calitate mai bună, un indicator indirect al consumului aspirațional. Totodată, 33,9% dintre participanții la studiu au declarat că s-au simțit bine cumpărând și altceva decât planificaseră. Există o satisfacție reală în a-ți depăși propriile așteptări. Problema apare când această satisfacție devine regulă, nu excepție, și când este finanțată din resurse pe care nu le ai. Nu am un procent care să spună „atât din consum e pur status”, pentru că nimeni nu recunoaște asta explicit. Dar comportamentele precum cumpăratul de produse pe care „nu mi le permit în mod normal”, declarat de 24,5% la Black Friday, vorbesc mai clar decât autoraportările.
ADHD și spiritul antreprenorial. Legătura surprinzătoare dintre tulburarea de atenție și inițiativă
Dacă ne uităm la diferențele dintre generații, tinerii din Gen Z par mai relaxați în raport cu banii sau, dimpotrivă, duc mai departe multe dintre temerile financiare ale părinților lor?
Gen Z este, probabil, generația cel mai greșit înțeleasă în conversația despre bani. Datele noastre din studiul PulseZ realizat împreună cu VSFA pe 1.080 de tineri între 18 și 27 de ani, arată că motivația numărul unu a acestei generații este independența financiară (35% o plasează pe primul loc și 50,2% acordă nota maximă siguranței financiare).
Nu sună a generație relaxată, sună a generație anxioasă. Și există și motive: 37,5% identifică constrângerile financiare ca principala lor provocare, tendință confirmată și din studiul nostru Consumer Sentiment, unde vedem că Gen Z are cel mai ridicat procent de oameni care trag din economii, 27,5%. Tinerii nu cheltuiesc nesăbuit, ci sunt structural dezavantajați (prețuri mari, salarii de intrare mici, chirii enorme) și încearcă să supraviețuiască. Asta ca să nu începem și o discuție despre faptul că explozia AI le fură joburile de intrare pe piața muncii, cele care îi formează și îi ajută să urce treptele unei cariere. Fricile generației lor nu sunt moștenite, sunt „câștigate” pe cont propriu, în timp real.
Când presiunea economică crește, oamenii își temperează consumul sau apare acel fenomen de „terapie prin shopping” ca formă de eliberare a stresului?
Ambele fenomene coexistă, și asta este tocmai ceea ce face analiza comportamentului de consum în perioade de criză atât de complexă. Pe de o parte, în MKOR Consumer Sentiment vedem o prudență reală: 67,4% dintre români aleg mărci mai ieftine, 60,3% au redus cantitățile cumpărate, 80,8% cumpără mai mult la promoții. Acestea sunt ajustări raționale, de supraviețuire. Pe de altă parte, 34,8% dintre participanții la un alt studiu descriu cumpărăturile ca o „reală bucurie”, iar 32,2% simt emoția vânătorii de reduceri. Reducerea în sine a devenit o sursă de satisfacție emoțională, nu neapărat produsul cumpărat. Deci da, există terapie prin shopping, dar ea s-a sofisticat: nu mai cumpărăm scump ca să ne simțim bine, cumpărăm „deștept” ca să simțim că am câștigat ceva. Este un mecanism de coping mai subtil, dar la fel de prezent.
Din studiile pe care le-ați coordonat, care este cea mai frecventă greșeală pe care o fac românii când vine vorba de bugetul personal?
Cel mai frecvent comportament de auto-sabotare pe care îl vedem în date nu este cheltuitul excesiv, ci lipsa monitorizării. Din studiul PulseZ, 21,1% dintre tineri nu își urmăresc deloc veniturile și cheltuielile. Dacă nu știi unde se duc banii, nu poți lua nicio decizie conștientă în legătură cu ei. Al doilea comportament problematic este ceea ce eu numesc „economia de promoție”: 80,8% cumpără mai mult la reduceri, dar a cumpăra ceva la 50% reducere pe care nu l-ai fi cumpărat la preț întreg nu înseamnă că ai economisit, înseamnă că ai cheltuit pe ceva inutil. Datele din Consumer Sentiment arată că acest comportament a crescut în ultimii ani, semn că nu mai este o reacție emotională la criză, ci mai degrabă un pattern stabilizat. Iar un pattern de consum pe care nu îl conștientizezi este, prin definiție, unul pe care nu îl poți controla.
„Nu mai muncim de frică”. Generația Z rescrie regulile jocului și nu mai acceptă locuri de muncă abuzive
Dacă cineva observă că cheltuie din impuls sau pe fond de stres, care ar fi primul pas practic pentru a recăpăta controlul?
Primul pas, și cel mai concret, este să introduci o pauză deliberată între impuls și acțiune. Datele noastre din studiul anual de Black Friday arată că 54,2% dintre cumpărători urmăriseră produsul de mult timp înainte de a-l achiziționa. Adică peste jumătate dintre ei au practicat, instinctiv, exact această tehnică: amânarea deliberată. Nu au acționat la primul impuls, au așteptat momentul potrivit (știind că acel moment stabilit extern va veni).
Poți aplica același principiu în viața de zi cu zi: când vrei să cumperi ceva care nu era planificat, notează-l și revino la el după 48–72 de ore. Dacă dorința persistă, probabil are substanță. Dacă dispare, era emoție de moment. Simplu, gratuit, eficient. Nu ai nevoie de o aplicație sau de un coach financiar, ci de un obicei. Și obiceiurile se construiesc prin repetare, nu prin voință de moment.
Un alt lucru pe care eu personal îl practic este să plec la cumpărături cu o listă clară. Ce nu este pe listă trebuie să se încadreze într-un buget (de exemplu, îmi amintesc că am uitat să pun ceva pe listă), iar restul cumpăr online. Le adaug în coș, dar nu cumpăr imediat, ci aștept 1-2 zile, pentru a-mi da seama dacă impulsul de moment chiar este o nevoie reală.
Care este cel mai mare mit legat de modul în care își cheltuie românii banii pe care l-ați demontat clar prin datele strânse în ultimii ani?
Cel mai mare mit pe care datele noastre îl demontează fără echivoc este că românii cumpără impulsiv și irațional de Black Friday. Imaginea populară este a unui consumator care se aruncă în cumpărături din entuziasm de turmă. Realitatea din studiul nostru Black Friday, derulat în ultimii 3 ani pe mai bine de 2.600 de respondenți, arată exact opusul: 54,2% urmăreau produsul de mai mult timp, 72% își stabilesc bugetul în funcție de resursele disponibile și numai 2,7% cumpără pentru că „toți din jur cumpără”. Acesta este un comportament extrem de planificat. Românul de Black Friday nu e victima marketingului, ci folosește evenimentul de reduceri ca instrument pentru a-și permite ceva ce altfel nu intră în buget, și 24,5% recunosc explicit asta. Este o formă de planificare financiară adaptativă, nu iresponsabilitate.
Actualitate
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite să pună capăt războiului cu Iran, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Witkoff și Kushner merg sâmbătă în Pakistan FOTO EPA-EFE
Vicepreședintele JD Vance, care s-a alăturat lui Witkoff și Kushner în discuțiile de pace cu oficiali iranieni la începutul acestei luni, în Islamabad, nu va merge în Pakistan, dar va „rămâne în așteptare” pentru a se alătura negocierilor.
„Steve și Jared vor pleca mâine în Pakistan pentru a asculta poziția iranienilor”, le-a spus Leavitt jurnaliștilor la Casa Albă, potrivit POLITICO. „Președintele, vicepreședintele și secretarul de stat vor rămâne aici, în Statele Unite, pentru a primi actualizări, iar vicepreședintele, din câte înțeleg, este în așteptare și este pregătit să plece în Pakistan dacă vom considera că este o utilizare necesară a timpului său.”
Leavitt a sugerat că Statele Unite și Iranul sunt mai aproape de un acord, însă a refuzat să ofere detalii atunci când a fost întrebată dacă administrația Donald Trump a primit o propunere de pace din partea liderilor iranieni.
„Cu siguranță am văzut unele progrese din partea iraniană în ultimele zile”, a spus ea.
Disponibilitatea Iranului de a relua negocierile cu SUA marchează o schimbare de poziție față de începutul săptămânii, când Teheranul a refuzat să-și trimită echipa de negociere la Islamabad, în semn de protest față de blocada americană asupra Strâmtoarea Ormuz. La câteva ore după aceea, Trump a prelungit blocada pe termen nedeterminat, fiind de acord totodată să extindă armistițiul dintre cele două țări.
Noile discuții au loc în contextul în care Trump și oficialii administrației sale indică faptul că războiul ar putea dura mai mult decât sugerase inițial președintele, atunci când a început în februarie. Întrebat despre calendarul încheierii conflictului, Trump le-a spus jurnaliștilor joi: „Nu mă grăbiți.”
Trump a mai sugerat că ar fi dispus să tolereze, „pentru o perioadă”, creșterea prețurilor la combustibil provocată de conflict, în schimbul împiedicării Iranului de a obține o armă nucleară. Deja, benzina este cu aproximativ un dolar pe galon mai scumpă decât înainte de izbucnirea conflictului, un semnal îngrijorător pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, notează publicația.
Mai devreme, vineri, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a continuat să amenințe cu noi lovituri asupra țintelor iraniene și a declarat că SUA au „tot timpul din lume” pentru a-și atinge obiectivele în Iran.
Vizita anterioară a lui Vance la Islamabad a reprezentat negocierile la cel mai înalt nivel între liderii SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Totuși, Vance s-a întors din acea deplasare fără rezultate concrete, insistând că orice acord trebuie să includă un angajament din partea Iranului de a nu urmări capacitatea de a construi o armă nucleară.
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Actualitateacum 2 zileUn copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Actualitateacum o ziUn val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
-
Actualitateacum 2 zileEste oficial: PSD iese de la guvernare. Demisiile miniștrilor DOCUMENT




