Actualitate
Trump a negociat „la sânge” cu Europa: mai mulți bani pentru înarmare cu destinația SUA
Donald Trump a repurtat o dublă victorie la summitul NATO de la Haga: a obținut creșterea cheltuielilor europenilor pentru apărare la 5% din PIB și s-a asigurat și că o mare parte din sumele investite să vor îndrepta către companiile americane, explică experta Iulia Joja.
Donald Trump a negociat „la sânge” cu europenii. FOTO: Inquam/Eduard Vânătoru
Proiectul ReArm Europe care prevede investiții de 800 de miliarde în apărarea UE, cu o mare componentă centrată pe dezvoltarea industriei europene de armament, înseamnă mai puține arme cumpărate din SUA.
Acest lucru nu a trecut neobservat în administrația Trump care a găsit ocazia să se asigure că Europa va cumpăra în continuare, masiv, arme din SUA cu ocazia summitului NATO de la Haga.
Cu greu s-au hotărât aliații să cadă de acord asupra a 5 puncte din declarația comună, iar unul dintre acestea are legătură cu achizițiile de arme americane, spune experta în securitate Iulia Joja, cadru didactic la Universitatea Georgetown (Washington) și cercetătoare la Middle East Institute, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre.
Este vorba despre articolul 4 din comunicatul comun al țărilor membre NATO:
„Reafirmăm angajamentul nostru comun de a extinde rapid cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare și de a valorifica tehnologiile emergente și spiritul de inovare pentru a promova securitatea noastră colectivă. Vom acționa pentru eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați și vom valorifica parteneriatele noastre pentru a promova cooperarea în domeniul industriei de apărare.”
„Promitem să cumpărăm în continuare de la americani”
„Nu s-a comentat foarte mult vis-a-vis de această prevedere. Unul dintre factorii de stres al americanilor era, pe lângă cerința ca europenii să cheltuie suficient pentru înarmare, și unde vor fi cheltuiți acești bani. Și-au dat ei din seama ce înseamnă programul ReArm și au început să se întrebe dacă europenii vor investi acești bani în capabilități europene sau americane. Astfel, la Haga, au introdus un paragraf din cele cinci ca să-i liniștească pe americani”, explică experta.
Cea mai importantă este cea de-a doua frază a paragrafului, spune Joia. Formularea „vom lucra pentru a elimina barierele de comerț în ceea ce privește apărarea între aliați și vom utiliza parteneriatele pentru a promova cooperarea industrială de apărare” este interpretată astfel de către Iulia Joja: „Este o precizare care denotă faptul că americanii vor tarife mai mici și vor să se asigure prin acest punct 4 că europenii vor continua să cumpere mare parte din capabilitățile militare din Statele Unite”.
Specialista spune că această prevedere servește interesului american imediat deoarece cea mai importantă piață de desfacere a produselor americane de apărare este Europa.
„Sigur că pot să interpretezi că prevederea face referire și la comerțul între țările europene, doar că în Europa nu sunt bariere de impozite, deoarece avem piață unică. Este clar că acest paragraf a fost cerut de către americani și probabil formulat de către americani”, explică Joja.
Experta sumarizează declarația comună NATO de la Haga: „În paragraful 5 se anunță următorul summit. În paragraful 1 s precizează respectarea articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui membru NATO este un atac asupra tuturor, o prevedere importantă și estea cel mai important mesaj pentru Rusia. Paragrafele 2 și 3 se referă la alocările de 5% din PIB pentru apărare plus Ucraina, care e inclusă în acel 5% și paragraful 4 este, în interpretarea mea, mesajul „promitem să cumpărăm în continuare de la americani.”
Joja: „SUA poate pierde cel puțin un trilion de dolari”
Iulia Joja explica pentru „Adevărul”, într-un interviu din luna martie, ce ar însemna pentru SUA un proiect ReArm Europe în care să fie ocoliți producătorii americani.
„Acum, Europa nu mai are niciun interes să cumpere arme din SUA, din multe motive”, a susținut specialista în securitate Iulia Joja.
Ea crede că ucrainenii se vor adapta cu arme care nu sunt produse în SUA: „Cum au învățat să lupte cu sisteme Patriot, Himars și avioane americane, vor învăța și pe alte sisteme. Nu asta este problema”.
Joja susține că industria de armament a SUA ar avea de suferit dacă Europa nu va mai cumpăra:
„În ultimii trei ani de război, europenii și-au crescut bugetul apărării în medie cu 31%. Prea încet și insuficient, spun americanii, dar am crescut bugetul militar cu 31%. Cu o mare parte din acest buget militar, mic, mediu, mare, cum vrem să-l considerăm, am cumpărat arme. Două treimi din achizițiile făcute în 2024, ca exemplu, s-au dus în Statele Unite”.
În acest moment, UE va crește în continuare bugetul militar. „Și avem aceste bani, că sunt împrumut, că sunt bani puși pe masă, avem niște bani puși deoparte, într-un mod sau altul,, cel puțin 800 de miliarde de euro. Plus ce mai avem la nemți pentru infrastructură și armament, 500 de miliarde de euro, deci foarte mulți bani în comparație cu ce am avut până acum. Din acești bani, zero euro se vor duce în Statele Unite”, susține Iulia Joja.
Totuși, este posibil ca într-o primă fază, spune experta, să se mai facă achiziții din SUA, dacă nu găsim din alte părți, dar nu vor fi sume mari.
„În acest context, asta înseamnă că americanii au pierdut pentru următorii ani sute de miliarde către un tilion de dolari. Și asta în condițiile în care, formal, negocierile încă nici nu au început. Deci, astea sunt costurile pe care deja și le-au autoimpus americanii, un calcul pe care l-am spus în mai multe rânduri la televizoarele americane, la posturile de televizor americane. Ca să știe alegătorii americani cât îi costă politica transatlantică a lui Donald Trump”, a explicat Joia.
În condițiile astea, Donald Trump ce face? „Impune tarife Uniunii Europene care înseamnă pentru consumatorul american și mai mari costuri”, răspunde Joia.
Ce se va întâmpla dacă SUA vând arme Rusiei
Pot să deschidă americanii o relație comercială cu privire la armament cu Rusia? „Ar fi ciudat și lăsând la o parte costurile politice la nivel global, din punct de vedere financiar ar fi o decizie extrem de proastă. Dacă economic, prioritatea administrației Trump e să facă bani, bugetul UE e mai mare decât al SUA și UE e unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA. Rusia are un PIB foarte mic, similar cu cel al Spaniei. Eu le urez succes dacă vor să facă bani cu rușii vânzându-le arme. Ar fi o decizie istoric de catastrofală”, a susținut Iulia Joja.
La nivel global, cea mai importantă relație de politică externă și comercială a Statelor Unite este cea cu Europa. „Dar Statele Unite, de asemenea, au aliați importanti cu putere comercială importantă în alte părții ale lumii și ne uităm în special la Japonia, Coreea de Sud, Australia și alte mari puteri în comerciale din Asia. Aceste țări sunt la fel de speriate de ce se întâmplă cu politica Statelor Unite precum sunt europenii. Și de ani de zile se uită la acest război drept reprezentativ pentru viitorul lor. Adică Statele Unite îi vor ajuta dacă sunt atacați aliații din Asia de China sau nu?”, explică specialista.
Din moment ce SUA desconsideră relația cea mai importantă, anume cea cu Europa, concluzia pe care o trag partenerii și aliații asiatici ai SUA este că America n-are niciun motiv să-i ajute nici pe ei.
„Nu am văzut o retorică sau o politică agresivă vizavi de China în acest mandat Trump, dar am văzut-o vizavi de aliați și parteneri. Că vorbim de Europa, că vorbim de Canada, foarte important și emblematic. Ei bine, aceste țări deja și-au făcut alegerile. Ei se aliază cu Europa, nu cu Statele Unite. Australia s-a oferit să trimită soldați în Ucraina. Japonia, cel mai important aliat a Statelor Unite în Asia, a spus că indiferent ce vor face Statele Unite, Japonia va continua ajutorul militar pentru Ucraina”, arată Iulia Joja.
Până și Turcia a susținut că în cazul în care Statele Unite se vor retrage din NATO, dorește o nouă formațiune sau o înlocuire a formatului NATO fără americani, a mai arătat experta.
„Astfel, dacă Statele Unite întorc armele împotriva propriilor aliați și parteneri, nu au niciun motiv să-i ajute pe turci sau pe japonezi sau pe australieni”, a concluzionat specialista.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Actualitate
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.
George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia
”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.
Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.
”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.
PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.
Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.
Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.
-
Actualitateacum 3 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum 24 de oreKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 2 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice




