Actualitate
Mai intră România în OCDE? „Nu ne mai confruntăm cu probleme de percepție, ci cu limitele propriei capacități de implementare”
România este stat candidat la Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 2022, dar după trei ani încă se află în sala de așteptare. Ținta anului 2026 rămâne pe masă, însă întrebarea nu mai este doar când intrăm, ci dacă avem voința politică și capacitatea instituțională să respectăm standardele clubului celor mai dezvoltate economii.
OCDE
„Intrarea României în OCDE în 2026 este încă realizabilă, dar nu inevitabilă. Nu suntem în fața unui proces birocratic, ci în fața unui test real de guvernare. OCDE nu oferă termene favorabile, ci reacționează la performanță concretă. După trei ani de la primirea invitației oficiale, România nu se mai confruntă cu probleme de percepție, ci cu limitele propriei capacități de implementare”, declară, pentru Adevărul, Cristian Roșu, analist politic.
Un test real de guvernare, nu un proces birocratic
În acest moment, România a parcurs o bună parte din proces: peste jumătate dintre comitetele de evaluare au fost închise, iar ținta anului 2026 este susținută la nivel politic, explică el. „Însă, ceea ce contează acum nu mai sunt declarațiile de etapă, ci dovezile măsurabile. Trebuie urmat clar planul de măsuri cerut de OCDE”, spune specialistul.
În plan politic, se vorbește des despre „voință”, dar în realitate lipsește disciplina proiectului public, opiniază acesta. „Dacă România își dorește cu adevărat să adere la OCDE în 2026, atunci trebuie să trateze următoarele 6–9 luni cu rigoarea unui proiect strategic, nu cu lejeritatea unei negocieri simbolice. Nu mai e loc pentru ezitări, amânări sau improvizații de ultim moment. Situația economică este complicată, dar intrarea în OCDE ar putea reprezenta o victorie cu valoare dublă: simbolică și economică”, completează Cristian Roșu.
În opinia analistului, o eventuală amânare a aderării nu ar însemna doar o pierdere de prestigiu, ci un semnal economic negativ. „Ar putea însemna creșterea primei de risc, scăderea încrederii investitorilor strategici și pierderea credibilității într-un moment în care România are nevoie, mai mult ca oricând, de predictibilitate și ancore externe solide. OCDE nu este o fotografie de familie și nici un titlu onorific. Este, în esență, o obligație de a te alinia la cele mai bune practici în guvernanță, reglementare și competitivitate.
Aderarea nu va rezolva automat problemele interne, dar va crea presiunea necesară pentru a le aborda sistematic, coerent și pe baze solide. În concluzie, România poate deveni membră OCDE în 2026 doar dacă transformă angajamentele în livrări clare, transparente și verificabile. Dacă reușim acest lucru, ușa se deschide. Dacă nu, fereastra se închide temporar, dar cu un cost politic și economic pe care ni-l vom asuma singuri”, continuă Cristian Roșu.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reunește 38 dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii și funcționează ca un forum de politici publice, unde standardele privind guvernanța, transparența, comerțul și reglementările economice sunt stabilite și monitorizate. Intrarea României în OCDE ar însemna nu doar o validare simbolică, ci și acces la cele mai bune practici internaționale, la investiții strategice și la o plasă de siguranță în vremuri de incertitudine economică.
Bolojan: Aderarea României la OCDE, o reală șansă pentru reforme
Contextul oficial arată că România menține obiectivul de aderare în 2026. Pe 21 august 2025, premierul Ilie Bolojan a prezidat reuniunea Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, unde au fost stabilite prioritățile pentru perioada următoare și accentul a fost pus pe accelerarea modificărilor normative cerute de Organizație.
„Reafirm, și cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci și o reală șansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele elaborate de OCDE înseamnă nu doar o analiză solidă a politicilor publice ale României în domeniile în care suntem evaluați, ci oferă piste concrete de îmbunătățire a acestora. Vă încurajez să le folosiți atunci când faceți programele de politici publice din instituțiile dumneavoastră”, a transmis premierul.
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. În prezent, România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.
Reformele sociale, apreciate de OCDE
În iulie 2025, Organizația a publicat un raport în cadrul Comitetului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (ELSAC), în care apreciază progresele României în domeniul pieței muncii și al incluziunii sociale. Documentul subliniază reforme precum egalizarea vârstei de pensionare, majorarea beneficiilor minime garantate, extinderea concediului paternal și investițiile în educația timpurie, dar și consolidarea dialogului social prin reforma legislației muncii.
„Publicarea raportului de evaluare în cadrul ELSAC confirmă progresele substanțiale pe care România le-a realizat în ultimii ani. Ne bucurăm că reformele asumate – de la sprijinul extins pentru categoriile vulnerabile, la investițiile în educația timpurie – sunt apreciate la nivel internațional. În același timp, raportul evidențiază și domeniile în care mai avem de lucru – de la creșterea ratei de ocupare și reducerea emigrației, până la combaterea inegalităților sociale și îmbunătățirea formării profesionale. Vom continua să acționăm cu responsabilitate și perseverență, astfel încât politicile noastre să corespundă cât mai bine nevoilor cetățenilor și standardelor OCDE”, a declarat, la acea vreme, ministrul muncii, Petre-Florin Manole.
Direcțiile strategice recomandate de OCDE României vizează intensificarea eforturilor de creștere a ocupării, reducerea disparităților regionale și sociale, precum și îmbunătățirea calității forței de muncă. „Investițiile în educație, formare și incluziune socială sunt esențiale și trebuie să rămână prioritare în perioada următoare”, arăta Ministerul Muncii.
Actualitate
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic, care susține că liderul laburist ar urma să anunțe luni un calendar pentru plecarea sa. Informația nu a fost confirmată oficial, iar o sursă guvernamentală a declarat că Starmer rămâne concentrat asupra atribuțiilor sale de guvernare.
Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare. FOTO: AFP
Speculațiile privind viitorul politic al premierului s-au intensificat după ce rivalul său din interiorul Partidului Laburist, Andy Burnham, a câștigat vineri un loc în Parlament, ceea ce îi oferă posibilitatea de a lansa o provocare oficială pentru conducerea formațiunii.
Potrivit ziarului The Observer, Starmer și-ar fi petrecut weekendul la reședința oficială de la Chequers, unde ar fi analizat situația împreună cu soția sa înainte de a lua o decizie finală. Publicația susține că mai multe persoane importante din Partidul Laburist se așteaptă la o declarație clară privind viitorul său politic chiar de luni.
Cu toate acestea, premierul a transmis vineri că nu intenționează să cedeze fără luptă și a avertizat că disputele interne riscă să destabilizeze partidul aflat la guvernare.
Popularitatea premierului, în cădere liberă
Keir Starmer a condus Partidul Laburist către victorie în alegerile din 2024, însă popularitatea sa s-a erodat rapid pe fondul unor scandaluri și al mai multor schimbări de direcție politică. Criticii susțin că guvernul nu a reușit să livreze îmbunătățirile economice și sociale promise în campania electorală.
Potrivit unei analize Reuters, peste 100 de parlamentari laburiști – aproximativ un sfert din grupul parlamentar al partidului – au cerut public demisia lui Starmer sau stabilirea unui calendar clar pentru retragerea sa.
Dacă și-ar părăsi funcția, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în puțin peste un deceniu, o situație fără precedent în ultimele aproape două secole și care reflectă instabilitatea politică și nemulțumirea publică față de performanțele guvernelor succesive.
Andy Burnham, favorit pentru succesiune
În cazul unei retrageri a lui Starmer, Andy Burnham este considerat principalul favorit pentru preluarea conducerii Partidului Laburist și a guvernului. În vârstă de 56 de ani, acesta și-a consolidat influența politică în ultimii ani în calitate de primar al Manchesterului.
Victoria sa în alegerile parțiale de vineri a fost interpretată de mulți observatori drept un pas important către o eventuală candidatură la șefia partidului. Deși nu și-a anunțat oficial intenția de a-l provoca pe Starmer, Burnham a promis în discursul său de victorie „o nouă direcție” pentru Regatul Unit.
Totodată, fostul ministru al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că este dispus să intre într-o competiție pentru conducerea partidului. Presa britanică speculează deja asupra unui posibil guvern condus de Burnham. The Times a relatat că acesta ar intenționa să o înlocuiască pe ministrul Finanțelor, Rachel Reeves.
Actualitate
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și despre securitatea în regiunea Mării Negre.
Nicușor Dan și Recep Tayyip Erdoğan. FOTO: Administrația Prezidențială
Vizita șefului statului vine în contextul pregătirii summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, unde urmează să fie luate decizii importante pentru flancul estic al Alianței. Printre subiectele abordate s-au numărat extinderea cooperării în infrastructura submarină, relocarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și crearea unui hub european de securitate civilă la Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a declarat că parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră. Această cooperare ar putea include proiecte legate de cablurile de energie și de comunicații submarine, care sunt esențiale pentru securitatea și interconectivitatea regională. „La summitul NATO de la Ankara, parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Emanuel Cernat, analist de politică externă, a explicat pentru „Adevărul” mizele vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia:
„Motivul principal al vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia este pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, prilej cu care urmează să fie luate decizii extrem de importante pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și, în mod special, pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România”.
Potrivit lui Emanuel Cernat, prin această vizită, președintele Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru România, profitând de faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei:
„În această vizită, Nicușor Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră, știut fiind faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei. Pentru România, este esențial ca pe această agendă să fie incluse menținerea prezenței NATO în proximitatea conflictului și securitatea Mării Negre ca temă principală, iar acest ultim subiect reprezintă un interes comun al României și Turciei, oferind o bază solidă pentru discuții. Totodată, prin mesajul său, președintele Dan transmite diplomatic o invitație președintelui Erdoğan de a vizita România în această toamnă, ceea ce subliniază dezvoltarea și consolidarea relațiilor bilaterale”.
Un Nicușor Dan mai implicat în plan extern?
Analistul a comentat și acomodarea președintelui Nicușor Dan cu atribuțiile de reprezentare externă, subliniind că un an de mandat este un termen rezonabil pentru familiarizarea cu uzanțele diplomatice.
„În ceea ce privește implicarea externă a președintelui, este dificil de evaluat dacă până acum a acoperit cu succes această dimensiune a mandatului, mai ales că în România există o încărcătură emoțională puternică în raportarea la instituția prezidențială, deseori influențată de filtrele politicii interne. În mod firesc, oricărui președinte aflat la primul mandat îi trebuie timp pentru a se acomoda cu atribuțiile de reprezentare externă, iar în cazul lui Nicușor Dan, acest început a fost unul abrupt, deoarece nu avea o experiență guvernamentală anterioară. Totuși, după un an de mandat, este de presupus că s-a familiarizat cu uzanțele diplomatice și cu modul de desfășurare a întâlnirilor internaționale”, a explicat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat, dar cele multilaterale, precum summiturile NATO, presupun provocări multiple, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță tot mai mare.
„Deși întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere protocolar, cele multilaterale, precum summiturile NATO, Adunarea Generală a ONU sau Consiliul European, presupun provocări multiple și sunt mult mai dificil de coordonat, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță din ce în ce mai mare, depășind uneori canalele diplomatice clasice. În această privință, președintele Nicușor Dan mai poate acumula experiență în interacțiunea directă cu omologii săi, iar în privința summitului de la Ankara, toate privirile se vor îndrepta către un posibil prim contact direct cu președintele american Donald Trump”, a precizat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că, deoarece relația României cu Uniunea Europeană este deja pe un făgaș bun, accentul actual al politicii externe se îndreaptă către consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, o direcție pe care președintele Dan o subliniază constant.
„Vedem adesea accentul deosebit pus de președinte pe dimensiunea transatlantică a relațiilor internaționale ale României, de la înlocuirea termenului „pro-european” cu „pro-occidental”, până la încercările repetate de consolidare a relațiilor diplomatice cu SUA”, a concluzionat Emanuel Cernat.
Actualitate
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
Un incident violent s-a produs sâmbătă, în localitatea Bălănoaia, județul Giurgiu, unde un bărbat a fost înjunghiat în zona gâtului, în urma unui conflict cu o persoană localitate. Victima a decedat, iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru omor.
Crimă în Giurgiu FOTO: Breaking News Giurgiu
Crima s-a petrecut, sâmbătă, în fosta şcoală din satul Bălănoaia, din comuna Frăteşti, judeţul Giurgiu, unde locuiau de ceva timp trei bărbați.
Potrivit martorilor, bărbatul de 56 de ani ar fi avut o discuţie contradictorie cu prietenul său şi s-ar fi enervat pe acesta pentru că ar fi țipat la el. Într-o clipă de furie, agresorul a pus mâna pe un cuțit şi a început să lovească victima în repetate rânduri, până şi-a dat ultima suflare.
Martor la incident, un alt bărbat a sunat la 112 şi i-a alertat pe polițişti. La fața locului au ajuns şi două echipaje de ambulanță de la SAJ Giurgiu. În ciuda eforturilor cadrelor medicale, victima a fost declarată decedată, potrivit Breaking News Giurgiu.
Autorul a fost găsit la fața locului şi a mărturisit imediat ce a făcut. Bărbatul a fost încătuşat şi va fi dus la audieri. Criminaliştii şi polițiştii urmează să efectueze cercetarea la fața locului pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. Trupul bărbatului va fi preluat de legişti pentru efectuarea necropsiei şi stabilirea cauzelor morţii.
-
Actualitateacum 3 zile
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
-
Breakingacum 3 zileTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 2 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum o ziSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Actualitateacum 3 zile
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
-
Breakingacum 12 oreTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Actualitateacum 2 zile
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA





