Actualitate
Mai intră România în OCDE? „Nu ne mai confruntăm cu probleme de percepție, ci cu limitele propriei capacități de implementare”
România este stat candidat la Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 2022, dar după trei ani încă se află în sala de așteptare. Ținta anului 2026 rămâne pe masă, însă întrebarea nu mai este doar când intrăm, ci dacă avem voința politică și capacitatea instituțională să respectăm standardele clubului celor mai dezvoltate economii.
OCDE
„Intrarea României în OCDE în 2026 este încă realizabilă, dar nu inevitabilă. Nu suntem în fața unui proces birocratic, ci în fața unui test real de guvernare. OCDE nu oferă termene favorabile, ci reacționează la performanță concretă. După trei ani de la primirea invitației oficiale, România nu se mai confruntă cu probleme de percepție, ci cu limitele propriei capacități de implementare”, declară, pentru Adevărul, Cristian Roșu, analist politic.
Un test real de guvernare, nu un proces birocratic
În acest moment, România a parcurs o bună parte din proces: peste jumătate dintre comitetele de evaluare au fost închise, iar ținta anului 2026 este susținută la nivel politic, explică el. „Însă, ceea ce contează acum nu mai sunt declarațiile de etapă, ci dovezile măsurabile. Trebuie urmat clar planul de măsuri cerut de OCDE”, spune specialistul.
În plan politic, se vorbește des despre „voință”, dar în realitate lipsește disciplina proiectului public, opiniază acesta. „Dacă România își dorește cu adevărat să adere la OCDE în 2026, atunci trebuie să trateze următoarele 6–9 luni cu rigoarea unui proiect strategic, nu cu lejeritatea unei negocieri simbolice. Nu mai e loc pentru ezitări, amânări sau improvizații de ultim moment. Situația economică este complicată, dar intrarea în OCDE ar putea reprezenta o victorie cu valoare dublă: simbolică și economică”, completează Cristian Roșu.
În opinia analistului, o eventuală amânare a aderării nu ar însemna doar o pierdere de prestigiu, ci un semnal economic negativ. „Ar putea însemna creșterea primei de risc, scăderea încrederii investitorilor strategici și pierderea credibilității într-un moment în care România are nevoie, mai mult ca oricând, de predictibilitate și ancore externe solide. OCDE nu este o fotografie de familie și nici un titlu onorific. Este, în esență, o obligație de a te alinia la cele mai bune practici în guvernanță, reglementare și competitivitate.
Aderarea nu va rezolva automat problemele interne, dar va crea presiunea necesară pentru a le aborda sistematic, coerent și pe baze solide. În concluzie, România poate deveni membră OCDE în 2026 doar dacă transformă angajamentele în livrări clare, transparente și verificabile. Dacă reușim acest lucru, ușa se deschide. Dacă nu, fereastra se închide temporar, dar cu un cost politic și economic pe care ni-l vom asuma singuri”, continuă Cristian Roșu.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reunește 38 dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii și funcționează ca un forum de politici publice, unde standardele privind guvernanța, transparența, comerțul și reglementările economice sunt stabilite și monitorizate. Intrarea României în OCDE ar însemna nu doar o validare simbolică, ci și acces la cele mai bune practici internaționale, la investiții strategice și la o plasă de siguranță în vremuri de incertitudine economică.
Bolojan: Aderarea României la OCDE, o reală șansă pentru reforme
Contextul oficial arată că România menține obiectivul de aderare în 2026. Pe 21 august 2025, premierul Ilie Bolojan a prezidat reuniunea Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, unde au fost stabilite prioritățile pentru perioada următoare și accentul a fost pus pe accelerarea modificărilor normative cerute de Organizație.
„Reafirm, și cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci și o reală șansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele elaborate de OCDE înseamnă nu doar o analiză solidă a politicilor publice ale României în domeniile în care suntem evaluați, ci oferă piste concrete de îmbunătățire a acestora. Vă încurajez să le folosiți atunci când faceți programele de politici publice din instituțiile dumneavoastră”, a transmis premierul.
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. În prezent, România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.
Reformele sociale, apreciate de OCDE
În iulie 2025, Organizația a publicat un raport în cadrul Comitetului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (ELSAC), în care apreciază progresele României în domeniul pieței muncii și al incluziunii sociale. Documentul subliniază reforme precum egalizarea vârstei de pensionare, majorarea beneficiilor minime garantate, extinderea concediului paternal și investițiile în educația timpurie, dar și consolidarea dialogului social prin reforma legislației muncii.
„Publicarea raportului de evaluare în cadrul ELSAC confirmă progresele substanțiale pe care România le-a realizat în ultimii ani. Ne bucurăm că reformele asumate – de la sprijinul extins pentru categoriile vulnerabile, la investițiile în educația timpurie – sunt apreciate la nivel internațional. În același timp, raportul evidențiază și domeniile în care mai avem de lucru – de la creșterea ratei de ocupare și reducerea emigrației, până la combaterea inegalităților sociale și îmbunătățirea formării profesionale. Vom continua să acționăm cu responsabilitate și perseverență, astfel încât politicile noastre să corespundă cât mai bine nevoilor cetățenilor și standardelor OCDE”, a declarat, la acea vreme, ministrul muncii, Petre-Florin Manole.
Direcțiile strategice recomandate de OCDE României vizează intensificarea eforturilor de creștere a ocupării, reducerea disparităților regionale și sociale, precum și îmbunătățirea calității forței de muncă. „Investițiile în educație, formare și incluziune socială sunt esențiale și trebuie să rămână prioritare în perioada următoare”, arăta Ministerul Muncii.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Actualitate
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.
George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia
”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.
Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.
”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.
PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.
Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.
Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”




