Sanatate
Bruxismul – de ce apare și cum poate fi tratat? De la gutiere, la aparatul dentar
Sursa foto: Pexels.com
Bruxismul reprezintă o tulburare caracterizată prin scrâșnirea sau încleștarea dinților, cel mai des în timpul somnului, dar uneori și pe parcursul zilei. Mulți pacienți nu realizează că au această problemă, pentru că nu sunt conștienți de episoadele nocturne. De cele mai multe ori, bruxismul este observat de partenerul de viață sau descoperit în timpul unui control stomatologic.
Lăsat netratat, bruxismul poate duce la tocirea dinților, dureri de mandibulă, migrene și chiar tulburări de somn. Tocmai de aceea, identificarea cauzelor și alegerea unui tratament personalizat sunt pași esențiali pentru sănătatea orală și generală.
Simptomele bruxismului
Simptomele variază de la un pacient la altul, dar există câteva semne comune care ar trebui să ridice un semnal de alarmă. Printre cele mai întâlnite se numără: dinți fisurați sau uzați, dureri musculare la nivelul feței, rigiditate în zona maxilarului și dureri de cap matinale.
Unii pacienți descriu și un zgomot caracteristic de „scrâșnire” pe care îl sesizează cei din jur. În cazurile severe, pot apărea sensibilitate dentară, probleme cu articulația temporo-mandibulară (ATM) și chiar tulburări de auz cauzate de tensiunea musculară.
Cauzele bruxismului
Bruxismul este o problemă multifactorială. Una dintre cauzele frecvente este stresul – persoanele care trăiesc perioade tensionate au tendința să își descarce anxietatea prin scrâșnirea dinților. Totodată, dezechilibrele emoționale, oboseala sau lipsa somnului de calitate pot agrava fenomenul.
Pe lângă factorii psihologici, există și cauze fizice, precum alinierea incorectă a dinților sau problemele de ocluzie. Acestea fac ca maxilarele să nu se întâlnească corect, generând un efort suplimentar care favorizează bruxismul.
Alți factori pot fi genetici, neurologici sau chiar legați de anumite medicamente. De aceea, diagnosticul corect trebuie stabilit de medicul stomatolog, uneori cu ajutorul altor specialiști.
Bruxismul la copii – un fenomen tot mai des întâlnit
Deși este adesea asociat cu adulții, bruxismul apare frecvent și la copii. Părinții observă scrâșnirea dinților pe timpul nopții, fenomen care poate speria, dar nu trebuie ignorat.
La cei mici, bruxismul poate fi influențat de erupția dentară, malocluzii sau chiar de stresul școlar. În majoritatea cazurilor, episoadele dispar odată cu dezvoltarea copilului, dar este importantă monitorizarea periodică pentru a preveni complicațiile.
Cum se diagnostichează bruxismul?
Diagnosticul bruxismului se face de obicei în cadrul unei consultații stomatologice. Medicul poate observa semne vizibile, precum uzura accentuată a dinților sau inflamația gingiilor.
În unele cazuri, este recomandată și o analiză a mișcărilor mandibulei cu ajutorul unor tehnologii digitale. Atunci când bruxismul este asociat cu tulburări de somn, medicul poate recomanda o polisomnografie sau colaborarea cu un specialist în somnologie.
Complicațiile netratării bruxismului
Ignorarea bruxismului poate duce la complicații serioase. Dinții devin mai sensibili și mai fragili, crescând riscul de carii și fracturi.
În timp, articulația temporo-mandibulară poate fi afectată, ceea ce provoacă dureri cronice, zgomote la deschiderea gurii și chiar limitarea mișcărilor mandibulei. Pe lângă problemele dentare, bruxismul afectează și calitatea vieții: somnul este fragmentat, apar dureri de cap și oboseală constantă.
Tratamente pentru bruxism – de la gutiere la aparatul dentar
Tratamentul bruxismului depinde de cauză și de gravitatea cazului. Nu există o singură soluție universală, ci un plan personalizat adaptat fiecărui pacient.
Gutierele dentare
Prima opțiune recomandată de medicii stomatologi sunt gutierele dentare personalizate. Acestea se realizează după amprenta pacientului și se poartă în timpul somnului.
- Rolul lor principal este de a proteja dinții împotriva uzurii și de a reduce presiunea asupra articulației.
- Sunt transparente, confortabile și foarte eficiente în cazurile de bruxism moderat sau sever.
Corectarea ocluziei prin aparat dentar
Atunci când cauza bruxismului este o aliniere incorectă a dinților, tratamentul ortodontic este soluția potrivită. În acest sens, alegerea unui aparat dentar în Constanța de la Toldimed.ro ajută la corectarea mușcăturii și la echilibrarea forțelor masticatorii.
De la aparate metalice la variante estetice sau alignere transparente, opțiunile sunt multiple, iar rezultatele nu se rezumă doar la estetică, ci și la sănătatea întregului sistem dentar.
Tratamente adjuvante
În unele cazuri, medicul stomatolog poate recomanda fizioterapie, masaj facial sau exerciții pentru relaxarea mușchilor maxilarului. Pentru bruxismul cauzat de stres, tehnicile de relaxare sau psihoterapia pot avea un rol important.
În situații rare, se pot utiliza și tratamente medicamentoase pentru relaxarea musculară, dar acestea se prescriu strict de către medic și pe perioade limitate.
Rolul tehnologiei moderne în tratamentul bruxismului
Stomatologia modernă oferă soluții precise datorită tehnologiilor digitale. Scanner-ul intraoral, tomografia computerizată sau analizatoarele de mișcări mandibulare permit o evaluare detaliată a problemei.
Pe baza acestor date, medicii pot crea gutiere personalizate și planuri de tratament mult mai eficiente. Astfel, pacientul beneficiază de confort, siguranță și rezultate predictibile.
Cum poate fi prevenit bruxismul?
Deși nu toate cauzele pot fi eliminate, există câteva măsuri care pot reduce riscul de bruxism. Gestionarea stresului prin sport, yoga sau meditație are un rol esențial. Totodată, un somn odihnitor și o igienă a somnului corectă pot diminua episoadele nocturne.
Evitarea consumului excesiv de cofeină, alcool sau nicotină contribuie la relaxarea mușchilor și la protecția articulațiilor. Iar controalele stomatologice regulate sunt cheia pentru identificarea timpurie a problemei.
Bruxismul și stilul de viață modern
Stresul cotidian, orele petrecute în fața calculatorului și lipsa de odihnă au făcut ca bruxismul să devină o problemă din ce în ce mai frecventă în rândul adulților.
În acest context, conștientizarea și informarea joacă un rol crucial. Mulți pacienți nu sunt conștienți că suferă de bruxism, mai ales cel nocturn, până când nu apar complicații sau până când un partener de somn observă scrâșnirea dinților. Este esențial ca publicul larg să înțeleagă cauzele, simptomele și riscurile asociate cu bruxismul.
Cu cât pacientul ajunge mai repede la medic, cu atât tratamentul este mai simplu și mai eficient. Un diagnostic precoce permite implementarea unor măsuri preventive și terapeutice care pot opri progresia afecțiunii și pot preveni apariția unor daune ireversibile.
În concluzie, bruxismul nu este doar un obicei neplăcut, ci o afecțiune care poate afecta serios sănătatea dentară și calitatea vieții. Cauzele sunt variate, de la stres și tulburări emoționale la probleme de ocluzie, iar tratamentul trebuie adaptat fiecărui pacient.
Pornind de la gutierele personalizate până la aparatul dentar, tehnologia și expertiza stomatologică modernă oferă soluții eficiente și sigure. Iar cheia succesului rămâne aceeași: diagnostic precoce, tratament personalizat și o abordare completă care ține cont atât de cauzele fizice, cât și de cele emoționale.
Sanatate
Medicina de familie – fundamentul unei vieți sănătoase
Într-o lume în care informația circulă rapid, iar accesul la servicii medicale devine tot mai diversificat, medicina de familie rămâne pilonul central al sănătății individuale și comunitare. La Clinica DAVA, medicina de familie nu este doar o specialitate – este o misiune. O misiune de a fi aproape de oameni, de a preveni, de a educa și de a însoți fiecare pacient în drumul său spre o viață echilibrată și sănătoasă.
De ce este medicina de familie atât de importantă?
Medicul de familie este primul contact cu sistemul medical. Este persoana care cunoaște istoricul tău, care îți înțelege stilul de viață, factorii de risc și nevoile reale. Spre deosebire de consultațiile ocazionale la specialiști, relația cu medicul de familie este una de durată, bazată pe încredere și continuitate.
La Clinica DAVA, această relație este cultivată cu grijă. Fiecare pacient este tratat cu respect, empatie și profesionalism. Echipa de medici de familie oferă consultații complete, monitorizare periodică, recomandări personalizate și sprijin în gestionarea afecțiunilor cronice sau acute.
Centrul Medical DAVA
Adresa: Strada Avram Iancu nr 30, interfon 01, sector 2, Bucuresti
- Puncte de reper: Foisorul de Foc, intersectia bd-ul Pache Protopopescu cu str. Traian
- Mijloace de transport: 70, 90, 311, 655, 14, 79, 86, 133
Telefon: 031.434.4395
Serviciile oferite de medicina de familie la Clinica DAVA
- Consultații medicale generale
- Monitorizarea bolilor cronice (diabet, hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare)
- Recomandări pentru analize și investigații suplimentare
- Eliberarea de rețete și bilete de trimitere
- Vaccinări și consiliere preventivă
- Educație medicală și nutrițională
Prevenția – cheia unei vieți sănătoase
Unul dintre cele mai importante roluri ale medicului de familie este prevenția. La Clinica DAVA, se pune accent pe identificarea timpurie a riscurilor, pe consilierea stilului de viață și pe educarea pacientului. Prin controale regulate, analize de rutină și dialog deschis, se pot evita complicații majore și se poate menține o stare de sănătate optimă.
Medicina de familie în era digitală
Clinica DAVA integrează tehnologia în practica medicală, oferind:
- Programări online rapide
- Acces la dosarul medical electronic
- Comunicare eficientă prin platforme digitale
Astfel, pacienții pot accesa serviciile medicale fără bariere, într-un mod simplu și sigur.
Empatie și profesionalism
La DAVA, medicina de familie înseamnă mai mult decât diagnostic și tratament. Înseamnă ascultare, înțelegere și sprijin. Fiecare medic este pregătit să abordeze pacientul ca pe un partener, nu doar ca pe un caz medical. Această abordare umană face diferența în calitatea actului medical și în satisfacția pacientului.
FAQ – Întrebări frecvente despre medicina de familie la Clinica DAVA
1. Pot să îmi aleg medicul de familie la DAVA?
Da, pacienții pot opta pentru medicul de familie dorit, în funcție de disponibilitate.
2. Ce trebuie să fac pentru a mă înscrie?
Este suficient să completezi un formular de înscriere și să aduci actele necesare (CI, card de sănătate).
3. Se pot face consultații și online?
Da, Clinica DAVA oferă consultații prin telemedicină pentru cazurile care permit acest tip de abordare.
4. Sunt acoperite serviciile de medicina de familie de Casa de Asigurări?
Da, majoritatea serviciilor sunt decontate prin sistemul public de sănătate.
5. Pot primi recomandări pentru specialiști?
Desigur. Medicul de familie poate elibera bilete de trimitere către specialiști și poate coordona tratamentul.
Concluzie
Medicina de familie este mai mult decât o specialitate – este o vocație. La Clinica DAVA, această vocație se traduce prin grijă reală față de oameni, prin profesionalism și prin dorința de a construi o comunitate sănătoasă. Dacă vrei să ai alături un medic care te cunoaște, te înțelege și te sprijină, medicina de familie de la DAVA este alegerea potrivită.
Sanatate
Ziua Porților Deschise la Spitalul Digenio: De la prima endoscopie digestivă în sistemul privat la un centru de excelență – Digenio, 30 de ani
Spitalul Digenio anunță organizarea evenimentului Ziua Porților Deschise, care va avea loc vineri, 13 februarie, începând cu ora 14:00, la sediul spitalului.
Evenimentul marchează 30 de ani de la realizarea primei endoscopii digestive într-un spital privat din Transilvania, un moment de pionierat care a contribuit decisiv la dezvoltarea medicinei private și la modernizarea practicilor de diagnostic și tratament în regiune.
Fondatorul Spitalului Digenio, Prof. univ. dr. Marcel Tanțău, este unul dintre cei mai apreciați și respectați specialiști în domeniul gastroenterologiei, recunoscut pentru contribuțiile sale în endoscopia avansată, educația medicală și dezvoltarea practicilor moderne în mediul medical privat.
Parcursul profesional și instituțional al Spitalului Digenio este sintetizat simbolic în titlul evenimentului:
„De la prima endoscopie digestivă în sistemul privat la un centru de excelență – Digenio, 30 de ani”.
Pornit ca un proiect medical de pionierat, Digenio a cunoscut o evoluție constantă, bazată pe investiții continue în infrastructură, tehnologie medicală și resursă umană. Astăzi, Spitalul Digenio funcționează ca o instituție medicală modernă, cu dotări de ultimă generație și o echipă medicală multidisciplinară, recunoscută pentru performanță și profesionalism.
De-a lungul celor trei decenii de activitate, spitalul a avut un rol esențial în dezvoltarea endoscopiei și gastroenterologiei în sistemul privat, în formarea profesională a medicilor și în creșterea accesului pacienților la servicii medicale de înaltă calitate, la standarde europene.
În cadrul evenimentului va avea loc o conferință de presă, începând cu ora 13:30, dedicată prezentării parcursului Spitalului Digenio, a contextului medical în care a fost realizată prima endoscopie digestivă într-un spital privat din Transilvania, precum și a direcțiilor de dezvoltare viitoare.
Evenimentul se desfășoară în prezența Prof. univ. dr. Marcel Tanțău și a Prof. univ. dr. Alina Tanțău, ale căror contribuții profesionale și academice au marcat evoluția spitalului și a medicinei private din regiune.
Publicul, reprezentanții instituțiilor, ai mediului medical și mass-media sunt invitați să viziteze spitalul, să cunoască echipa medicală și să descopere infrastructura, tehnologia și serviciile medicale care definesc astăzi Spitalul Digenio.
Evenimentul reprezintă un moment de recunoaștere a pionieratului medicinei private din Transilvania și o oportunitate de dialog între profesioniști, autorități și comunitate, în jurul valorilor de excelență, continuitate și dezvoltare medicală.
Sanatate
Flora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele
„Flora intestinală distrusă” este un termen popular şi din ce în ce mai frecvent în motoarele de căutare și pe Social Media. Medical, vorbim mai corect despre disbioză, care este o modificare a diversității și funcției microbiotei intestinale, influențată de dietă, medicamente (în special antibiotice), infecții, inflamație, stres și factori de stil de viață.
De ce este important să cunoști statusul florei tale intestinale? Pentru că intestinul nu este un simplu „un tub digestiv”, cum tindem să minimalizăm. La nivel intestinal se află o proporție foarte mare din celulele sistemului imunitar (în literatura de specialitate este frecvent menționat intervalul 70–80%), iar microbiota are un rol activ în educarea și modularea imunității. În plus, tulburările funcționale digestive sunt comune la nivel populațional. Spre exemplu, într-un studiu pe baza criteriilor Rome IV, prevalența tulburărilor funcționale intestinale a fost raportată la ~17%.
De ce „se dereglează” rapid microbiomul și ce ne arată studiile despre dietă, antibiotice și schimbările bruște
Un punct important (și adesea ignorat în social media) este viteza cu care microbiota răspunde la schimbări. Un studiu clasic publicat în Nature a arătat că o modificare alimentară majoră (dietă exclusiv animală vs exclusiv vegetală) poate schimba structura comunității microbiene în câteva zile. În literatura de sinteză se discută inclusiv despre modificări foarte rapide ale activității metabolice microbiene, uneori observabile în aproximativ 24 de ore, în funcție de substratul alimentar și de context.
Un alt aspect este impactul antibioticelor. În cazul în care vă întrebați, pot produce modificări ale microbiotei care persistă săptămâni până la luni după un tratament, iar recuperarea poate fi incompletă pentru anumite specii la unele persoane, mai ales după cure repetate sau antibiotice cu spectru larg. Asta explică de ce un pacient poate spune „de atunci nu mai sunt ca înainte” după o infecție tratată antibiotic, acesta este răspunsul.
Mi-aș dori totuși să clarific faptul că disbioza nu înseamnă automat „boală gravă”, dar poate fi un teren care întreține simptome și sensibilități digestive, mai ales când se combină cu stres, somn deficitar, dietă săracă în fibre, sedentarism sau inflamație de fond.
„Flora intestinală distrusă”: care sunt cele mai frecvente simptome
Aici e partea care creează multă confuzie: simptomele disbiozei sunt frecvent nespecifice. Nu există un „set unic” care confirmă diagnosticul doar din poveste. Cel mai des, pacienții descriu:
Balonare, gaze, disconfort postprandial, alternanță constipație-diaree sau scaune neformate, senzația de digestie „lentă”, intoleranțe alimentare care apar „din senin”. La unele persoane apare hipersensibilitate viscerală: intestinul reacționează exagerat la stimuli normali, iar pragul de toleranță scade.
Pe lângă ce se întâmplă la nivelul sistemului digestiv, pot exista manifestări extraintestinale: oboseală, fluctuații de energie, somn mai slab, „ceață mentală”. Aici trebuie păstrată prudența, întrucât aceste simptome pot avea multiple cauze (deficit de fier/B12, disfuncții tiroidiene, anxietate, tulburări de somn, inflamație), deci nu e corect să le punem automat pe seama microbiomului fără o evaluare minimă.
Așadar, disbioza este adesea o piesă dintr-un puzzle, nu întregul puzzle. De aceea, un articol bun trebuie să includă și partea de diferențiere: când e doar o tulburare funcțională și când există semne că trebuie căutată o cauză organică.
Când vorbim de „disbioză” și când trebuie excluse alte diagnostice
Este important de subliniat că „flora intestinală distrusă” nu este un diagnostic în sine, ci descrie un mecanism funcțional. De aceea, în practică, nu orice balonare, disconfort digestiv sau tranzit neregulat înseamnă automat disbioză.
Disbioza este mai probabil mecanismul dominant atunci când simptomatologia apare în contextul unui factor declanșator cunoscut, precum un tratament antibiotic recent, o infecție digestivă acută, o perioadă de stres intens, privare de somn sau o schimbare alimentară majoră. În aceste situații, tabloul clinic este de obicei funcțional: balonare postprandială, gaze, disconfort abdominal difuz, alternanță constipație–diaree, intoleranțe alimentare apărute recent și o variabilitate importantă a simptomelor în funcție de dietă și context emoțional. În aceste cazuri, mucoasa intestinală este structural intactă, dar mediul microbian și funcția digestivă sunt dereglate.
În schimb, este mai probabil să existe o altă patologie de fond atunci când apar semne de alarmă precum scăderea ponderală involuntară, anemia, rectoragiile, scaunele negre, diareea nocturnă, febra sau durerea abdominală progresivă, ori când simptomatologia este constantă, severă și independentă de alimentație. În aceste situații, este obligatorie excluderea unor afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală, boala celiacă, neoplasmul colorectal, infecțiile persistente sau tulburările endocrine, înainte de a atribui simptomele unui dezechilibru al microbiotei.
Există, de asemenea, un număr mare de situații în care disbioza nu este cauza primară, ci apare secundar unei alte afecțiuni. De exemplu, în boala celiacă netratată, inflamația mucoasei modifică mediul intestinal și duce la disbioză; în hipotiroidism, tranzitul intestinal lent favorizează modificări ale florei; în SIBO, dezechilibrul bacterian este localizat predominant în intestinul subțire; iar în stresul cronic, dereglarea axei intestin–creier modifică motilitatea și secrețiile digestive, cu impact secundar asupra microbiomului. În aceste situații, reechilibrarea florei este necesară, dar insuficientă dacă nu este tratată și cauza de fond.
Din perspectivă clinică, abordarea corectă nu este să „etichetăm” simptomele ca disbioză, ci să înțelegem dacă disbioza este mecanismul principal, un factor agravant sau doar un epifenomen. Această diferențiere este esențială pentru ca intervenția să fie eficientă și durabilă.
Concluzie
Dezechilibrul florei intestinale este o expresie a modului în care intestinul reacționează la dietă, stres, inflamație, medicație și contextul general al organismului. De aceea, simptomele atribuite frecvent „florei distruse” nu pot fi interpretate izolat și nu ar trebui tratate prin soluții universale sau intervenții empirice.
Pentru unii pacienți, disbioza este mecanismul central al simptomelor și răspunde bine la ajustări nutriționale, corectarea stilului de viață și, atunci când este cazul, intervenții microbiotice țintite. Pentru alții, disbioza este secundară unei alte afecțiuni (inflamatorii, endocrine, autoimune sau funcționale) care trebuie identificate și tratate pentru ca echilibrul digestiv să se poată reface durabil.
Abordarea corectă este, așadar, una integrativă și personalizată. Scopul nu este să urmărim doar „să reparăm flora”, ci să înțelegem contextul în care aceasta s-a dezechilibrat. Este singura alternativă prin care simptomele digestive pot fi ameliorate real, iar intestinul își poate recăpăta rolul său esențial în reglarea metabolismului, imunității și stării generale de bine.
-
Actualitateacum 3 zileȘoferul din Iași care a ucis un bărbat pe trecerea de pietoni în 2021 nu scapă de pușcărie. ICCJ menține pedeapsa de 5 ani cu executare
-
Actualitateacum 3 zileCum a devenit zodiacul un instrument de autocunoaștere pentru Generația Z
-
Actualitateacum 2 zilePovestea bolșevicului considerat responsabil de moartea a milioane de oameni și care a semnat răpirea Basarabiei
-
Actualitateacum 2 zileDovezi tot mai numeroase că Epstein a fost ucis: un misterios fulger portocaliu și medicul care spune că a fost strangulat
-
Actualitateacum 2 zileCristi Chivu a rupt blestemul! Victorie mare cu Juventus: primul derby câștigat în cariera sa de antrenor
-
Actualitateacum 2 zileProgram catastrofal la JO 2026. Marele favorit la aurul olimpic a cedat complet sub presiune. Ratare istorică pentru american
-
Actualitateacum 2 zileRadu Miruță anunţă un acord bilateral cu Tokyo, după întâlnirea cu omologul său japonez, la Munchen
-
Actualitateacum o ziCe pericole aduce plafonarea generală a adaosului comercial când inflația depășește 5% — explicația simplă pentru toată lumea




