Actualitate
Harta noilor drumuri expres așteptate în România. Doar două șosele rapide pot fi inaugurate până în 2027
Deși în urmă cu peste un deceniu, statul român plănuia construcția a peste 2.400 de kilometri de drumuri expres, succesul acestor proiecte a întâmpinat greutăți. În 2026, doar un tronson de 11 kilometri ar putea fi inaugurat. În 2027, situația va fi asemănătoare.
DEx 12 Craiova – Pitești. FOTO: DRDP Craiova
Mai puțin de 150 de kilometri de drumuri expres au fost construiți în România, însă următorii patru ani ar putea dubla rețeaua drumurilor naționale rapide. În urmă cu un deceniu, planurile de dezvoltare a infrastructurii rutiere vizau construcția a 2.400 de kilometri de drumuri expres.
Dex12 Craiova – Pitești, singurul drum expres complet
Cu timpul, investițiile au fost prioritizate, iar drumurile expres nu s-au mai regăsit printre proiectele vitale.
Drumul Expres DEx12 Craiova – Pitești, în lungime de 122 de kilometri, a fost finalizat în 2025, fiind singura șosea națională de mare viteză realizată complet.
Lista drumurilor expres din România mai cuprinde două segmente care însumează 15 kilometri, din DEx16 Arad – Oradea – A3, și un tronson de cinci kilometri al DEx4 Turda – Dej, folosit ca drum de legătură între Autostrada Transilvania (A3) și DN1 (Turda – Cluj-Napoca).
În 2026, rețeaua drumurilor rapide din România va fi completată cu un singur segment de drum expres: cei 11 kilometri ai DEx6 Brăila – Galați, aflați în șantier, care vor completa Podul peste Dunăre de la Brăila (doi kilometri), finalizat în 2023.
„Dunărea mai aproape: dăm în circulație DEx Brăila – Galați (10,76 km) în prima jumătate a anului, maximizând utilitatea Podului suspendat de la Brăila”, a informat recent Cristian Pistol, managerul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Până în 2029, potrivit estimărilor platformei 130km.ro, care monitorizează proiectele mari de infrastructură rutieră, rețeaua drumurilor expres va fi completată cu aproximativ 170 de kilometri. În 2026 ar trebui finalizat DEx6 Brăila – Galați (11 kilometri), a cărui inaugurare era inițial așteptată în 2025.
În 2027 are termen de finalizare segmentul de 11 kilometri din DEx14 Oar – Satu Mare, pentru care contractul de execuție a fost semnat în octombrie 2025. În 2028 este estimată finalizarea a două tronsoane (loturile 1 și 2), care însumează 73 de kilometri, din DEx16 Arad – Oradea, între Oradea și Chișineu Criș. Pentru lotul 3, Chișineu Criș – Arad (47 de kilometri), și drumul de legătură spre zona industrială Arad Vest (2,9 kilometri), perioada de finalizare a rămas incertă. Contractele pentru toate loturile au fost semnate, însă rămâne neclar când vor începe efectiv lucrările pe teren.
Premierul Ilie Bolojan amintea recent că ordinul de începere a lucrărilor a fost împins până în primăvara anului 2027, din cauza supracontractării masive în proiectele de investiții.
„Este un proiect important pentru partea de vest a României, dar a cărui începere nu suntem în situația să o discutăm în perioada imediat următoare. Înțeleg din discuțiile pe care le-am avut cu colegii care conduc CNAIR că există o intenție a constructorilor de a începe lucrările pe cheltuiala lor mai devreme”, adăuga premierul.
În 2029 este așteptată finalizarea DEx6 Focșani – Brăila, în lungime de 74 de kilometri. Contractul semnat la sfârșitul anului 2025 are o durată de 42 de luni, din care șase luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției.
Master Planul din 2015 viza peste 2.400 de kilometri
Harta drumurilor de mare viteză din România, conturată prin Master Planul General de Transport, aprobat de Guvernul României la 25 februarie 2015, cuprindea peste 2.400 de kilometri de drumuri expres plănuite, șosele rapide privite ca o alternativă mai ieftină și mai simplificată la construcția de autostrăzi.
În 2021, planurile au fost actualizate și prioritizate prin Programul Investițional de Dezvoltare a Infrastructurii de Transport 2021–2030.
În noua formă a documentelor care vizau investițiile în infrastructura rutieră au fost incluse, în scenariul de referință, doar câteva drumuri expres: DEx 12 Pitești – Craiova, DEx 6 Brăila – Galați, Podul peste Dunăre de la Brăila, DEx 4 drumul de legătură A3 – Tureni și Someș Expres (A14) Satu Mare – Oar.
Scenariul de referință viza, în total, 16 șosele de mare viteză, majoritatea autostrăzi, pentru care finanțarea era asigurată. Drumurile expres incluse în acest scenariu au fost finalizate sau se află în execuție.
Drumuri expres prioritare pentru următorii ani
În același program erau menționate alte 27 de sectoare rutiere prioritare, însumând peste 2.500 de kilometri, majoritatea de autostradă, dar și câteva drumuri expres.
Pe lista proiectelor prioritare se regăseau, în sud, drumul expres Giurgiu – București (DX Transdanubium), cu o lungime de 55 de kilometri, drumul expres București – Alexandria (Danubius Express), de 70 de kilometri, continuat de tronsonul Alexandria – Craiova, cu o lungime de 125 de kilometri, precum și DEx16 Arad – Oradea, de 134 de kilometri.
În zona Bucovinei și Moldovei, printre priorități se regăseau drumul expres Suceava – Siret (Moldova Express), de 41 de kilometri, care va conecta rețeaua internă la frontiera de nord, și drumul expres Focșani – Brăila (Milcovia Express), cu o lungime de 86 de kilometri.
În sud-vestul și vestul României au fost plănuite drumul expres Craiova – Calafat (Tracia Express), de 78,7 kilometri, și drumul expres Drobeta-Turnu Severin – Calafat (Tracia Express), de 72,8 kilometri, ambele până la ieșirea din țară spre Bulgaria, pe podul Calafat – Vidin, precum și drumul expres Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș – Lugoj (Danubius Express), de 142 de kilometri. Proiectele Timișoara – Moravița (Banat Express), cu o lungime de 88 de kilometri, și Craiova – Filiași – Drobeta-Turnu Severin (Danubius Express), de 104 kilometri, completează coridoarele de transport care vor lega România de Serbia.
În nord-vest, rețeaua Someș Expres vizează tronsoanele Cluj-Napoca – Dej, de 75 de kilometri, Dej – Baia Mare – Halmeu, de 95,2 kilometri, și Baia Mare – Satu Mare, de 55 de kilometri. Au mai fost considerate prioritare Bypass-ul Brașov Nord, cu o lungime de 20 de kilometri, drumul expres Buzău – Brăila (Muntenia Express), de 98 de kilometri, și drumul expres Măcin – Tulcea – Constanța (Dobrogea Express), de 188 de kilometri, care include și un drum de acces către Delta Dunării.
Drumurile expres, variante mai simple ale autostrăzilor
Drumurile expres au fost considerate de specialiști o soluție eficientă, dar mai puțin costisitoare decât autostrăzile, pentru a asigura o circulație rapidă și sigură în regiunile cu trafic mediu sau în creștere din România.
Costul și termenul de realizare estimat pentru drumurile expres oferă avantaje unor astfel de proiecte, însă, spre deosebire de autostrăzi, aceste șosele au de obicei două benzi pe sens, fără bandă de urgență continuă, un profil transversal mai îngust și dotări tehnice mai simple, aspecte care reduc cheltuielile de execuție, dar și nivelul de siguranță față de o autostradă.
Potrivit normativului pentru proiectarea drumurilor expres, publicat în 2013 de CNAIR (atunci CNADNR) aceste șosele rapide sunt drumuri naționale, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor care nu deservesc proprietăți riverane. Accesul pietonilor, bicicliștilor, mașinilor agricole și al altor vehicule lente este interzis.
Drumurile expres sunt proiectate cu cel puțin două benzi pe sens, separate printr-un spațiu median, iar traseele lor nu intersectează la nivel nicio altă cale de comunicație. Intrarea și ieșirea mașinilor sunt permise doar prin noduri rutiere special amenajate, prin relații de viraj la dreapta.
Conform prevederilor Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 45/1998, vitezele de proiectare pentru drumurile expres sunt stabilite în funcție de relief: 120 km/h în regiunile de șes, 100 km/h în regiunile de deal și 80 km/h în regiunile de munte.
Actualitate
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină de ironie a Iranului.
Iranul îi recomandă lui Donald Trump să se odinească. FOTO: Getty
În ultima vreme, reacțiile
ironice la postările lui Donald Trump au devenit aproape reflexe pe rețelele
sociale, unde pe conturi asociate cu Iranul apar constant meme-uri, montaje
video sau imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale ironice imediat
după mesajele liderului de la Washington.
De această dată, Ambasada
Iranului în Zimbabwe a distribuit un mesaj care a devenit rapid viral, după o
postare triumfalistă a lui Donald Trump despre situația din Strâmtoarea Ormuz.
„O zi mare și
strălucită pentru lume! DTJ”, a scris Donald Trump pe Social Truth pe fondul
anunțului privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru perioada de încetare a
focului.
Replica ambasadei
iraniene a apărut la scurt timp pe platforma X, sub forma unui text structurat
în patru puncte, prezentat ca un „set de recomandări” adresate direct liderului
american, pe un ton vădit ironic.
* „Încearcă să nu pari așa fericit. Păstrează-ți puțin
prestigiul;
* Să nu te gândești nicio clipă – și subliniez, nicio
clipă – la noul regim juridic al Strâmtorii Iranului. Ne ocupăm noi de asta;
* Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și
blochează-l pe Bibi (Benjamin
Netanyahu – n.r.) pentru o săptămână;
* Mănâncă ceva ușor diseară și odihnește-te”, i-a transmis Iranul lui Donald Trump.
Referirea la „Bibi”
face trimitere, evident, la premierul israelian Benjamin Netanyahu, dar şi la
relațiile apropiate dintre acesta şi Donald Trump.
Postarea a generat
imediat un val de reacții online, unde utilizatorii au continuat tonul ironic,
preluând postarea și transformând-o mesajul într-un nou meme.
* „Are nevoie de tratament serios, nu doar de asta”, a scris un utilizator.
* „Pasul 4 este cel mai important: mănâncă ușor și
dormi”, a comentat altul.
* „Blochează-l pe Bibi măcar o lună”, a adăugat un alt utilizator.
Actualitate
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele rezidențiale exclusiviste.
Recent, argentinianul a luat o decizie importantă legată de familia sa, dorind să le ofere copiilor un viitor stabil chiar în locul pe care îl consideră „acasă” în Europa. Astfel, el a inițiat un proiect prin care se vor construi trei locuințe destinate celor trei fii ai săi, în aceeași zonă în care locuiește și în prezent.
Case pentru Thiago, Mateo și Ciro. Proiect de 600.000 de euro
Planul vine în continuarea intenției sale de a rămâne stabilit în zona Barcelonei și după încheierea carierei de fotbalist.
Potrivit presei locale, autoritățile din Castelldefels au aprobat recent dezvoltarea unei zone rezidențiale în partea de deal a orașului, unde terenurile vor fi transformate pentru construcții.
Proiectul îi vizează direct pe copiii săi, Thiago, Mateo și Ciro, și presupune o investiție totală estimată la aproximativ 600.000 de euro. Pe lângă ridicarea celor trei case, planul include și modernizarea infrastructurii din zonă, cu utilități precum apă, electricitate, canalizare și telecomunicații, dar și îmbunătățirea accesului rutier către noile proprietăți.
Messi va ceda gratuit o parte din teren pentru comunitate
Argentinianul dorește să pună bazele unei zone cu vegetație mediteraneană pentru comunitatea din zonă, unde se vor planta măslini, carob și migdali. De asemenea, se plănuiește și montarea unui sistem de irigații.
Messi deține nu mai puțin de 10.000 de metri pătrați în zonă, un domeniu pe care l-a extins din aproape în aproape, de-a lungul carierei de fotbalist profesionist. Pe lângă locuința propriu-zisă a familiei, acesta mai dispune și de un teren privat de fotbal, piscină proprie, sală de sport, teren de tenis și zone de agrement.
Lionel Messi nu va reveni curând la Barcelona. Argentinianul și-a prelungit contractul cu Inter Miami până în 2028. Totuși, în înțelegere există clauze care permit o posibilă încheiere mai devreme: Messi ar putea propune rezilierea înțelegerii în 2026, iar clubul în 2027.
Actualitate
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev explică pentru „Adevărul” ce forțe politice au șanse să intre în Parlament, modul în care s-a desfășurat campania electorală și mai ales ce promite fostul președinte Rumen Radev, marele favorit pentru a prelua funcția de premier.
Rumen Radev. FOTO: Inquam Photos
După mai mulți ani marcați de instabilitate politică cronică și guverne efemere, bulgarii sunt chemați duminică din nou la urne pentru a-și alege Parlamentul și implicit un nou Guvern.
Cu principala șansă în aceste alegeri pleacă președintele demisionar al țării, Rumen Radev, aflat în fruntea unei alianțe de trei partide, numită „Bulgaria Progresistă”. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Analiză și Marketing, formațiunea lui Radev se află pe primul loc, cu 32,1% din intențiile de vot în rândul alegătorilor deciși. Acest rezultat s-ar traduce în aproximativ 90 de mandate în viitoarea Adunare Națională, scrie publicația bulgară Novinite.
Pe locul al doilea se situează partidul GERB, cu 19,4%, deci circa 55 de mandate, urmat de alianța „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), cotată la 12% și aproximativ 34 de deputați. În continuare, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) ar obține 11,2% și circa 31 de mandate, în timp ce partidul Renașterea este estimat la 7% și 20 de deputați. Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar depăși la limită pragul electoral, cu 4,2% și aproximativ 10 mandate. Mai multe formațiuni rămân sub pragul de intrare în parlament, inclusiv „Moralitate, Unitate, Onoare” (MECH), „Siyanie”, „Măreție” și „Bulgaria Albastră”.
Jurnalistul Vladimir Mitev explică în detaliu această distribuție a forțelor politice.
„Cred că, în mod cert, vor intra în Parlament cinci formațiuni politice. În primul rând, coaliția Bulgaria Progresistă, asociată cu președintele Rumen Radev, care este creditată cu peste 30% din voturi. Apoi, GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov, afiliată Partidului Popular European, cu un scor estimat între 18 și 20%. Pe locul următor ar fi alianța Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată, o formațiune reformistă, anticorupție, cu aproximativ 11–12%. Mai este și DPS – partidul susținut în mod tradițional de minoritatea turcă, dar care este perceput și ca un partid oligarhic, avându-l ca figură centrală pe Delian Peevski. Al cincilea partid este, cel mai probabil, Renaștere, o formațiune suveranistă. Nu este foarte clar dacă Partidul Socialist Bulgar va trece pragul electoral. Unele sondaje îl dau peste 4%, altele sub. În general, ceea ce se observă este că Rumen Radev reușește să absoarbă o parte din electoratul populist sau suveranist, care anterior era distribuit între mai multe partide”, a explicat Mitev.
Economie pro-business, luptă anticorupție și „pragmatism energetic”
Popularitatea mișcării politice grupate în jurul lui Radev se bazează pe o strategie inteligentă și pe mesaje bine calibrate. În loc să lanseze atacuri frontale și zgomotoase, fostul președinte preferă o abordare subtilă, axată pe soluții și reforme economice. Programul politic propus vizează în mod direct destructurarea rețelelor oligarhice. Aceasta este o temă extrem de populară în rândul populației bulgare, o societate obosită de scandaluri de corupție.
Cu toate acestea, pe plan extern, poziția noii coaliții ridică unele semne de întrebare în cancelariile occidentale și la Bruxelles. Anumite mesaje despre resursele energetice rusești sugerează o politică externă cu accente proprii, mai nuanțate.
Aderarea Bulgariei la zona euro nu a dus la dublarea prețurilor, iar inflația este la un minim istoric
„De altfel, Bulgaria Progresistă este, în acest moment, o coaliție de partide existente, deoarece Radev nu a avut timpul necesar să-și înregistreze un partid propriu. Este de așteptat ca pe viitor să facă acest pas. Programul lui Radev este centrat pe lupta împotriva oligarhiei, deși fără a numi explicit ținte. Totuși, se poate deduce că Delian Peevski este una dintre figurile vizate. În același timp, programul este pro-business și nu propune creșteri de taxe, ci mai degrabă un model în care statul sprijină mediul de afaceri, inclusiv în zona IT și financiară. În politica externă, discursul este mai nuanțat. Există semnale de „pragmatism energetic”, care pot fi interpretate ca o deschidere mai mare față de resursele energetice din Rusia, în contrast cu linia europeană de reducere a dependenței”, subliniază Vladimir Mitev
O campanie electorală atipică
Campania electorală nu a fost lipsită de incidente. Poliţiştii au confiscat peste un milion de euro şi au reţinut zeci de persoane. Oamenii legii vorbesc despre rețele organizate, care plătesc alegătorii cu aproximativ 50 de euro pentru un vot la comandă. Premierul interimar avertizează că în circulaţie ar fi şi cantităţi uriaşe de bancnote false, folosite în acelaşi scop. Într-o altă operațiune, Ministerul de Interne a descoperit aproape 15.000 de euro și o listă de nume. Au fost verificate persoane din mediul infracțional, dar şi lideri cunoscuţi ca având influență asupra procesului electoral, precum și proprietari de firme, cu scopul de a preveni votul corporativ.
„Campania, în ansamblu, este una relativ lipsită de confruntări directe. Fiecare partid pare să vorbească mai degrabă cu propriul electorat, decât să încerce să convingă alegătorii altora. În ceea ce privește cumpărarea voturilor, autoritățile par să fi intensificat controalele. Ministerul de Interne a desfășurat operațiuni în mai multe orașe – Ruse, Veliko Târnovo, Sliven, Lom, Kiustendil – și s-a anunțat confiscarea unor sume importante de bani, în jur de un milion de euro, suspectate că ar fi destinate cumpărării de voturi. Există un accent mai mare pe anumite comunități vulnerabile, inclusiv minorități, unde influența DPS a fost tradițional puternică. În același timp, autoritățile au respins acuzațiile de acțiuni selective, afirmând că toate partidele sunt vizate în mod egal”, a explicat jurnalistul bulgar.
Rumen Radev ar putea prelua funcția de premier
În acest moment, ținând cont de proiecțiile făcute pe baza sondajelor de opinie, „Bulgaria Progresistă” ar putea fi polul în jurul căruia ar urma să se formeze o nouă majoritate politică.
„În privința scenariilor post-electorale, există foarte multă incertitudine. Unele sondaje sugerează că formațiunea asociată cu Radev ar putea obține peste 100 de mandate, aproape de majoritatea necesară pentru a guverna singură, dar aceste estimări variază. Cel mai probabil, dacă se va forma un guvern, acesta va presupune o alianță între prima forță politică și unul dintre partidele pro-europene din clasament. Există însă și scenarii în care nu se ajunge la o înțelegere și se ajunge la alegeri anticipate. De asemenea, există ipoteza că Partidul Socialist Bulgar ar putea sprijini un guvern condus de Radev, dacă va intra în Parlament”, a afirmat Vladimir Mitev.
Alegerile parlamentare de duminică au o miză colosală pentru viitorul statului bulgar, dar și pentru echilibrul european. O Bulgaria stabilă, predictibilă și puternică din punct de vedere economic este absolut esențială pentru întreaga regiune a Balcanilor și a Mării Negre.
-
Actualitateacum 3 zileAr putea impune Iranul taxe de tranzit pentru Strâmtoarea Ormuz? Trump ar fi de acord cu o condiție
-
Actualitateacum 2 zile„Potențiale ținte pentru Rusia”: Ministerul rus al Apărării a publicat o listă a companiilor europene care ar produce drone pentru Ucraina
-
Actualitateacum 2 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 2 zileCE analizează ajutorul de stat acordat de România pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă
-
Actualitateacum o ziTraduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 2 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor
-
Actualitateacum o ziCele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum o ziNIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore




