Actualitate
„Asistăm la sfârșitul unei ere și asta privește și România”. Americanii schimbă regulile jocului: cine urmează după Venezuela
Acțiunea
SUA în Venezuela nu este singulară, într-un an în care Donald
Trump vrea să rezolve problemele țării sale. Politologul Alexandru
Bălaș, de la Universitatea SUNY Cortland New York, explică, pentru
„Adevărul”, de ce România nu poate să rămână pasivă când
asistăm la o schimbare a lumii și ce avem de făcut pentru a nu
rămâne izolați.
America se pregătește de noi mutări pe harta lumii. FOTO AFP
Statele
Unite ale Americii au deschis spectaculos anul 2026 cu o acțiune
specială în Venezuela ce a dus la îndepărtarea dictatorului
Nicolas Maduro. Însă americanii nu se vor opri aici, sunt de părere
analiștii. Pentru anul abia început, administrația Trump
pregătește alte câteva mutări spectaculoase. Vizat va fi spațiul
american, consideră politologul Alexandru Bălaș, profesor în SUA
la Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center
for Global Engagement.
Cine e în colimatorul lui Trump după Venezuela
În
opinia sa, SUA nu se vor opri la Venezuela. De altfel, strategia de
securitate americană oferă câteva indicii cu privire la modul în
care va acționa administrația Trump, dar și care vor fi
următoarele ținte. Pe termen foarte scurt, Statele Unite nu vor
acționa direct, chiar dacă o fac în culise, departe de lumina
reflectoarelor.
„Imediat,
deci vorbim de următoarea săptămână, nu văd o intervenție în
altă țară. E adevărat că și anul trecut Trump a amenințat
Panama, a amenințat Columbia, și anul trecut, bineînțeles, că a
vorbit și de Cuba. Pentru că avem ministrul de externe, secretarul
de stat american Marco Rubio cu origini cubaneze, care este foarte
împotriva guvernului comunist de la Havana. Și să ne amintim că a
amenințat inclusiv Mexicul, Groenlanda și chiar Canada”, spune
Bălaș.
Canada și Mexic au frisoane
Canada,
unul dintre cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite în ultimele
decenii, a reacționat deja.
„Am
văzut o schimbare interesantă apropo de Canada. În Canada, Statele
Unite nu mai sunt văzute drept un aliat militar. Acest lucru
reprezintă chiar o schimbare în politica lor de securitate
națională, care s-a întâmplat săptămâna aceasta”, punctează
expertul.
Dacă
țintele Statelor Unite sunt cu precădere țări aflate în America,
dar și Groenlanda, profesorul Alexandru Bălaș este de părere că
americanii nu vor mai acționa la fel cum au făcut-o în Venezuela.
Chiar dacă în multe țări din America Latină există șefi de
stat ostili Washingtonului și mult mai apropiați de Rusia și
China, Donald Trump va reacționa acum diferit. În Venezuela, da,
s-a dorit să se acționeze mai direct. Dar vedeți că și în
Venezuela, deși Trump a spus că noi o să controlăm acest stat și
s-a lăsat de înțeles că vor fi trimise trupe și că această
țară va fi sub administrație americană, încă nu s-a întâmplat
lucrul acesta. Încă sunt discuții serioase la Washington despre
cum se va gestiona situația Venezuela”, mai spune el.
Intervențiile
militare sunt mai degrabă excluse, în acest context, indiferent că
este vorba de Groenlanda, Cuba sau alte state. Iar Statele Unite vor
acționa așa cum au mai făcut-o și în alte rânduri în istorie,
subtil, prin serviciile de intelligence și prin politicienii care
susțin interesele americane în aceste țări.
Americanii schimbă regulile jocului
„Cel
mai probabil se dorește în toate aceste locuri, inclusiv în
Groenlanda, nu intervenții militare, ci influență economică.
Adică, bun, aveți resurse – petrol în Venezuela, minerale rare în
Groenlanda și așa mai departe. Ceea ce se vrea în primul rând
este ca americanii, adică marile companii americane să fie cele
care gestionează afacerile acolo. Nu cred că se dorește ocuparea
militară a Groenlandei sau a Venezuelei și nici în Cuba”, adaugă
expertul.
În
plus, istoria dovedește că după războaiele purtate de SUA,
americanii au reușit rareori să-și apropie populațiile și să
ducă la bun sfârșit reconstrucția acelor țări. Alexandru Bălaș
face apel la istorie pentru asta.
„Istoria ne arată că
Statele Unite nu au o tradiție foarte bună când e vorba de
reconstruire. Vedeți Irak, vedeți Afganistan, iar acestea sunt doar
cele mai recente cazuri. Singurele exemple pozitive ar fi Germania și
Japonia, dar acestea sunt mult mai devreme, la sfârșitul celui
de-Al Doilea Război Mondial. Sigur că americanii pot să ocupe
aceste țări militar, dar nu acesta este scopul. Și nici nu i-ar
ajuta mult. Americanii știu că ar avea probleme și că ar trebui
să lupte în războaie de gherilă. Chiar și în Venezuela, țară
în care nu mulți îl plâng pe Maduro, dar există zeci de mii de
oameni care ar pune mâna pe arme dacă țara ar fi ocupată”,
arată Bălaș.
Cuba, o nucă tare pentru SUA
În
țări ca Mexic, Columbia sau Canada, un război de acest gen ar fi
foarte greu de gestionat, iar americanii nu ar avea prea mult de
câștigat dacă le-ar ocupa.
„America
are și exemplul Cubei, țară pe care a mai încercat să o ocupe.
Iar Mexic sau Canada ar fi și mai greu de supus. Sigur că
americanii au cucerit, de exemplu, Mexico City. L-au luat în
1847-1848 în războiul mexicano-american. Dar nu văd de ce ar
face-o din nou. Americanii vor doar să le controleze economia. Ce ar
putea să încerce ar fi acțiuni prin care să dea lovituri de stat
în țări ostile cum e Columbia, cum e Cuba. Acestea sunt în meniul
CIA, specialistatea CIA în Războiul Rece, dar cred că se caută
alte căi.”
Un
exemplu despre cum ar putea americanii să acționeze este cel al
Hondurasului.
„Așa
ceva nu e exclus, CIA poate să acționeze. Dar haideți să luăm
exemplul Columbia. Pentru că, în Columbia, președintele actual
oricum pleacă în primăvara aceasta, adică îi expiră mandatul.
Iar în Panama la fel. Aș zice că americanii vor căuta să
acționeze mai discret, adică să susțină candidați pro-SUA. Așa
s-a făcut în Honduras, anul trecut, iar rezultatul a fost bun
pentru Washington. Așa cred că vor acționa și acum, vor sprijini
masiv partidele și politicienii pro-americani pentru ca aceștia să
câștige alegerile, iar în acest fel SUA își vor asigura,
probabil, conduceri prietenoase”, explică Bălaș.
O
situație aparte este Cuba. Micul stat a înfruntat Statele Unite ale
Americii în anii în care dictatorul comunist Fidel Castro s-a aflat
la putere. Zeci de ani, Cuba a sfidat Statele Unite și a strâns
relațiile cu Uniunea Sovietică și cu alte țări comuniste. Acolo,
situația este complicată.
„În Cuba e și mai complicat.
Pentru că americanii nu prea au argumente, nu au cum să-i acuze pe cubanezi de
trafic de droguri, așa cum au făcut cu Maduro. Pe de altă parte,
Cuba nici nu are resurse petroliere, așa cum are Venezuela. Și
atunci, da, poți da o lovitură de stat sau să acționezi ca în
Venezuela și să schimbi președintele, dar e de ajuns? Americanii
știu bine că acolo totuși ai un guvern bine implementat, care greu
poate fi schimbat. Adică, nu schimbi regimul în Cuba numai
schimbând liderul. Și atunci, cred că cel mai realist este să ne
așteptăm ca americanii să susțină forțele pro-americane sau
care sunt favorabile americanilor. Și cred că vor face asta și în
Columbia și peste tot”, mai adaugă el.
Ce s-a schimbat și ce nu în politica Americii
În
ce privește politica administrației Trump față de estul Europei
și față de Ucraina, lucrurile sunt clare. La fel cum și
administrația Biden a refuzat să admită Ucraina în NATO, Trump
este ferm pe poziții. De altfel, așa cum remarcă și Alexandru
Bălaș, politica SUA față de Europa și față de Ucraina nu s-a
schimbat foarte mult, chiar dacă există voci care susțin
contrariul. Democrații, în timpul administrației Obama, au refuzat
să ajute Ucraina. Și chiar dacă ulterior, sub administrația
Biden, ei au decis să sprijine Kievul, au evitat orice conflict
direct cu Rusia și au evitat să primească Ucraina în NATO. Pentru
România, mesajul ar trebui să fie clar. SUA nu mai sunt interesate
de Europa și nici de Europa de Est, dar asta nu înseamnă că o
abandonează total sau că o lasă pe mâna Rusiei.
„Linia
politică externă americană nu s-a schimbat foarte mult în ceea ce
privește Ucraina, chiar dacă e să comparăm un președinte
democrat și un președinte republican. Dar e timpul să fim sinceri
și să spunem adevărul. Nici europenii, țări ca Germania și
Franța, nu au vrut Ucraina în NATO, deși acum încearcă să
acrediteze ideea că doar americanii refuză. Și e evident de ce
joacă așa europenii. Ei nu ar vrea să importe un conflict cu Rusia
în interiorul NATO, dar nici nu pot să abandoneze complet Ucraina”,
mai spune profesorul român.
Lecția neînvățată a României
În
ce privește relațiile româno-americane, România ar trebui să fie
realistă și să înțeleagă faptul că schimbarea ordinii mondiale
nu va trece nevăzută și va afecta toate statele. În condițiile
în care marile puteri își împart sferele de influență și nu
țin cont de statele mici, România trebuie să devină mai
proactivă. Asta înseamnă că Bucureștiul ar trebui să joace
complet diferit pentru a-și crește influența și pentru ca România
să devină importantă și pentru Washington, dar și pentru
Bruxelles.
„Din
păcate, cred că asistăm la sfârșitul unei ere în care dreptul
internațional, organizațiile internaționale își pierd foarte
mult din importanță și vedem cum Statele Unite, China și Rusia
devin tot mai puțin interesate de dreptul internațional. Cât
despre ONU, nimeni nu mai ține cont de această Organizație.
Suprinzător, aș spune, dintre cele trei mari puteri doar China pare
să mai aibă încă ceva respect față de vechile norme de după Al
Doilea Război Mondial”, susține expertul.
În
ce privește Uniunea Europeană, aceasta nu are niciun fel de forță
militară pentru a conta în ecuație. Fără armată, fărâmițată
și măcinată de interesele înguste ale statelor din componență,
Uniunea Europeană ar putea cu greu să apere România. Asta înseamnă
că Bucureștiul nu-și permite să privească în continuare pasiv
la felul în care se schimbă lumea chiar sub ochii săi și la felul
în care acționează americanii.
„Spuneam că asistăm la sfârșitul unei era, iar asta ne privește și pe noi. În
acest moment, relațiile României cu SUA sunt bune. Dar,
pe neașteptate, s-ar putea, ca la un moment dat Statele Unite să ne
spună că nu mai suntem în zona lor de influență. România
trebuie să știe cum să fie valoroasă pentru aliații americani.
Nu se știe când americanii se vor uita din nou spre Afganistan sau
spre alte zone, iar atunci ar avea nevoie de noi. Ne amintim că baza
militară Kogălniceanu le-a fost utilă atunci când au trimis
bombardiere spre Iran. Iar noi trebuie să înțelegem din timp ce
nevoi au americanii. Asta ține de diplomația română. Să știe să
vândă. Să știe să vândă ceea ce au nevoie americanii. Dar, pe
de altă parte, trebuie să ne gândim că suntem parte din Uniunea
Europeană, de asemenea. Deci să nu pariem din nou exclusiv pe
Washington, așa cum am făcut de alte dăți. Să ne îndreptăm și
spre Bruxelles, dar nu ca niște milogi. Ideea e să ne facem într-un
fel indispensabili pentru aliați. Și avem argumente. Avem graniță
cu Ucraina, iar dacă Rusia va lua Ucraina vom avea graniță cu
Rusia. Asta ar trebui să ne facă importanți, pentru că suntem
parte din alianță”, consideră el.
Ce avem de făcut
România
va trebui să profite de toate argumentele sale, iar diplomații și
politicienii români, recunoscuți pentru pasivitatea lor, vor trebui
să devină mult mai proactivi la Washington și Bruxelles.
„Trebuie
să facem tot posibilul să ținem de prezența americană, militară
în România. Și să le explicăm americanilor că îi putem ajuta
și în Orientul Apropiat, îi putem ajuta și în Europa de Est,
putem să fim un aliat și în interiorul Uniunii Europene. Dar,
bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să lucrăm împotriva
intereselor europene. Din contră, noi trebuie să fim aliați fideli
și pentru SUA, dar și pentru UE”, explică Bălaș.
Realitatea
arată însă că România, cu rare excepții, nu a știut să
profite de relațiile bune cu unele state. Din această cauză, este
nevoie de o schimbare de optică, crede Alexandru Bălaș.
„Cum
spuneam, felul în care vor evolua relațiile noastre cu America și
Europa ține foarte mult de cum știm să ne vindem și, din păcate,
experiența de după anii 90 nu e foarte îmbucurătoare. Adică,
România avea niște relații extraordinare cu China, cu țări din
Africa, cu țări din Orientul Apropiat și Mijlociu. Cele cu
Orientul Apropiat și Mijlociu, unele din ele, foarte puține, au
supraviețuit. Dar cele mai multe nu. România are o experiență
bună legată de China. România, spre exemplu, ar trebui să fie una
dintre țările din Europa, dar poate chiar vârful de lance al
relațiilor europene cu China. Nu văd acest lucru. Germanii sunt
acolo, francezii sunt acolo, italienii sunt acolo, toți vor să
lucreze cu China, să facă afaceri cu China, numai noi nu. La fel și
cu țările din Africa subsahariană. România a avut relații bune
cu ele, am fi putut ajuta și Uniunea Europeană, dar noi am pierdut
acele relații”, mai spune Bălaș.
România
ar trebui să ia exemplul Poloniei, însă, realitatea arată că
suntem mult mai puțin importanți și nu reușim să profităm de
atuurile noastre.
Iluzii deșarte
„Sincer,
nici nu avem un lider, cu tot respectul pentru liderii politici
români, de talia lui Donald Tusk la momentul acesta. Suntem o țară
mică și va trebui să găsim soluții”, subliniază Bălaș.
Iar
dacă la București există încă politicieni care speră că după
alegerile midterms din acest an Donald Trump va pierde din putere,
iar democrații vor redeveni o forță, Alexandru Bălaș spulberă
teoria.
„La
Camerele Reprezentanților este posibil ca democrații să preia
majoritatea, dar asta nu va schimba multe. Mai ales că la Senat nu
cred că există vreo șansă ca democrații să preia majoritatea.
Dar, după cum vedem, Congresul nu prea mai contează în deciziile
prezidenției, în deciziile administrației Trump. Oarecum și-au
cedat rolul. Și chiar cu această intervenție militară, Congresul
doar a luat cunoștință de ce s-a întâmplat și nu a contat. Așa
că nu vor exista multe schimbări”, încheie Alexandru Bălaș.
Actualitate
Marți, „Ziua Z” pentru Guvernul Bolojan. Moțiunea de cenzură se joacă la doar două voturi distanță. Ce urmează pentru România
Marți este ziua decisivă în Parlamentul României. Numărătoarea inversă pentru moțiunea de cenzură a început, iar implicațiile economice ale votului ar putea fi majore. În așteptarea votului decisiv de marți, 5 mai, politologul Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai, analizează scenariile posibile și impactul pe care o eventuală cădere a Guvernului l-ar avea asupra stabilității țării.
Premierul a anunțat ferm că guvernul își va continua activitatea FOTO: Inquam Photos
În momentul de față, PSD are 127 de parlamentari, în timp ce AUR numără 90 de aleși, ceea ce înseamnă că împreună totalizează 219 voturi. Dacă punem la socoteală și cei 12 senatori din grupul PACE, condus de Ninel Peia și aliniat intereselor social-democraților, s-ar ajunge la 231 de voturi, cu doar două voturi sub pragul minim de 233. În ipoteza în care toți parlamentarii din „opoziție” ar vota moțiunea, s-ar ajunge la 258 de voturi.
Totuși, un rol important îl au și parlamentarii neafiliați proveniți din POT și SOS România, care însumează 22 de voturi. În rândul aleșilor neafiliați se regăsește și senatoarea Victoria Stoiciu, recent plecată din PSD, care a anunțat că nu va susține moțiunea. De asemenea, ecuația matematică este complicată de grupul „Uniți pentru România”, constituit din circa 10-12 membri POT. Deși au semnat documentul, acești parlamentari spun acum că nu vor vota pentru căderea guvernului Bolojan.
În ceea ce privește procedura, Birourile permanente reunite au stabilit un calendar accelerat. Moțiunea a fost prezentată miercuri, la ora 12:30, în plenul comun, iar votul final este programat pentru marți, 5 mai.
În situația în care moțiunea trece, analistul politic Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, anticipează o perioadă lungă de instabilitate și negocieri blocate. Președintele Nicușor Dan va convoca partidele la consultări și va încerca refacerea coaliției anterioare, propunere pe care PNL și USR o vor refuza.
„Deci, dacă vom avea un prim-ministru tehnocrat, acesta va fi acceptat de toată lumea din fosta coaliție guvernamentală și poate chiar de opoziția parlamentară, sau cel puțin de o parte a acesteia, fiindcă evidența se va impune. Vom fi într-o situație economică mult mai gravă decât cea în care suntem acum. Va crește cursul valutar, ne vom împrumuta tot mai scump, vom plăti dobânzi tot mai mari, probabil că și ratingul de țară se va degrada și vom mai primi vești extrem de neplăcute din partea Comisiei Europene în ceea ce privește PNRR”, a explicat Sergiu Mișcoiu pentru Adevărul.
Guvernul minoritar PSD, o variantă lipsită de forță parlamentară
Un alt scenariu vehiculat în ultimele zile este cel al unui guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu, susținut din Parlament de PNL. Sergiu Mișcoiu nu crede în această variantă, în condițiile în care un asemenea cabinet nu ar avea forță parlamentară.
„Problema este că un guvern minoritar PSD este un guvern super-minoritar, care practic nu ar putea să aibă mai mult de o treime din mandate în Parlament, împreună cu AUR. Și asta nu face ca soarta sa să fie foarte clară. E mai probabil în acest caz să avem un tehnocrat decât un pesedist, pentru că asta ar împăca totuși și partidele parlamentare și ar face ca atât PNL, cât și eventual USR să fie de acord să susțină un guvern care este mai degrabă de avarie, de uniune națională proeuropeană, decât altceva. (…) Are undeva la 26–27% din mandate, ceea ce limitează mult capacitatea de a guverna singur”, subliniază profesorul de la UBB.
În ciuda dificultăților evidente, consideră politologul, PSD ar accepta funcția de premier în cadrul unui compromis larg, scopul principal fiind păstrarea controlului asupra unor domenii-cheie și gestionarea resurselor statului. Totuși, o guvernare solitară într-un context economic fragil ar eroda și mai mult încrederea publicului. Pe de altă parte, alternativa de a face opoziție la comun cu partidul lui George Simion ascunde riscuri și mai mari pe termen lung.
Ce ar putea obține partidele suveraniste în schimbul votării moțiunii: „Fiecare parlamentar de la aceste partide are o soție, soț, copil”
„Un PSD singur, care va guverna într-o situație dificilă, poate pierde electorat. Însă, în orice caz, PSD deja pierde enorm electorat și, [printr-o opoziție asumată] împreună cu AUR, nu cred că va ajunge altundeva decât în umbra AUR, ceea ce pune o problemă poate mai mare decât această guvernare care ar satisface interesele celor care l-au împins pe domnul Grindeanu să meargă înainte cu moțiunea”, a detaliat politologul.
Scenariul respingerii moțiunii
Dacă moțiunea cade la votul de marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat ferm că guvernul își va continua activitatea în condiții normale. Prioritățile absolute ale cabinetului rămân atragerea fondurilor din PNRR și implementarea urgentă a zecilor de reforme restante prin legi, ordonanțe sau ordine de ministru.
Sergiu Mișcoiu anticipează în acest scenariu favorabil o precipitare a negocierilor pentru consolidarea unei noi majorități în Parlament. Există potențial pentru atragerea unor parlamentari nemulțumiți din alte partide, chiar și din rândurile PSD, pe modelul UNPR, partidul înființat de Gabriel Oprea și care a asigurat majoritatea parlamentară pentru guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu.
„Sunt șanse să se schimbe traiectoria parlamentară. Deocamdată lumea e în expectativă, fiindcă toți sunt dornici să vadă ce se întâmplă cu moțiunea dacă aceasta cade. Există șanse să se redistribuie un pic jocul politic și diverși parlamentari să adere la noi formațiuni. […] Problema, evident, este aceea că avem totuși o selecție adversă a parlamentarilor care fac parte din aceste grupuri la marginea Parlamentului. Adică oamenii care au candidat pe listele POT și SOS România, care formează grupuri precum PACE sau au rămas independenți [prin separarea] de ele, nu sunt stabili și nu sunt de mare încredere, și e greu să-ți bazezi o majoritate parlamentară pe aceștia”, a concluzionat Sergiu Mișcoiu, avertizând asupra riscului ca Guvernul să pice ulterior, la un eventual vot de încredere obligatoriu pentru noii miniștri.
Remus Ștefureac anticipează un punct major de inflexiune
O perspectivă și mai tranșantă asupra contextului actual vine de la sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Acesta observă că, deși moțiunile de cenzură sunt de regulă evenimente punctuale cu efecte limitate în timp, situația actuală este complet diferită. Polarizarea extremă, fracturile din societate, problemele de integritate și credibilitate ale politicienilor, alături de un sentiment imens de nedreptate care afectează peste 80% din populație, transformă demersul PSD – AUR într-un moment extrem de important pentru viitorul politic al României.
Mai susține AUR moțiunea? Simion atacă PSD și acuză un jaf de 10 miliarde în programul SAFE
„Urmează un mare punct de inflexiune în politica românească și acest lucru ar putea influența evoluțiile/involuțiile pentru un deceniu. Primele semne mari se vad deja în măsurători. E adevărat ca încă e devreme. Orice criză politică este fluidă, iar evoluțiile/involutiile opiniei publice depind de dinamica crizei, deciziile politice strategice ale actorilor politici principali și incertitudinea livrată de implicațiile economice/sociale/financiare și chiar de securitate”, a explicat Remus Ștefureac, într-o postare pe Facebook.
Actualitate
Alimentele de care nu ar trebui să ne plictisim niciodată. Sunt mâncărurile pe care trebuie să le consumăm zilnic pentru o viață sănătoasă
Specialiștii dieteticieni spun că este recomandat să mâncăm zilnic o serie de alimente pentru a ne menține sănătatea fără să apelăm la suplimente nutritive sau borcane cu vitamine dobândite pe cale farmaceutică. Totodată aceeași specialiști spun că dieta echilibrată este cea mai sănătoasă.
Sunt o serie de alimente care trebuie consumate zilnic FOTO shutterstock
În lumea contemporană, este greu să mai ai siguranța că ceea ce mănânci este cu adevărat sănătos. Acest lucru se datorează opiniilor contradictorii, prezente atât în mediul online, cât și în rândul specialiștilor. Majoritatea pun accent pe alimentele pe care nu avem voie să le consumăm zilnic sau foarte des, fiecare având propriile argumente. Acestea sunt atât de numeroase și de diferite, încât am putea ajunge ușor la concluzia că, în ciuda abundenței alimentare, nu mai avem ce să mâncăm sănătos.
Există însă și dieteticieni care ne ajută să facem lumină în meniul nostru. Mai precis, aceștia ne indică ce ar trebui să consumăm zilnic pentru a ne bucura de o sănătate de fier, obținută din nutrienți extrași din alimente naturale, nu din suplimente sau alte produse farmaceutice. Iar pentru a nu ne plictisi de același regat alimentar, dieteticienii cu o abordare pozitivă ne oferă și alternative pentru a asigura varietatea meniului cotidian.
Secretul, o dietă echilibrată
Specialiștii în sănătate publică și dieteticienii afirmă că echilibrul este cheia unei alimentații sănătoase. Aceasta presupune evitarea exceselor de orice fel și consumul de produse din toate grupele esențiale, evident, în proporții diferite. Nu sunt recomandate curele-minune, dietele axate strict pe anumite categorii de alimente sau experimentele care ne pot face mai mult rău decât bine.
În plus, fiecare persoană este unică, având un metabolism propriu. De aceea, o dietă diversificată este esențială. Trebuie să ne ascultăm corpul și să ajustăm proporțiile nutriționale în funcție de nevoile specifice ale organismului nostru.
„Consumul unei alimentații sănătoase pe tot parcursul vieții ajută la prevenirea malnutriției în toate formele sale, precum și a unei game de boli netransmisibile și afecțiuni (…). Compoziția exactă a unei alimentații diversificate, echilibrate și sănătoase variază în funcție de caracteristicile individuale (de exemplu, vârsta, genul, stilul de viață și nivelul de activitate fizică), contextul cultural, alimentele disponibile local și obiceiurile alimentare.
Cu toate acestea, principiile de bază ale unei alimentații sănătoase rămân aceleași și sunt descrise prin patru principii: adecvarea (acoperă, fără a depăși, necesarul de micronutrienți și macronutrienți), echilibrul (aportul total de energie este în echilibru cu consumul de energie, cu un raport adecvat între cele trei surse principale de energie: proteine, grăsimi și carbohidrați), moderația (limitarea aportului de nutrienți, ingrediente și alimente care pot fi dăunătoare sănătății) și diversitatea (includerea unei varietăți largi de alimente nutritive, atât în cadrul grupurilor alimentare, cât și între acestea)”, precizează specialiștii în nutriție de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
De exemplu, carbohidrații reprezintă principala sursă de energie pentru organism, grăsimile sunt nutrienți esențiali pentru buna funcționare a celulelor din organism (iar doi acizi grași – acidul linoleic și acidul α-linolenic – pot fi obținuți doar din alimentație), proteinele furnizează elementele de bază pentru multe dintre structurile organismului, iar micronutrienții sunt vitamine și minerale esențiale de care organismul are nevoie în cantități mici pentru o creștere și o stare de sănătate adecvate.
O dietă echilibrată înseamnă combinarea tuturor acestor nutrienți cât mai des. Există însă și alimente care se consumă zilnic pentru o viață cât mai sănătoasă.
Peștele gras, sănătatea inimii și a creierului
Profesorul Teresa Fung, profesor asociat în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard, a precizat pentru Harvard Health Publishing că peștele gras, în special somonul, ar trebui consumat zilnic. Și asta fiindcă este bogat nu doar în proteine sănătoase, ci și în acizi grași omega-3, care sunt benefici atât pentru inimă, cât și pentru creier. De asemenea, îți oferă vitamina D, esențială pentru oase.
Conservele subestimate. Care dintre ele pot susține sistemul cardiovascular, funcția creierului și întări oasele
Somonul este însă un pește greu de procurat zilnic pentru mulți români, mai ales din motive financiare. Poate fi însă înlocuit cu variante mai ieftine, dar sănătoase, precum heringul sau macroul. Nu mai vorbim de sardine sau păstrăv. Ideal este să alegem pește proaspăt și să-l gătim, de preferință, la cuptor, la abur sau la grătar (fără să-l ardem) și, totodată, este indicat să variem între diferitele specii de pește.
Cruciferele, anticancerigenele la îndemâna oricui
Alte alimente care trebuie consumate zilnic pentru o viață sănătoasă sunt cruciferele. Adică o familie de legume din care fac parte broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, varza kale, gulia, muștarul, rutabaga, napii, bok choy, varza chinezească, rucola, hreanul, ridichea și năsturelul. Inclusiv faimosul wasabi este tot o cruciferă.
Aceste legume, așa cum indică specialiștii, sunt pline de vitamine și substanțe foarte bune pentru sănătatea noastră, precum carotenoizi (beta-caroten, luteină, zeaxantină), dar și vitaminele C, E și K, plus folat și minerale. De asemenea, sunt o sursă bună de fibre. Totodată, cruciferele excelează în protecția împotriva cancerului. Conțin o serie de substanțe unice care luptă împotriva celulelor canceroase sau previn formarea acestora.
Aceste substanțe se numesc glucozinolați și sunt responsabile pentru aroma înțepătoare și gustul amar al legumelor crucifere. „La fel ca alte legume, cruciferele conțin o serie de nutrienți și fitochimicale cu proprietăți chemopreventive, adică luptă împotriva cancerului. Aceste substanțe și nutrienți sunt inclusiv folatul, fibrele, carotenoidele și clorofila. Cu toate acestea, legumele crucifere sunt unice prin faptul că sunt surse bogate de glucozinolați, compuși care conțin sulf, responsabili pentru aromele lor înțepătoare și gustul picant”, precizează specialiștii Jane V. Higdon, Barbara Delage, David E. Williams și Roderick H. Dashwood în articolul „Cruciferous Vegetables and Human Cancer Risk: Epidemiologic Evidence and Mechanistic Basis”, pentru National Library of Medicine.
Mănânci porții mai mari, slăbești mai mult: sfaturile nutriționiștilor pentru sațietate, energie și talie subțire în 2026
Printre cele mai accesibile și delicioase crucifere pentru toți românii sunt varza, hreanul, ridichea, guliile și chiar conopida. Varza de Bruxelles, ca și alte legume crucifere, conține compuși bioactivi, precum antioxidanții, care ajută la prevenirea deteriorării celulelor.
Nucile și afinele, un amestec perfect într-un iaurt cremos
Alte alimente care ar trebui consumate zilnic sunt afinele, nucile și iaurtul. Am preferat să le abordez împreună pentru că toate trei pot fi utilizate ca ingrediente ale unui mic dejun sănătos, dar și delicios.
Afinele sunt bogate în antioxidanți, în special vitamina C. Cu doar 56 de calorii la 100 de grame, oferă și o cantitate bună de vitamina A și fibre. Ele pot fi înlocuite și cu alte fructe închise la culoare, de exemplu murele, aronia, rodia sau coacăzele negre.
De cealaltă parte, nucile oferă grăsimi sănătoase, proteine și vitamina E. Evident, poți alege și alte alternative la fel de sănătoase, precum migdalele sau arahidele (dar acestea din urmă consumate cu moderație).
Ei bine, toate acestea pot ajunge într-un iaurt delicios, simplu, țărănesc, fără arome, coloranți sau orice altceva. Iaurtul, sau și mai bine chișleacul țărănesc (laptele prins), îți oferă probiotice — bacterii benefice care ajută la buna funcționare a sistemului digestiv și contribuie la sănătatea generală. Este bogat în proteine, calciu, magneziu, vitamina B12 și acizi grași esențiali.
Actualitate
Ciucu exclude două nume vehiculate pentru funcția de premier tehnocrat: „Ar semăna cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită»”
Primarul Capitalei,
Ciprian Ciucu, a comentat scenariul privind desemnarea unui premier tehnocrat
în cazul schimbării Guvernului, excluzând două nume vehiculate.
Ciprian Ciucu a comentat scenariul unui premier tehnocrat. FOTO: Facebook
Primarul Capitalei
și prim-vicepreședinte PNL, Ciprian Ciucu, a comentat duminică, la Antena 3
CNN, discuțiile din spațiul public privind posibilitatea ca președintele
Nicușor Dan să desemneze un premier tehnocrat, în eventualitatea în care
actualul Executiv condus de Ilie Bolojan ar fi demis în urma moțiunii de
cenzură programate la vot pe 5 mai.
Vă reamintim
principalele patru nume vehiculate în spaţiul public ca potenţiali candidaţi la
fotoliul de premier, din postura de tehnocraţi: Anca Dragu (guvernator al Băncii
Naționale din Republica Moldova, n.r.), Șerban Matei (director al Direcției
Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, n.r.), Radu
Burnete, consilierul președintelui, şi Dragoș Pîslaru, care acum figurează ca
ministru pe un post al PNL.
În acest context, Ciprian
Ciucu a respins categoric două dintre aceste variante, precizând că Dragoș
Pîslaru nu este în mod sigur în acest scenariu. El a afirmat că a discutat
direct cu acesta, iar poziția sa este că un astfel de guvern ar putea repeta
experiența unui executiv tehnocrat precedent (Guvernul Cioloş – n.r.), care a fost
puternic contestat politic.
„Dragoș Pîslaru cu siguranță nu va fi. Am vorbit cu
dânsul personal și nu crede într-un astfel de scenariu, care ar semăna foarte
mult cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită», ca să mă exprim așa, de
către Partidul Social Democrat. Nu credem în bunele lor intenții”, a declarat Ciucu, sugerând că un astfel de executiv ar
fi vulnerabil în actualul climat politic.
În ceea ce privește
alte nume vehiculate, primarul a fost rezervat. Despre Anca Dragu a spus că îi
este greu să creadă într-o astfel de variantă, iar despre ceilalți posibili
candidați a afirmat că nu deține suficiente informații pentru a comenta.
„De doamna Dragu nu știu, dar tare mi-ar fi greu să cred,
iar de ceilalți doi nu știu, așa că nu pot comenta”, a declarat Ciprian Ciucu.
În același timp,
liderul liberal a nuanțat ideea de „tehnocrat”, susținând că în realitate
există politicieni care, deși au experiență în viața publică, se comportă mai
degrabă ca tehnocrați în exercitarea funcției executive.
În acest sens, el
l-a indicat pe Ilie Bolojan ca exemplu, apreciind că stilul său de guvernare
este unul orientat pe eficiență administrativă, chiar dacă acest lucru îi
atrage critici inclusiv în interiorul partidului.
„Cel care, deși este un politician vechi, se comportă la
guvern ca un tehnocrat, este chiar Ilie Bolojan. Și asta i se reproșează foarte
mult, inclusiv în partid: că se comportă mai degrabă ca un tehnocrat decât ca
un politician. Acesta este tehnocratul”, a afirmat el.
Întrebat dacă, în
eventualitatea căderii Guvernului, și-ar dori ca președintele să-l propună din
nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciprian Ciucu a evitat un
răspuns tranșant.
„Nu m-am gândit la asta”, a spus el scurt.
-
Actualitateacum 3 zileRădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
-
Actualitateacum 3 zileAmenzi de zeci de mii de lei în cazul cabinetului în care o femeie a murit după o procedură de lifting. Neregulile găsite de inspectori
-
Actualitateacum 2 zilePână unde poate merge răzbunarea unei femei înşelate: şi-a drogat soţul şi l-a castrat cu un cuţit după ce a adormit
-
Breakingacum 2 zileDeclarații uluitoare ale martorilor în cazul accidentului de la Mănăstirea, unde o femeie a murit după ce un șofer a intrat cu mașina în mulțime, la un târg: „Efectiv am văzut cum săreau pietrele în spatele autoturismului”
-
Breakingacum 3 zileVictor Negrescu: „Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc”
-
Actualitateacum o ziFrână pe piața imobiliară. Majorarea TVA și teama de criză au prăbușit volumul creditelor ipotecare
-
Actualitateacum 2 zileCurățenia de vară la FCSB: Gigi Becali se descotorosește de șapte jucători importanți. Lista plecărilor s-a mărit
-
Actualitateacum o ziTrump agită din nou apele, cu o imagine AI cu el și membri ai Cabinetului în bazinul simbolic de la Lincoln Memorial, vandalizat în aceeași zi




