Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

„Asistăm la sfârșitul unei ere și asta privește și România”. Americanii schimbă regulile jocului: cine urmează după Venezuela

Publicat

pe

„Asistăm la sfârșitul unei ere și asta privește și România”. Americanii schimbă regulile jocului: cine urmează după Venezuela

Acțiunea
SUA în Venezuela nu este singulară, într-un an în care Donald
Trump vrea să rezolve problemele țării sale. Politologul Alexandru
Bălaș, de la Universitatea SUNY Cortland New York, explică, pentru
„Adevărul”, de ce România nu poate să rămână pasivă când
asistăm la o schimbare a lumii și ce avem de făcut pentru a nu
rămâne izolați.

America se pregătește de noi mutări pe harta lumii. FOTO AFP

Statele
Unite ale Americii au deschis spectaculos anul 2026 cu o acțiune
specială în Venezuela ce a dus la îndepărtarea dictatorului
Nicolas Maduro. Însă americanii nu se vor opri aici, sunt de părere
analiștii. Pentru anul abia început, administrația Trump
pregătește alte câteva mutări spectaculoase. Vizat va fi spațiul
american, consideră politologul Alexandru Bălaș, profesor în SUA
la Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center
for Global Engagement.

Cine e în colimatorul lui Trump după Venezuela

În
opinia sa, SUA nu se vor opri la Venezuela. De altfel, strategia de
securitate americană oferă câteva indicii cu privire la modul în
care va acționa administrația Trump, dar și care vor fi
următoarele ținte. Pe termen foarte scurt, Statele Unite nu vor
acționa direct, chiar dacă o fac în culise, departe de lumina
reflectoarelor.

„Imediat,
deci vorbim de următoarea săptămână, nu văd o intervenție în
altă țară. E adevărat că și anul trecut Trump a amenințat
Panama, a amenințat Columbia, și anul trecut, bineînțeles, că a
vorbit și de Cuba. Pentru că avem ministrul de externe, secretarul
de stat american Marco Rubio cu origini cubaneze, care este foarte
împotriva guvernului comunist de la Havana. Și să ne amintim că a
amenințat inclusiv Mexicul, Groenlanda și chiar Canada
”, spune
Bălaș.

Canada și Mexic au frisoane

Canada,
unul dintre cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite în ultimele
decenii, a reacționat deja.

„Am
văzut o schimbare interesantă apropo de Canada. În Canada, Statele
Unite nu mai sunt văzute drept un aliat militar. Acest lucru
reprezintă chiar o schimbare în politica lor de securitate
națională, care s-a întâmplat săptămâna aceasta”,
punctează
expertul.

Dacă
țintele Statelor Unite sunt cu precădere țări aflate în America,
dar și Groenlanda, profesorul Alexandru Bălaș este de părere că
americanii nu vor mai acționa la fel cum au făcut-o în Venezuela.
Chiar dacă în multe țări din America Latină există șefi de
stat ostili Washingtonului și mult mai apropiați de Rusia și
China, Donald Trump va reacționa acum diferit. În Venezuela, da,
s-a dorit să se acționeze mai direct. Dar vedeți că și în
Venezuela, deși Trump a spus că noi o să controlăm acest stat și
s-a lăsat de înțeles că vor fi trimise trupe și că această
țară va fi sub administrație americană, încă nu s-a întâmplat
lucrul acesta. Încă sunt discuții serioase la Washington despre
cum se va gestiona situația Venezuela”, mai spune el.

Intervențiile
militare sunt mai degrabă excluse, în acest context, indiferent că
este vorba de Groenlanda, Cuba sau alte state. Iar Statele Unite vor
acționa așa cum au mai făcut-o și în alte rânduri în istorie,
subtil, prin serviciile de intelligence și prin politicienii care
susțin interesele americane în aceste țări.

Americanii schimbă regulile jocului

„Cel
mai probabil se dorește în toate aceste locuri, inclusiv în
Groenlanda, nu intervenții militare, ci influență economică.
Adică, bun, aveți resurse – petrol în Venezuela, minerale rare în
Groenlanda și așa mai departe. Ceea ce se vrea în primul rând
este ca americanii, adică marile companii americane să fie cele
care gestionează afacerile acolo. Nu cred că se dorește ocuparea
militară a Groenlandei sau a Venezuelei și nici în Cuba”
, adaugă
expertul.

În
plus, istoria dovedește că după războaiele purtate de SUA,
americanii au reușit rareori să-și apropie populațiile și să
ducă la bun sfârșit reconstrucția acelor țări. Alexandru Bălaș
face apel la istorie pentru asta.

„Istoria ne arată că
Statele Unite nu au o tradiție foarte bună când e vorba de
reconstruire. Vedeți Irak, vedeți Afganistan, iar acestea sunt doar
cele mai recente cazuri. Singurele exemple pozitive ar fi Germania și
Japonia, dar acestea sunt mult mai devreme, la sfârșitul celui
de-Al Doilea Război Mondial. Sigur că americanii pot să ocupe
aceste țări militar, dar nu acesta este scopul. Și nici nu i-ar
ajuta mult. Americanii știu că ar avea probleme și că ar trebui
să lupte în războaie de gherilă. Chiar și în Venezuela, țară
în care nu mulți îl plâng pe Maduro, dar există zeci de mii de
oameni care ar pune mâna pe arme dacă țara ar fi ocupată”
,
arată Bălaș.

Cuba, o nucă tare pentru SUA

În
țări ca Mexic, Columbia sau Canada, un război de acest gen ar fi
foarte greu de gestionat, iar americanii nu ar avea prea mult de
câștigat dacă le-ar ocupa.

„America
are și exemplul Cubei, țară pe care a mai încercat să o ocupe.
Iar Mexic sau Canada ar fi și mai greu de supus. Sigur că
americanii au cucerit, de exemplu, Mexico City. L-au luat în
1847-1848 în războiul mexicano-american. Dar nu văd de ce ar
face-o din nou. Americanii vor doar să le controleze economia. Ce ar
putea să încerce ar fi acțiuni prin care să dea lovituri de stat
în țări ostile cum e Columbia, cum e Cuba. Acestea sunt în meniul
CIA, specialistatea CIA în Războiul Rece, dar cred că se caută
alte căi.”

Un
exemplu despre cum ar putea americanii să acționeze este cel al
Hondurasului.

„Așa
ceva nu e exclus, CIA poate să acționeze. Dar haideți să luăm
exemplul Columbia. Pentru că, în Columbia, președintele actual
oricum pleacă în primăvara aceasta, adică îi expiră mandatul.
Iar în Panama la fel. Aș zice că americanii vor căuta să
acționeze mai discret, adică să susțină candidați pro-SUA. Așa
s-a făcut în Honduras, anul trecut, iar rezultatul a fost bun
pentru Washington. Așa cred că vor acționa și acum, vor sprijini
masiv partidele și politicienii pro-americani pentru ca aceștia să
câștige alegerile, iar în acest fel SUA își vor asigura,
probabil, conduceri prietenoase”
, explică Bălaș.

O
situație aparte este Cuba. Micul stat a înfruntat Statele Unite ale
Americii în anii în care dictatorul comunist Fidel Castro s-a aflat
la putere. Zeci de ani, Cuba a sfidat Statele Unite și a strâns
relațiile cu Uniunea Sovietică și cu alte țări comuniste. Acolo,
situația este complicată.

„În Cuba e și mai complicat.
Pentru că americanii nu prea au argumente, nu au cum să-i acuze pe cubanezi de
trafic de droguri, așa cum au făcut cu Maduro. Pe de altă parte,
Cuba nici nu are resurse petroliere, așa cum are Venezuela. Și
atunci, da, poți da o lovitură de stat sau să acționezi ca în
Venezuela și să schimbi președintele, dar e de ajuns? Americanii
știu bine că acolo totuși ai un guvern bine implementat, care greu
poate fi schimbat. Adică, nu schimbi regimul în Cuba numai
schimbând liderul. Și atunci, cred că cel mai realist este să ne
așteptăm ca americanii să susțină forțele pro-americane sau
care sunt favorabile americanilor. Și cred că vor face asta și în
Columbia și peste tot”
, mai adaugă el.

Ce s-a schimbat și ce nu în politica Americii

În
ce privește politica administrației Trump față de estul Europei
și față de Ucraina, lucrurile sunt clare. La fel cum și
administrația Biden a refuzat să admită Ucraina în NATO, Trump
este ferm pe poziții. De altfel, așa cum remarcă și Alexandru
Bălaș, politica SUA față de Europa și față de Ucraina nu s-a
schimbat foarte mult, chiar dacă există voci care susțin
contrariul. Democrații, în timpul administrației Obama, au refuzat
să ajute Ucraina. Și chiar dacă ulterior, sub administrația
Biden, ei au decis să sprijine Kievul, au evitat orice conflict
direct cu Rusia și au evitat să primească Ucraina în NATO. Pentru
România, mesajul ar trebui să fie clar. SUA nu mai sunt interesate
de Europa și nici de Europa de Est, dar asta nu înseamnă că o
abandonează total sau că o lasă pe mâna Rusiei.

„Linia
politică externă americană nu s-a schimbat foarte mult în ceea ce
privește Ucraina, chiar dacă e să comparăm un președinte
democrat și un președinte republican. Dar e timpul să fim sinceri
și să spunem adevărul. Nici europenii, țări ca Germania și
Franța, nu au vrut Ucraina în NATO, deși acum încearcă să
acrediteze ideea că doar americanii refuză. Și e evident de ce
joacă așa europenii. Ei nu ar vrea să importe un conflict cu Rusia
în interiorul NATO, dar nici nu pot să abandoneze complet Ucraina”
,
mai spune profesorul român.

Lecția neînvățată a României

În
ce privește relațiile româno-americane, România ar trebui să fie
realistă și să înțeleagă faptul că schimbarea ordinii mondiale
nu va trece nevăzută și va afecta toate statele. În condițiile
în care marile puteri își împart sferele de influență și nu
țin cont de statele mici, România trebuie să devină mai
proactivă. Asta înseamnă că Bucureștiul ar trebui să joace
complet diferit pentru a-și crește influența și pentru ca România
să devină importantă și pentru Washington, dar și pentru
Bruxelles.

„Din
păcate, cred că asistăm la sfârșitul unei ere în care dreptul
internațional, organizațiile internaționale își pierd foarte
mult din importanță și vedem cum Statele Unite, China și Rusia
devin tot mai puțin interesate de dreptul internațional. Cât
despre ONU, nimeni nu mai ține cont de această Organizație.
Suprinzător, aș spune, dintre cele trei mari puteri doar China pare
să mai aibă încă ceva respect față de vechile norme de după Al
Doilea Război Mondial”,
susține expertul.

În
ce privește Uniunea Europeană, aceasta nu are niciun fel de forță
militară pentru a conta în ecuație. Fără armată, fărâmițată
și măcinată de interesele înguste ale statelor din componență,
Uniunea Europeană ar putea cu greu să apere România. Asta înseamnă
că Bucureștiul nu-și permite să privească în continuare pasiv
la felul în care se schimbă lumea chiar sub ochii săi și la felul
în care acționează americanii.

Spuneam că asistăm la sfârșitul unei era, iar asta ne privește și pe noi. În
acest moment, relațiile României cu SUA sunt bune. Dar,
pe neașteptate, s-ar putea, ca la un moment dat Statele Unite să ne
spună că nu mai suntem în zona lor de influență. România
trebuie să știe cum să fie valoroasă pentru aliații americani.
Nu se știe când americanii se vor uita din nou spre Afganistan sau
spre alte zone, iar atunci ar avea nevoie de noi. Ne amintim că baza
militară Kogălniceanu le-a fost utilă atunci când au trimis
bombardiere spre Iran. Iar noi trebuie să înțelegem din timp ce
nevoi au americanii. Asta ține de diplomația română. Să știe să
vândă. Să știe să vândă ceea ce au nevoie americanii. Dar, pe
de altă parte, trebuie să ne gândim că suntem parte din Uniunea
Europeană, de asemenea. Deci să nu pariem din nou exclusiv pe
Washington, așa cum am făcut de alte dăți. Să ne îndreptăm și
spre Bruxelles, dar nu ca niște milogi. Ideea e să ne facem într-un
fel indispensabili pentru aliați. Și avem argumente. Avem graniță
cu Ucraina, iar dacă Rusia va lua Ucraina vom avea graniță cu
Rusia. Asta ar trebui să ne facă importanți, pentru că suntem
parte din alianță”,
consideră el.

Ce avem de făcut

România
va trebui să profite de toate argumentele sale, iar diplomații și
politicienii români, recunoscuți pentru pasivitatea lor, vor trebui
să devină mult mai proactivi la Washington și Bruxelles.

„Trebuie
să facem tot posibilul să ținem de prezența americană, militară
în România. Și să le explicăm americanilor că îi putem ajuta
și în Orientul Apropiat, îi putem ajuta și în Europa de Est,
putem să fim un aliat și în interiorul Uniunii Europene. Dar,
bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să lucrăm împotriva
intereselor europene. Din contră, noi trebuie să fim aliați fideli
și pentru SUA, dar și pentru UE”
, explică Bălaș.

Realitatea
arată însă că România, cu rare excepții, nu a știut să
profite de relațiile bune cu unele state. Din această cauză, este
nevoie de o schimbare de optică, crede Alexandru Bălaș.

„Cum
spuneam, felul în care vor evolua relațiile noastre cu America și
Europa ține foarte mult de cum știm să ne vindem și, din păcate,
experiența de după anii 90 nu e foarte îmbucurătoare. Adică,
România avea niște relații extraordinare cu China, cu țări din
Africa, cu țări din Orientul Apropiat și Mijlociu. Cele cu
Orientul Apropiat și Mijlociu, unele din ele, foarte puține, au
supraviețuit. Dar cele mai multe nu. România are o experiență
bună legată de China. România, spre exemplu, ar trebui să fie una
dintre țările din Europa, dar poate chiar vârful de lance al
relațiilor europene cu China. Nu văd acest lucru. Germanii sunt
acolo, francezii sunt acolo, italienii sunt acolo, toți vor să
lucreze cu China, să facă afaceri cu China, numai noi nu. La fel și
cu țările din Africa subsahariană. România a avut relații bune
cu ele, am fi putut ajuta și Uniunea Europeană, dar noi am pierdut
acele relații”
, mai spune Bălaș.

România
ar trebui să ia exemplul Poloniei, însă, realitatea arată că
suntem mult mai puțin importanți și nu reușim să profităm de
atuurile noastre.

Iluzii deșarte

„Sincer,
nici nu avem un lider, cu tot respectul pentru liderii politici
români, de talia lui Donald Tusk la momentul acesta. Suntem o țară
mică și va trebui să găsim soluții”
, subliniază Bălaș.

Iar
dacă la București există încă politicieni care speră că după
alegerile midterms din acest an Donald Trump va pierde din putere,
iar democrații vor redeveni o forță, Alexandru Bălaș spulberă
teoria.

La
Camerele Reprezentanților este posibil ca democrații să preia
majoritatea, dar asta nu va schimba multe. Mai ales că la Senat nu
cred că există vreo șansă ca democrații să preia majoritatea.
Dar, după cum vedem, Congresul nu prea mai contează în deciziile
prezidenției, în deciziile administrației Trump. Oarecum și-au
cedat rolul. Și chiar cu această intervenție militară, Congresul
doar a luat cunoștință de ce s-a întâmplat și nu a contat. Așa
că nu vor exista multe schimbări
”, încheie Alexandru Bălaș.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA

Publicat

pe

Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.

Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.

De la cerințe maximale la compromisuri majore

Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.

Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.

Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.

De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.

Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore

Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.

Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.

Strâmtoarea Ormuz, miza principală

În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.


„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului

Reconstrucția Iranului, o provocare financiară

Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.

Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.

Comparat cu acordul din 2015

Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.

Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.

Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.

Factorul economic

Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.

„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.

Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal

Publicat

pe

O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.

Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.

Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.

„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”

Agentul a emis pe loc amenda.

„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.

Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.

După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.

„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”

Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”

Publicat

pe

Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.

Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.

În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.

Victima, cunoscut critic al Kremlinului

Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.

Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.

Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.

Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima

Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.

Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.

Anchetă în desfășurare

Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.

Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 2 ore

Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA

Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit...

Actualitateacum 9 ore

Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal

O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...

Actualitateacum 15 ore

Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”

Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...

Actualitateacum 21 de ore

Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația

Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...

Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web? Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Actualitateacum 23 de ore

Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?

Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...

Actualitateacum o zi

Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”

Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...

Actualitateacum o zi

Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K

Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro