Actualitate
Steaua anchetată de Securitate: „În ’68, le era frică de întruniri de mai mult de trei persoane, mai ales la nivelul studenților“
Era iarna lui 1968, perioada de dinaintea vacanței studențești. Radu Boruzescu își amintește că nu era pentru prima dată când confecționau o stea. O mai făcuseră și cu un an înainte, pentru a merge să colinde câțiva profesori de la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“. Nu pe toți, doar pe cei apropiați. Era un fel de sfârșit de an neoficial, un ritual al studenților de la Scenografie care își salutau dascălii după sesiunea de iarnă.
Grupul de studenți de la Arte care a confecționat Steaua. Poză din 1968. FOTO: Arhivă Personală
În acel an, însă, steaua a fost alta – mai mare, mai lucrată, mai sofisticată. Grupul nu bănuia că acel gest va fi privit ca o provocare. Era un an încărcat politic, după invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice, și autoritățile române priveau cu suspiciune orice formă de asociere între tineri. „Nu ne-am gândit că vor exista probleme, dar știam că nu era privit cu ochi buni genul acesta de legături cu lucrurile religioase. Era oarecum interzis să te apropii de biserică sau de simboluri care trimiteau la ea“, povestește Radu Boruzescu pentru „Weekend Adevărul“.
În acei ani, chiar și fără a conștientiza mereu pericolul, studenții trăiau într-o atmosferă tensionată. „În anul acela le era frică de întruniri de mai mult de trei persoane, mai ales la nivelul studenților, pentru că le era frică să nu izbucnească și aici, cum a fost în Praga“. Cu toate acestea, printre el și colegii lui se simțea și o atmosferă de efervescență tinerească, de libertate improvizată. Erau și artiști, și actori, și decoratori. Se costumau, adunau obiecte din teatre, uniforme vechi, bucăți de recuzită. „Cum lucram în teatru, fiecare a găsit câte ceva – uniforme vechi, haine, tot felul de obiecte. Era perioada în care, pentru tinerii din anii ’60, era la modă să porți haine vechi, să te costumezi, să improvizezi. Așa era lumea noastră atunci“. Generația lor respira un aer de schimbare, purtat de muzica și de cultura venite din Occident, care ajungeau greu, dar ajungeau. „Trăiam și cu muzica pe care o obțineam greu, dar ne dădea un sens toată evoluția asta a generației din ’60“, spune el.
„Am creat un obiect care avea viață“
Steaua s-a născut dintr-o muncă colectivă, făcută pe ascuns. Erau câțiva studenți din clasa de Scenografie și alții de la un an mai mic. Au lucrat în atelierele lor, fără știrea profesorilor. Materialele erau modeste: argilă pentru mărgele, sfori, cartoane, lumini. „Tot ce s-a făcut a fost cu materialele pe care le aveam la îndemână. Mărgelele erau din argilă, trebuiau uscate și ascunse, pentru că ocupam toate planșetele și nu trebuia să le vadă profesorii“. Însă pentru că erau studenți la Arte, nu ne putem aștepta ca originalitatea să lipsească. Steaua fusese gândită ca o machetă de teatru, cu lumină și mișcare, asemenea unei mici scenografii. „Aveam un ritual: deschidea ușa profesorul la care veneam, vedea obiectul, iar noi eram ascunși după el și trăgeam de niște sfori. Se deschideau ușile, se aprindea lumina din interior. Am făcut steaua ca o machetă, cu beculețe care se aprindeau, și când începea să se învârtă, începeam să cântăm. Profesorul era surprins, pentru că nu se aștepta. Am creat un obiect care avea viață, o poveste“.
O machetă de Crăciun, cu sfori, lumini și surpriză la fiecare ușă deschisă. FOTO: Arhivă Personală
Grupul era apropiat de câțiva dintre noii profesori ai institutului, veniți să aducă un suflu modern: Doru Șetran, scenograf și artist, Bițan, profesor de Design, Bornovschi, pictor, și Liviu Ciulei, regizor. De Doru Șetran, Boruzescu s-a simțit legat întreaga viață. Studenții mergea dintr-un loc în altul, fără zgomot și fără manifestări. Colindau profesorii pe rând, urmând o listă scurtă, și la fiecare oprire își prezentau steaua. Ultimul pe listă era Doru Șetran, „cel mai apropiat de noi“, la atelierul căruia urmau să ajungă în finalul serii.
Noaptea de la Maria Rosetti
După vizita la profesorul Alexandru Brătășanu, i-a primit Adina Nanu, care l-a chemat pe soțul ei, pasionat de film, să fotografieze scena. „Grație filmului foto avut atunci au rămas imaginile, un film color, în care putem să ne mai revedem. Un miracol că a fost omul acela cu camera“, spune Radu Boruzescu.
Când au coborât în holul blocului de pe strada Maria Rosetti, i-au așteptat patru bărbați în haine de piele, cu pălării. Erau securiști: „Ne-au oprit și ne-au legitimat: băieții într-o parte, fetele într-o parte. Cum eram mascați, una dintre fete, care avea mustăți lipite, a întrebat în ce parte să meargă, crezând că oamenii ăia au simțul umorului. Ei nu au înțeles, iar când și-a dezlipit mustața, unul dintre ei a început să urle: «Îți bați joc de mine?»“. Au fost ținuți acolo ore întregi, legitimați pe rând, verificați printr-un telefon instalat într-o mașină din fața blocului. „De fiecare dată când le dădeam un act, mergeau la mașină, dădeau un telefon ca să verifice dacă ce spunem e adevărat“. Pe profesori, inclusiv pe Adina Nanu, i-au dus la anchetă. Studenții au fost eliberați unul câte unul, în toiul nopții. „La plecare am demontat steaua și ne-au lăsat să o luăm. Ne șopteam că ne vedem la atelier, la Doru Șetran“.
Radu Boruzescu alături de Steaua confecționată acum aproape șase decenii. FOTO: Arhivă Personală
În noapte au ajuns, pe rând, la atelierul lui Șetran. „El era destul de speriat, ne-a întrebat ce s-a întâmplat. Am stat aproape toată noaptea acolo, în atelier, și la plecare, spre dimineață, i-am zis că nu mai putem lua steaua și o lăsăm la el. Am remontat-o – avea un cui pe peretele atelierului – și am agățat-o acolo. Steaua a rămas în acel loc până la moartea lui Doru Șetran“. După moartea profesorului, în ianuarie 2022, soția acestuia, Ioana, l-a chemat pe Radu Boruzescu: atelierul trebuia eliberat. „Mi-a spus că urmează să vină alt artist și că dacă vreau steaua, e a mea“. Așa a regăsit obiectul interzis, 50 de ani mai târziu. În tot acest timp, rămăsese acolo, suspendată de peretele atelierului, uitată de lume, dar nu și de el.
Într-o iarnă, Boruzescu a descoperit și filmul foto cu steaua, din care a făcut o carte poștală de Crăciun. A trimis-o prietenilor, printre care și fratelui său. Nepoata lui, Miruna, a văzut imaginile și a cerut detalii. „A vrut să facă un film, pentru facultate, despre stea. I-am dat tot felul de materiale, iar filmul a devenit un document excepțional, pentru că a prins interviuri cu oameni care încă trăiau atunci – cu Doru Șetran, cu Adina Nanu“. După moartea lui Șetran, Radu Boruzescu i-a spus nepoatei: „«Ar fi o ocazie extraordinară să continui filmul. Povestea stelei nu s-a încheiat»“.
Libertatea printre jaloanele cenzurii
Privind înapoi, Radu Boruzescu vorbește despre o parte a carierei trăită sub semnul creației și al cenzurii. „În perioada în care am lucrat în România, am avut o grămadă de proiecte care au fost întrerupte, interzise, mai multe decât am realizat. Dar ne jucam. Știam să ne apărăm de cenzură. Era un joc, cu pericolul acesta continuu, cu supravegherea. Toți eram urmăriți“.
Își amintește cum era abordat de un tânăr despre care toată lumea știa că e securist. „Mă chema des la plimbare și mă întreba tot felul de lucruri despre familia mea, inclusiv despre rudele soției. Eu îi răspundeam cu povești inventate, absurde. Cred că, în timp, și-a dat seama că nu are ce să afle de la mine“. În echipele de film sau de teatru exista mereu cineva care raporta. Era o realitate știută, acceptată din necesitate și dusă mai departe, ca un dat al vremii. „Știai să te aperi, să-ți păstrezi libertatea individuală“.
Expoziția „steaua. young and innocent days”. FOTO: Arhivă Personală
Pentru artiști, forța colectivului a fost cea care a făcut diferența. „Fiind foarte uniți între noi, lucrurile nu se simțeau atât de grav. Era o selecție naturală, eram oameni de aceeași natură“. Radu Boruzescu numește acea perioadă o libertate constrânsă, însă plină de sens. „Ne fofilam. Rămâi cu lucrurile extraordinare și uiți mizeria. Cred că e datorită calității umane din grupurile noastre, care te făcea să rămâi cu senzații și imagini fericite“.
„Relațiile de putere continuă să influențeze spațiul public“
După ce a fost regăsită în atelier, steaua a devenit punctul de plecare al proiectului „steaua. young and innocent days“, inițiat de scenografa Miruna Boruzescu, nepoata unuia dintre participanții la episodul din 1968, Radu Boruzescu. Expoziția, curatoriată de Alexandra Croitoru și organizată de Maria Mora, aduce laolaltă generația care a trăit sub comunism și artiști tineri care reinterpretează momentul printr-o perspectivă contemporană. Mai mult decât o simplă recuperare, proiectul propune o reflecție asupra modului în care libertatea creativă traversează timpul, redând sens unui gest care, cândva, a stârnit teamă. Proiectul „steaua. young and innocent days“ nu s-a limitat doar la recuperarea unui obiect – a devenit o legătură între două epoci. Pe lângă expunerea stelei originale, o componentă importantă a proiectului a fost reinterpretarea acesteia de către o nouă generație de artiști.
Alexandra Croitoru, invitată să coordoneze curatorial întregul demers, explică pentru „Weekend Adevărul“: „Când am intrat în proiect, o parte dintre artiști erau deja selectați – cei trei artiști tineri care urmau să reinterpreteze povestea Stelei dintr-o perspectivă contemporană: Ioana Mincu, Giulia Crețulescu și Mono Mihai“. În jurul lor, curatoarea a construit o punte intergenerațională – între artiștii de azi și cei care făcuseră parte din acea lume de demult. „Mai este o secțiune de artiști istorici, din generația Mirunei și a lui Radu Boruzescu. Până la urmă, am decis că acesta poate fi criteriul care leagă totul. Radu are la rândul lui o colecție impresionantă de lucrări de la artiștii din generația sa“.
Trei artiști tineri au reinterpretat povestea Stelei dintr-o perspectivă contemporană. FOTO: Arhivă
Expoziția de la Ivan Gallery a fost concepută în jurul acestor corespondențe. „Ne-am bazat pe schimburile de scrisori dintre Radu Boruzescu și artiștii selectați – Doru Covrig, Paul Neagu, Horea Bernea și Iulian Mereuță. A fost important să arătăm și latura umană a acelor ani, mai ales că pentru mulți dintre ei perioada era extrem de dificilă – fie că rămăseseră în România, fie că emigraseră la Paris sau la Londra“.
Unde-s mulți, puterea crește
Alexandra Croitoru observă și o schimbare de spirit între generații. „Mi s-a părut interesant să discutăm despre energia pe care o avea acea generație și despre felul în care se putea coagula un grup. Dacă mă uit acum la tinerii artiști, văd mai mult individualism, preocuparea pentru propriul traseu. Cred că felul în care s-a format grupul din ’68 și a acționat împreună poate fi un model pentru prezent – cu cât ne adunăm mai mulți, cu atât vocea devine mai puternică“.
Curatoarea vede în stea și o reflecție asupra relației dintre artă și putere, un raport care traversează epocile. „Gestul de atunci, care atingea într-un fel sfera religioasă, ajunsese să deranjeze autoritățile. Echilibrul dintre Biserică și Stat era fragil. Dacă ne uităm azi, vedem alte forme de dezechilibru – austeritate pentru studenți, pentru tinerele mame, și finanțare generoasă pentru Biserică. Relațiile de putere continuă să influențeze spațiul public“.
Punte între generații
Dialogul dintre generația ’68 și cea actuală s-a conturat în mod natural, spune ea. „Ioana Mincu s-a concentrat pe conotația ritualică a gestului de a colinda și pe ideea de comunitate. Giulia Crețulescu a explorat manualitatea ca mod de reconectare cu tine și cu ceilalți. Iar Mono Mihai a reinterpretat povestea biblică a stelei, făcând o paralelă între refugiații de azi și familia lui Iisus, care erau și ei forțați să migreze. A rezultat o lectură actuală și profundă“.
Radu Boruzescu, prezent la expoziția „steaua. young and innocent days”. FOTO: Arhivă Personală
Maria Mora, managerul de proiect, completează perspectiva din culise. „Mi-am dat seama că am fost o echipă foarte unită, un grup de oameni responsabili și implicați“. Expoziția a crescut peste așteptări. „Am promis mult și am realizat că odată ce expoziția de la MȚR va fi în Sala Media, nu ne va încăpea tot materialul. A trebuit să găsim un al doilea spațiu – și așa s-a născut expoziția în paralel, la Galeria Ivan, unde au fost prezentate lucrările celor trei tineri artiști alături de cele ale artiștilor istorici“. Reacția publicului a fost, spune ea, neașteptat de vie. „La vernisajul de la Galeria Ivan a venit foarte multă lume, foarte mulți tineri, ceea ce ne-a bucurat enorm. A funcționat foarte bine și selecția artiștilor tineri, și dialogul pe care l-au creat“.
Expoziția „steaua. young and innocent days“ poate fi vizitată la Muzeul Național al Țăranului Român, în Sala Media, până la sfârșitul lunii ianuarie 2026. În paralel, o parte dintre lucrările artiștilor contemporani sunt expuse la Ivan Gallery, într-un demers comun despre memorie, libertate și continuitate.
Actualitate
Marți, „Ziua Z” pentru Guvernul Bolojan. Moțiunea de cenzură se joacă la doar două voturi distanță. Ce urmează pentru România
Marți este ziua decisivă în Parlamentul României. Numărătoarea inversă pentru moțiunea de cenzură a început, iar implicațiile economice ale votului ar putea fi majore. În așteptarea votului decisiv de marți, 5 mai, politologul Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai, analizează scenariile posibile și impactul pe care o eventuală cădere a Guvernului l-ar avea asupra stabilității țării.
Premierul a anunțat ferm că guvernul își va continua activitatea FOTO: Inquam Photos
În momentul de față, PSD are 127 de parlamentari, în timp ce AUR numără 90 de aleși, ceea ce înseamnă că împreună totalizează 219 voturi. Dacă punem la socoteală și cei 12 senatori din grupul PACE, condus de Ninel Peia și aliniat intereselor social-democraților, s-ar ajunge la 231 de voturi, cu doar două voturi sub pragul minim de 233. În ipoteza în care toți parlamentarii din „opoziție” ar vota moțiunea, s-ar ajunge la 258 de voturi.
Totuși, un rol important îl au și parlamentarii neafiliați proveniți din POT și SOS România, care însumează 22 de voturi. În rândul aleșilor neafiliați se regăsește și senatoarea Victoria Stoiciu, recent plecată din PSD, care a anunțat că nu va susține moțiunea. De asemenea, ecuația matematică este complicată de grupul „Uniți pentru România”, constituit din circa 10-12 membri POT. Deși au semnat documentul, acești parlamentari spun acum că nu vor vota pentru căderea guvernului Bolojan.
În ceea ce privește procedura, Birourile permanente reunite au stabilit un calendar accelerat. Moțiunea a fost prezentată miercuri, la ora 12:30, în plenul comun, iar votul final este programat pentru marți, 5 mai.
În situația în care moțiunea trece, analistul politic Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, anticipează o perioadă lungă de instabilitate și negocieri blocate. Președintele Nicușor Dan va convoca partidele la consultări și va încerca refacerea coaliției anterioare, propunere pe care PNL și USR o vor refuza.
„Deci, dacă vom avea un prim-ministru tehnocrat, acesta va fi acceptat de toată lumea din fosta coaliție guvernamentală și poate chiar de opoziția parlamentară, sau cel puțin de o parte a acesteia, fiindcă evidența se va impune. Vom fi într-o situație economică mult mai gravă decât cea în care suntem acum. Va crește cursul valutar, ne vom împrumuta tot mai scump, vom plăti dobânzi tot mai mari, probabil că și ratingul de țară se va degrada și vom mai primi vești extrem de neplăcute din partea Comisiei Europene în ceea ce privește PNRR”, a explicat Sergiu Mișcoiu pentru Adevărul.
Guvernul minoritar PSD, o variantă lipsită de forță parlamentară
Un alt scenariu vehiculat în ultimele zile este cel al unui guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu, susținut din Parlament de PNL. Sergiu Mișcoiu nu crede în această variantă, în condițiile în care un asemenea cabinet nu ar avea forță parlamentară.
„Problema este că un guvern minoritar PSD este un guvern super-minoritar, care practic nu ar putea să aibă mai mult de o treime din mandate în Parlament, împreună cu AUR. Și asta nu face ca soarta sa să fie foarte clară. E mai probabil în acest caz să avem un tehnocrat decât un pesedist, pentru că asta ar împăca totuși și partidele parlamentare și ar face ca atât PNL, cât și eventual USR să fie de acord să susțină un guvern care este mai degrabă de avarie, de uniune națională proeuropeană, decât altceva. (…) Are undeva la 26–27% din mandate, ceea ce limitează mult capacitatea de a guverna singur”, subliniază profesorul de la UBB.
În ciuda dificultăților evidente, consideră politologul, PSD ar accepta funcția de premier în cadrul unui compromis larg, scopul principal fiind păstrarea controlului asupra unor domenii-cheie și gestionarea resurselor statului. Totuși, o guvernare solitară într-un context economic fragil ar eroda și mai mult încrederea publicului. Pe de altă parte, alternativa de a face opoziție la comun cu partidul lui George Simion ascunde riscuri și mai mari pe termen lung.
Ce ar putea obține partidele suveraniste în schimbul votării moțiunii: „Fiecare parlamentar de la aceste partide are o soție, soț, copil”
„Un PSD singur, care va guverna într-o situație dificilă, poate pierde electorat. Însă, în orice caz, PSD deja pierde enorm electorat și, [printr-o opoziție asumată] împreună cu AUR, nu cred că va ajunge altundeva decât în umbra AUR, ceea ce pune o problemă poate mai mare decât această guvernare care ar satisface interesele celor care l-au împins pe domnul Grindeanu să meargă înainte cu moțiunea”, a detaliat politologul.
Scenariul respingerii moțiunii
Dacă moțiunea cade la votul de marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat ferm că guvernul își va continua activitatea în condiții normale. Prioritățile absolute ale cabinetului rămân atragerea fondurilor din PNRR și implementarea urgentă a zecilor de reforme restante prin legi, ordonanțe sau ordine de ministru.
Sergiu Mișcoiu anticipează în acest scenariu favorabil o precipitare a negocierilor pentru consolidarea unei noi majorități în Parlament. Există potențial pentru atragerea unor parlamentari nemulțumiți din alte partide, chiar și din rândurile PSD, pe modelul UNPR, partidul înființat de Gabriel Oprea și care a asigurat majoritatea parlamentară pentru guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu.
„Sunt șanse să se schimbe traiectoria parlamentară. Deocamdată lumea e în expectativă, fiindcă toți sunt dornici să vadă ce se întâmplă cu moțiunea dacă aceasta cade. Există șanse să se redistribuie un pic jocul politic și diverși parlamentari să adere la noi formațiuni. […] Problema, evident, este aceea că avem totuși o selecție adversă a parlamentarilor care fac parte din aceste grupuri la marginea Parlamentului. Adică oamenii care au candidat pe listele POT și SOS România, care formează grupuri precum PACE sau au rămas independenți [prin separarea] de ele, nu sunt stabili și nu sunt de mare încredere, și e greu să-ți bazezi o majoritate parlamentară pe aceștia”, a concluzionat Sergiu Mișcoiu, avertizând asupra riscului ca Guvernul să pice ulterior, la un eventual vot de încredere obligatoriu pentru noii miniștri.
Remus Ștefureac anticipează un punct major de inflexiune
O perspectivă și mai tranșantă asupra contextului actual vine de la sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Acesta observă că, deși moțiunile de cenzură sunt de regulă evenimente punctuale cu efecte limitate în timp, situația actuală este complet diferită. Polarizarea extremă, fracturile din societate, problemele de integritate și credibilitate ale politicienilor, alături de un sentiment imens de nedreptate care afectează peste 80% din populație, transformă demersul PSD – AUR într-un moment extrem de important pentru viitorul politic al României.
Mai susține AUR moțiunea? Simion atacă PSD și acuză un jaf de 10 miliarde în programul SAFE
„Urmează un mare punct de inflexiune în politica românească și acest lucru ar putea influența evoluțiile/involuțiile pentru un deceniu. Primele semne mari se vad deja în măsurători. E adevărat ca încă e devreme. Orice criză politică este fluidă, iar evoluțiile/involutiile opiniei publice depind de dinamica crizei, deciziile politice strategice ale actorilor politici principali și incertitudinea livrată de implicațiile economice/sociale/financiare și chiar de securitate”, a explicat Remus Ștefureac, într-o postare pe Facebook.
Actualitate
Alimentele de care nu ar trebui să ne plictisim niciodată. Sunt mâncărurile pe care trebuie să le consumăm zilnic pentru o viață sănătoasă
Specialiștii dieteticieni spun că este recomandat să mâncăm zilnic o serie de alimente pentru a ne menține sănătatea fără să apelăm la suplimente nutritive sau borcane cu vitamine dobândite pe cale farmaceutică. Totodată aceeași specialiști spun că dieta echilibrată este cea mai sănătoasă.
Sunt o serie de alimente care trebuie consumate zilnic FOTO shutterstock
În lumea contemporană, este greu să mai ai siguranța că ceea ce mănânci este cu adevărat sănătos. Acest lucru se datorează opiniilor contradictorii, prezente atât în mediul online, cât și în rândul specialiștilor. Majoritatea pun accent pe alimentele pe care nu avem voie să le consumăm zilnic sau foarte des, fiecare având propriile argumente. Acestea sunt atât de numeroase și de diferite, încât am putea ajunge ușor la concluzia că, în ciuda abundenței alimentare, nu mai avem ce să mâncăm sănătos.
Există însă și dieteticieni care ne ajută să facem lumină în meniul nostru. Mai precis, aceștia ne indică ce ar trebui să consumăm zilnic pentru a ne bucura de o sănătate de fier, obținută din nutrienți extrași din alimente naturale, nu din suplimente sau alte produse farmaceutice. Iar pentru a nu ne plictisi de același regat alimentar, dieteticienii cu o abordare pozitivă ne oferă și alternative pentru a asigura varietatea meniului cotidian.
Secretul, o dietă echilibrată
Specialiștii în sănătate publică și dieteticienii afirmă că echilibrul este cheia unei alimentații sănătoase. Aceasta presupune evitarea exceselor de orice fel și consumul de produse din toate grupele esențiale, evident, în proporții diferite. Nu sunt recomandate curele-minune, dietele axate strict pe anumite categorii de alimente sau experimentele care ne pot face mai mult rău decât bine.
În plus, fiecare persoană este unică, având un metabolism propriu. De aceea, o dietă diversificată este esențială. Trebuie să ne ascultăm corpul și să ajustăm proporțiile nutriționale în funcție de nevoile specifice ale organismului nostru.
„Consumul unei alimentații sănătoase pe tot parcursul vieții ajută la prevenirea malnutriției în toate formele sale, precum și a unei game de boli netransmisibile și afecțiuni (…). Compoziția exactă a unei alimentații diversificate, echilibrate și sănătoase variază în funcție de caracteristicile individuale (de exemplu, vârsta, genul, stilul de viață și nivelul de activitate fizică), contextul cultural, alimentele disponibile local și obiceiurile alimentare.
Cu toate acestea, principiile de bază ale unei alimentații sănătoase rămân aceleași și sunt descrise prin patru principii: adecvarea (acoperă, fără a depăși, necesarul de micronutrienți și macronutrienți), echilibrul (aportul total de energie este în echilibru cu consumul de energie, cu un raport adecvat între cele trei surse principale de energie: proteine, grăsimi și carbohidrați), moderația (limitarea aportului de nutrienți, ingrediente și alimente care pot fi dăunătoare sănătății) și diversitatea (includerea unei varietăți largi de alimente nutritive, atât în cadrul grupurilor alimentare, cât și între acestea)”, precizează specialiștii în nutriție de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
De exemplu, carbohidrații reprezintă principala sursă de energie pentru organism, grăsimile sunt nutrienți esențiali pentru buna funcționare a celulelor din organism (iar doi acizi grași – acidul linoleic și acidul α-linolenic – pot fi obținuți doar din alimentație), proteinele furnizează elementele de bază pentru multe dintre structurile organismului, iar micronutrienții sunt vitamine și minerale esențiale de care organismul are nevoie în cantități mici pentru o creștere și o stare de sănătate adecvate.
O dietă echilibrată înseamnă combinarea tuturor acestor nutrienți cât mai des. Există însă și alimente care se consumă zilnic pentru o viață cât mai sănătoasă.
Peștele gras, sănătatea inimii și a creierului
Profesorul Teresa Fung, profesor asociat în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard, a precizat pentru Harvard Health Publishing că peștele gras, în special somonul, ar trebui consumat zilnic. Și asta fiindcă este bogat nu doar în proteine sănătoase, ci și în acizi grași omega-3, care sunt benefici atât pentru inimă, cât și pentru creier. De asemenea, îți oferă vitamina D, esențială pentru oase.
Conservele subestimate. Care dintre ele pot susține sistemul cardiovascular, funcția creierului și întări oasele
Somonul este însă un pește greu de procurat zilnic pentru mulți români, mai ales din motive financiare. Poate fi însă înlocuit cu variante mai ieftine, dar sănătoase, precum heringul sau macroul. Nu mai vorbim de sardine sau păstrăv. Ideal este să alegem pește proaspăt și să-l gătim, de preferință, la cuptor, la abur sau la grătar (fără să-l ardem) și, totodată, este indicat să variem între diferitele specii de pește.
Cruciferele, anticancerigenele la îndemâna oricui
Alte alimente care trebuie consumate zilnic pentru o viață sănătoasă sunt cruciferele. Adică o familie de legume din care fac parte broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, varza kale, gulia, muștarul, rutabaga, napii, bok choy, varza chinezească, rucola, hreanul, ridichea și năsturelul. Inclusiv faimosul wasabi este tot o cruciferă.
Aceste legume, așa cum indică specialiștii, sunt pline de vitamine și substanțe foarte bune pentru sănătatea noastră, precum carotenoizi (beta-caroten, luteină, zeaxantină), dar și vitaminele C, E și K, plus folat și minerale. De asemenea, sunt o sursă bună de fibre. Totodată, cruciferele excelează în protecția împotriva cancerului. Conțin o serie de substanțe unice care luptă împotriva celulelor canceroase sau previn formarea acestora.
Aceste substanțe se numesc glucozinolați și sunt responsabile pentru aroma înțepătoare și gustul amar al legumelor crucifere. „La fel ca alte legume, cruciferele conțin o serie de nutrienți și fitochimicale cu proprietăți chemopreventive, adică luptă împotriva cancerului. Aceste substanțe și nutrienți sunt inclusiv folatul, fibrele, carotenoidele și clorofila. Cu toate acestea, legumele crucifere sunt unice prin faptul că sunt surse bogate de glucozinolați, compuși care conțin sulf, responsabili pentru aromele lor înțepătoare și gustul picant”, precizează specialiștii Jane V. Higdon, Barbara Delage, David E. Williams și Roderick H. Dashwood în articolul „Cruciferous Vegetables and Human Cancer Risk: Epidemiologic Evidence and Mechanistic Basis”, pentru National Library of Medicine.
Mănânci porții mai mari, slăbești mai mult: sfaturile nutriționiștilor pentru sațietate, energie și talie subțire în 2026
Printre cele mai accesibile și delicioase crucifere pentru toți românii sunt varza, hreanul, ridichea, guliile și chiar conopida. Varza de Bruxelles, ca și alte legume crucifere, conține compuși bioactivi, precum antioxidanții, care ajută la prevenirea deteriorării celulelor.
Nucile și afinele, un amestec perfect într-un iaurt cremos
Alte alimente care ar trebui consumate zilnic sunt afinele, nucile și iaurtul. Am preferat să le abordez împreună pentru că toate trei pot fi utilizate ca ingrediente ale unui mic dejun sănătos, dar și delicios.
Afinele sunt bogate în antioxidanți, în special vitamina C. Cu doar 56 de calorii la 100 de grame, oferă și o cantitate bună de vitamina A și fibre. Ele pot fi înlocuite și cu alte fructe închise la culoare, de exemplu murele, aronia, rodia sau coacăzele negre.
De cealaltă parte, nucile oferă grăsimi sănătoase, proteine și vitamina E. Evident, poți alege și alte alternative la fel de sănătoase, precum migdalele sau arahidele (dar acestea din urmă consumate cu moderație).
Ei bine, toate acestea pot ajunge într-un iaurt delicios, simplu, țărănesc, fără arome, coloranți sau orice altceva. Iaurtul, sau și mai bine chișleacul țărănesc (laptele prins), îți oferă probiotice — bacterii benefice care ajută la buna funcționare a sistemului digestiv și contribuie la sănătatea generală. Este bogat în proteine, calciu, magneziu, vitamina B12 și acizi grași esențiali.
Actualitate
Ciucu exclude două nume vehiculate pentru funcția de premier tehnocrat: „Ar semăna cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită»”
Primarul Capitalei,
Ciprian Ciucu, a comentat scenariul privind desemnarea unui premier tehnocrat
în cazul schimbării Guvernului, excluzând două nume vehiculate.
Ciprian Ciucu a comentat scenariul unui premier tehnocrat. FOTO: Facebook
Primarul Capitalei
și prim-vicepreședinte PNL, Ciprian Ciucu, a comentat duminică, la Antena 3
CNN, discuțiile din spațiul public privind posibilitatea ca președintele
Nicușor Dan să desemneze un premier tehnocrat, în eventualitatea în care
actualul Executiv condus de Ilie Bolojan ar fi demis în urma moțiunii de
cenzură programate la vot pe 5 mai.
Vă reamintim
principalele patru nume vehiculate în spaţiul public ca potenţiali candidaţi la
fotoliul de premier, din postura de tehnocraţi: Anca Dragu (guvernator al Băncii
Naționale din Republica Moldova, n.r.), Șerban Matei (director al Direcției
Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, n.r.), Radu
Burnete, consilierul președintelui, şi Dragoș Pîslaru, care acum figurează ca
ministru pe un post al PNL.
În acest context, Ciprian
Ciucu a respins categoric două dintre aceste variante, precizând că Dragoș
Pîslaru nu este în mod sigur în acest scenariu. El a afirmat că a discutat
direct cu acesta, iar poziția sa este că un astfel de guvern ar putea repeta
experiența unui executiv tehnocrat precedent (Guvernul Cioloş – n.r.), care a fost
puternic contestat politic.
„Dragoș Pîslaru cu siguranță nu va fi. Am vorbit cu
dânsul personal și nu crede într-un astfel de scenariu, care ar semăna foarte
mult cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită», ca să mă exprim așa, de
către Partidul Social Democrat. Nu credem în bunele lor intenții”, a declarat Ciucu, sugerând că un astfel de executiv ar
fi vulnerabil în actualul climat politic.
În ceea ce privește
alte nume vehiculate, primarul a fost rezervat. Despre Anca Dragu a spus că îi
este greu să creadă într-o astfel de variantă, iar despre ceilalți posibili
candidați a afirmat că nu deține suficiente informații pentru a comenta.
„De doamna Dragu nu știu, dar tare mi-ar fi greu să cred,
iar de ceilalți doi nu știu, așa că nu pot comenta”, a declarat Ciprian Ciucu.
În același timp,
liderul liberal a nuanțat ideea de „tehnocrat”, susținând că în realitate
există politicieni care, deși au experiență în viața publică, se comportă mai
degrabă ca tehnocrați în exercitarea funcției executive.
În acest sens, el
l-a indicat pe Ilie Bolojan ca exemplu, apreciind că stilul său de guvernare
este unul orientat pe eficiență administrativă, chiar dacă acest lucru îi
atrage critici inclusiv în interiorul partidului.
„Cel care, deși este un politician vechi, se comportă la
guvern ca un tehnocrat, este chiar Ilie Bolojan. Și asta i se reproșează foarte
mult, inclusiv în partid: că se comportă mai degrabă ca un tehnocrat decât ca
un politician. Acesta este tehnocratul”, a afirmat el.
Întrebat dacă, în
eventualitatea căderii Guvernului, și-ar dori ca președintele să-l propună din
nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciprian Ciucu a evitat un
răspuns tranșant.
„Nu m-am gândit la asta”, a spus el scurt.
Marți, „Ziua Z” pentru Guvernul Bolojan. Moțiunea de cenzură se joacă la doar două voturi distanță. Ce urmează pentru România
Marți este ziua decisivă în Parlamentul României. Numărătoarea inversă pentru moțiunea de cenzură a început, iar implicațiile economice ale votului ar putea...
Alimentele de care nu ar trebui să ne plictisim niciodată. Sunt mâncărurile pe care trebuie să le consumăm zilnic pentru o viață sănătoasă
Specialiștii dieteticieni spun că este recomandat să mâncăm zilnic o serie de alimente pentru a ne menține sănătatea fără să...
Ciucu exclude două nume vehiculate pentru funcția de premier tehnocrat: „Ar semăna cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită»”
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a comentat scenariul privind desemnarea unui premier tehnocrat în cazul schimbării Guvernului, excluzând două nume vehiculate....
„Lecția de morală a unui privilegiat”: postarea lui Godină după revenirea de la Survivor, taxată de internauți
Polițistul-influencer Marian Godină a vorbit despre experiența de a reveni acasă după participarea la Survivor România 2026 și despre cum...
Trump agită din nou apele, cu o imagine AI cu el și membri ai Cabinetului în bazinul simbolic de la Lincoln Memorial, vandalizat în aceeași zi
O serie de imagini generate cu AI, publicate de Donald Trump, a stârnit controverse, mai ales că una dintre ele,...
Frână pe piața imobiliară. Majorarea TVA și teama de criză au prăbușit volumul creditelor ipotecare
Pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al îngrijorărilor tot mai accentuate privind o nouă criză economică globală, românii devin...
Până unde poate merge răzbunarea unei femei înşelate: şi-a drogat soţul şi l-a castrat cu un cuţit după ce a adormit
Un caz de violență domestică dusă la extrem a avut loc în Italia, unde o femeie este acuzată că și-a...
-
Actualitateacum 3 zileRădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
-
Actualitateacum 3 zileAmenzi de zeci de mii de lei în cazul cabinetului în care o femeie a murit după o procedură de lifting. Neregulile găsite de inspectori
-
Actualitateacum 2 zile
Până unde poate merge răzbunarea unei femei înşelate: şi-a drogat soţul şi l-a castrat cu un cuţit după ce a adormit
-
Breakingacum 2 zileDeclarații uluitoare ale martorilor în cazul accidentului de la Mănăstirea, unde o femeie a murit după ce un șofer a intrat cu mașina în mulțime, la un târg: „Efectiv am văzut cum săreau pietrele în spatele autoturismului”
-
Breakingacum 3 zileVictor Negrescu: „Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc”
-
Actualitateacum o zi
Frână pe piața imobiliară. Majorarea TVA și teama de criză au prăbușit volumul creditelor ipotecare
-
Actualitateacum 2 zileCurățenia de vară la FCSB: Gigi Becali se descotorosește de șapte jucători importanți. Lista plecărilor s-a mărit
-
Actualitateacum o zi
Trump agită din nou apele, cu o imagine AI cu el și membri ai Cabinetului în bazinul simbolic de la Lincoln Memorial, vandalizat în aceeași zi