Breaking
Spionul român care a cutremurat NATO
Numele lui Mihai Caraman rămâne în istoria serviciilor secrete românești ca un spion excepțional, care a făcut NATO să tremure. A construit și a condus cea mai spectaculoasă rețea de spionaj care a acționat împotriva Alianței militare. Istoricii susțin că a fost cea mai complexă acţiune de spionaj la care a participat România, fiind și o lovitură teribilă la adresa planurilor militare ale NATO, într-o perioadă dominată de spectrul Războiului Rece.
Mihai Caraman este considerat cel mai mare spion comunist al României în Occident. Acesta a reuşit să sustragă vreme de 11 ani sute de informaţii ultrasecrete din cadrul NATO, furnizându-le serviciilor secrete ale URSS.
Un caz de manual pentru viitorii elevi la academiile de intelligence. A lucrat acoperit timp de 11 ani în Franța
În cei 11 ani în care a fost activ în Franța, spionul a reușit să obțină informații dintre cele mai secrete ale Alianței militare euroatlantice. Este considerat un caz de manual bun să fie predat viitorilor elevi la academiile de intelligence, notează EVZ.
Fostul ofițer al serviciilor de informații românești a acționat acoperit, oficial fiind consilier economic la Ambasada României din Paris. Și-a început activitatea la Agenția Economică a României din Paris, pe 11 octombrie 1958. Oficial ocupa funcția de prim-secretar în cadrul agenției. Neoficial, era locţiitorul rezidenței de spionaj a României în Franţa, condusă pe atunci de Eugen Szabo.
Primele sale misiuni au vizat supravegherea a două personalități ale exilului românesc în Franța, faimosul om de știință Henri Coandă şi ziaristul Pamfil Șeicaru. Adevăratul său obiectiv era penetrarea NATO. La vremea respectivă, Alianța avea sediul central în Franța, țară dominată de Partidul Comunist avea un cuvânt important de spus, atât prin militanții săi politici, cât și prin intelectualii aflați în slujba Moscovei, cel mai celebru fiind Jean-Paul Sartre.
Președinte francez, generalul Charles de Gaulle cu regina britanica Elizabeth II la palatul Buckingham la 5 aprilie 1960
În plus, Charles de Gaulle, nemulțumit de rolul secund alocat țării sale, în cadrul Alianței, își propusese să demonstreze că Franța este o mare putere mondială. Astfel, lucra la stabilirea unor punți de legătură cu Estul comunist, și mai ales cu URSS. În acest context, politicienii de pe malul Senei manifestau multă deschidere față de oficialii comuniști.
Cum s-a construit abila rețea de spionaj Caraman
În primăvara lui 1959, Mihai Caraman a pus bazele rețelei care avea să-l facă un mit în lumea spionilor. În timp ce se deplasa cu trenul spre Târgul Internațional de la Lyon, a intrat în contact cu un diplomat de la Ambasada Republicii El Salvador. Ulterior, Roberto Corderod’Aubuisson i-a facilitat întâlnirea cu primul informator din cadrul NATO, Robert van de Wielhe. Acesta din urmă este cel care i-a predat primele documente NATO, la capătul a 2 ani de tatonări.
Caraman relata cum a reușit să ajungă la Robert van de Wielhe. Astfel, contactul a fost posibil grație unui alt consilier de la Ambasada Argentinei, care le-a facilitat prima întâlnire. Mai precis, diplomatul argentinian a organizat o masă în care invitatul de onoare a fost van de Wielhe, fiind preluat de spionul român care a continuat apoi să cultive relația cu acesta.
Ulterior, spionul comunist a tot racolat, pe lista sa fiind nume marcante în epocă: Francis Andrè Roussilhe, Nahit Imre, Arlette Cotton de Bennetot, Pierre Rocheron, Antoinette Durieu, Klaus Edelmann, Sylvette Borel, Gèrard Gautherin, scrie Evenimentul Istoric.
S-a infiltrat în miezul NATO și a sustras documente ultrasecrete, inclusiv planurile militare ale Alianței
- Cu timpul, spionul român și-a extins rețeala de spionaj, reușind să pătrundă tot mai adânc în interiorul Alianței. Pe parcursul a peste un deceniu, Caraman a culesdiverse informații, a obținut documente, note și rapoarte de mare interes politic pentru blocul comunist. A reușit chiar să obțină planurile militare ale alianței pe termen lung, dar și documente despre infrastructură, achizițiile de armament și alte materiale cheie.
- Diplomatul sub acoperire a reușit să obțină documente ultrasecrete de la Cartierul general al Alianței Nord-Atlantice.
- Prin mâinile sale au trecut documente de maximă importanță. Le-a trimis la București, de unde au ajuns inclusiv la Moscova.
A contribuit la consolidarea relației României cu Franța
În paralel, spionul comunist și-a desfășurat activitatea oficială, din cadrul Agenției Economice. Se consideră că a contribuit la dezvoltarea relațiilor comerciale dintre Republica Socialistă România și Franța. În 1964 a fost chiar implicat în organizarea vizitei oficiale a premierului comunist Ion Gheorghe Maurer în Franța, un eveniment în premieră absolută la acea vreme.
De asemenea, se spune că a contribuit la negocierile pentru înființarea Uzinei de Automobile Pitești, colaborare cu Renault. El a fost implicat în vizita din România a președintelui Charles de Gaulle. Spionul Caraman a fost prezent, ca reprezentant al Ambasadei României în Franța la mai multe evenimente organizate pe parcursul vizitei lui de Gaulle.
Vizita oficială în Româania a președintelui Franței, Charles De Gaulle, la sosire este întâmpinat de Nicolae Ceaușescu.
Deconspirarea rețelei Caraman
În anul 1968, o parte dintre agenții de spionul român au fost deconspirați. Ca urmare, a fost dezvăluită operațiunea de spionaj pusă la cale de Caraman chiar în inima NATO. Ofițerul român a fost retras imediat în țară, ocupând diferite funcții de comandă. A devenit chiar și șeful diviziei de contrainformații a Direcției de Informații Externe.
Francezii l-au expulzat într-un mod discret, împreună cu ceilalți români implicați în operațiune, pentru a nu se expune unui scandal uriaș. Despre activitatea sa, francezii în mai multe articole, recunoscându-i clasa și valoarea. De exemplu, un articol, publicat de L’Express în 3 noiembrie 1969, sub titlul „Spionajul: angrenajul românesc”, Jacques Derogy a menționat un documentarist NATO, François Roussilhe, care-i preda lui Caraman documente secrete în schimbul cutiilor de pâté de foie gras.
Jurnalistul îl descria pe Mihai Caraman drept un om carismatic, care nu ezita să apeleze la șantaj pentru a-și realiza obiectivele operative. Manipulator, este capabil să-și seducă subiectul, transformându-l într-un instrument docil, incapabil să-i reziste, scria Derogy.
A fost sau n-a fost agent KGB? Declarația faimosului general de securitate Pacepa
Trebuie notat că Mihai Caraman a fost suspectat de apartenență la KGB, serviciul secret al URSS. Bănuiala a fost întărită de faptul că a fost singurul ofițer al Securității române decorat de KGB pentru rezultatele sale excepționale obținute în operațiunea contra NATO. Despre acest subiect, a vorbit fostul general al Securității Ion Mihai Pacepa (foto) într-un interviu acordat jurnalistului Dan Andronic în 2015.
„În 1977, șeful Direcției a III-a (Contraspionaj) a Securității, generalul-locotenent Gheorghe Moga, a intrat agitat în biroul meu, spunându-mi: «KGB l-a reactivat pe Caraman…»L-am sunat pe Ceaușescu și peste un sfert de oră eram în biroul lui împreună cu Moga, care i-a citit discuția, înregistrată secret pe bandă, dintre Caraman și un ofițer acoperit al KGB venit temporar la București… Ceaușescu a rămas mut minute în șir. Apoi a ordonat… să fie trecut în rezervă, dar să aibă microfoane și în pantofi”, a comentat Pacepa în interviu.
Supravegheat la ordinul lui Ceaușescu, faimosul spion a mai fost menținut în activitate încă doi ani. Totuși, cariera sa a început un declin un plan descendent după fuga lui Pacepa, șeful spionajului românesc, în Statele Unite, în anul 1978. Timp de un an a fost detașat pe o serie de funcții fără mare importanță, iar în 1979 este trecut în rezervă.
Reactivat după 1990 de gruparea Iliescu. Morțile suspecte din jurul lui Caraiman, după Revoluție
În anul 1990, la scurtă vreme după ce Mihai Caraman este numit la conducerea SIE, generalul Gheorghe Moga (cel care l-a și deconspirat ca agent KGB) a murit subit, în împrejurări suspecte.
Ulterior, după câteva luni, generalul Nicolae Doicaru, însărcinat cu supravegherea informativă a fostului spion comunist, murea la o vânătoare tot în condiții curioase. A fost împușcat cu glonț în condițiile în care toți participanții aveau doar alice.
În 8 ianuarie 1990, generalul Mihai Caraman a fost reactivat la scurt timp după preluarea puterii de la București, de gruparea creată în jurul fostului nomenclaturist comunist Ion Iliescu. A fost numit în funcția de adjunct al ministrului Apărării Naționale și comandant al Centrului de Informații Externe, devenit apoi Serviciul de Informații Externe (SIE).
La 22 aprilie 1992 a fost nevoit să se pensioneze, la presiunile oficialilor occidentali. Misiunea sa de la NATO, din perioada Războiului rece încă provoca amintiri dureroase.
Mihai Caraman a fost reactivat după 1990. Foto. EVZ.ro
A furat secrete militare pentru blocul Estic, dar nu a dat Occidentului documente ale Tratatului de la Varșovia
- Moartea sa din anul 2024, despre care Gândul a scris în exclusivitate, lasă în urmă multe mistere. Cel mai important este cât de mult a slujit blocului comunist din timpul Războiului Rece. A furat secrete militare pentru a pune în avantaj blocul comunist, dar nu a pus la dispoziția serviciilor occidentale documente secrete ale Tratatului de la Varșovia, omologul NATO.
- Povestea sa fabuloasă l-a inspirat pe istoricul Florian Banu să scrie cartea „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” apărute în 2019, la Editura Corint. Aceasta aduce în prim plan o serie de dezvăluiri pe care generalul Mihai Caraman le-a făcut autorului, despre modul cum a creat şi coordonat reţeaua celebră care a spart informativ NATO.
RECOMANDAREA AUTORULUI
„Clanul” lui Serghei Cemezov, discretul șef al corporației Rostec. Fostul KGB-ist, coleg cu Putin în Germania de Est, în timpul Războiului Rece, „jucător” greu la masa elitelor Rusiei
Silviu Predoiu dezvăluie cel mai mare TRĂDĂTOR din Serviciile Secrete ale României: „Ne vom simți întotdeauna depășiți”
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”





