Actualitate
Când au apărut în realitate românii pe scena istoriei și cum i-au găsit ungurii în Pannonia
Primele informații despre existența poporului român sunt vechi de peste un mileniu. Acestea arată că românii locuiau la sud și nord de Dunăre, dar și în zone din Panonnia, adică Ungaria actuală.
Hartă care indică deplasarea diferitelor comunități stră-românești FOTO wikipedia
Cel mai probabil poporul român s-a format acum 1300 de ani.
Formarea poporului român a stârnit ample controverse de-a lungul a aproximativ două secole. După Unirea din 1859, Imperiul Habsburgic un adversar înverșunat al dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, a declanșat o campanie de „luptă științifică împotriva dreptului românesc”, prin care se dorea demonstrarea faptului că nu a existat o continuitate de locuire a popoarelor romanice la nordul Dunării și că de fapt românii s-au format mult mai târziu, în evul mediu, la sudul fluviului, în Balcani. Principalul exponent al acestei ofensive anti-românești a fost cunoscutul Robert Roesler, cel care a elaborat teoria care-i poartă numele.
Ulterior, aceste teorii, dar și altele au fost susținute și de o parte a istoriografiei maghiare din secolul XX, mai ales din perioada naționalistă. De cealaltă parte, istoriografia românească a contraatacat cu alte contraargumente și teorii. Unele dintre ele născute tot din filonul naționalist. Și până la urmă, când și unde s-a format poporul român? Care au fost primele informații concrete despre existența acestor popor pe scena istoriei? Iată două întrebări la care mulți specialiști s-au chinuit să răspundă de-a lungul unui secol și jumătate. Arheologia dar și studiul documentelor a dus la formularea unor răspunsuri, încercând să facă lumină în această problemă spionoasă.
Cavaleri, tătari și niște state românești bogate și bine organizate
Prima mențiune despre existența unor structuri statale românești a avut loc la jumătatea secolului al XIII lea. Mai precis, în anul 1247, regele Ungariei, Bela al IV lea, a chemat cavalerii ioaniți pentru a apăra regatul ungar de invaziile tătarilor, oferindu-le în schimb teritorii în zona Severinului, a munților Transilvaniei și a râului Olt. Ioaniții primeau pământurile, dar aveau obligația de a asigura apărarea militară și de a plăti taxe regelui, exceptând o parte din veniturile care rămâneau în administrarea lor. Ei bine, în descrierea teritoriilor oferite sunt pomenite niște formațiuni statale, sub forma unor voievodate și cnezate locuite de români. Mai precis, Diploma menționează Țara Severinului, voievodatul lui Litovoi (stânga Oltului), voievodatul lui Seneslau (dreapta Oltului), precum și cnezatele lui Ioan și Farcaș.
Este posibil ca aceste voievodate și cnezate să fie vasale ale Regatului Ungariei. Această Diplomă are o importanță covârșitoare pentru istoria românilor, confirmând existența unor formațiuni statale românești organizate. În plus, acest document oferă informații prețioase. Mai precis, atestă o economie dezvoltată, amintind de agricultură, creșterea vitelor, pescuit și tehnici avansate de amenajări funciare precum diguri sau iazuri. Asta indică faptul că aceste comunități trăiau de mult pe acele teritorii, fiind conduse de o elită parțial românească, parțial cumano-slavă. Arheologia dar și alte serii de documente vin să confirme faptul că poporul român s-a format mult mai devreme de secolul al XIII lea, cel mai probabil cu câteva sute de ani în urmă.
Primele indicii, dar fără certitudini
Prima posibilă menţiune a populațiilor românești, provine din secolul al al VIII -lea. În tratatul militar „Strategikon”, împăratul bizantin Mauriucius, scria că la nord de Dunăre trăiesc „romani”. Este posibil să fi remarcat faptul că populațiile de acolo vorbeau o limbă romanică, asemănătoare cu latina. Dar în același timp este posibil ca Mauricius să fi făcut referire la anumite enclave bizantine sau romanice de la nordul fluviului. Mai apoi în secolul al IX lea, în „Geografia” lui Moise Chorenati, un cărturar bizantin de origine armeană face ,mențiuni despre o ţară necunoscută, numită ”Balak”. Specialiştii români cred că este vorba despre „Ţara Valahilor”. Dar este vorba doar despre interpretări, nu și certitudini.
Tot în secolul al IX lea, specialiștii au identificat o posibilă mențiune despre prezența românilor în Moldova de astăzi, în Oguzname, o veche cronică turcească despre faptele cumanilor. În Oguzname, pe lângă ruși și maghiari este menționată o populație numită «ulahi». „Hanul, fiind informat de această aventură, a decis să crească acest copil gândindu-se că îşi pierduse tatăl în serviciul său, şi i-a dat numele de „Kipceak”, care în limba turcă înseamnă „un arbore desfrunzit.” Când băiatul a ajuns la o vârstă potrivită, Oguz-Han i-a dat o armată considerabilă pentru a se lupta cu ruşii, ulahii, maghiarii şi başkirii, care locuiau pe malurile râurilor Tin, Atell şi Jaigik”, se arăta în cronica turcească.
Atell duce cu gândul la Atelkuzu adică o regiune între Nistru, Siret, Prut, Nipru şi Bugul de sud. În acest condiţii s-a ajuns la concluzia că ulahii sunt valahii, iar cronica face referire la populaţiile stră-româneşti din zona de est a României de astăzi. Evident, și de această dată fără certitudini, doar cu ipoteze de lucru.
Un document intern al curții imperiale și primele mențiuni concrete despre români
Dacă acele mențiuni din secolele VIII-IX, din Oguzname și „Georgafia” lui Moise Chorenati, ridică semne de întrebare și par mai degrabă speculații, în secolul al X lea apare o mențiune cât se poate de clară despre existența românilor la nord de Dunăre, dar și despre romanitatea valahilor. Este vorba despre lucrarea „De Administrando Imperio”, o lucrare istorică și politică scrisă în secolul al X-lea de împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul. Titlul înseamnă „Despre administrarea imperiului” iar cartea a fost redactată în jurul anilor 948–952 și era destinată fiului împăratului, Romanos al II-lea, ca un ghid pentru conducerea Imperiului Bizantin.
Nu era o carte pentru publicul larg, ci un document intern al curții imperiale. Lucrarea conține aproximativ 53 de capitole și oferă informații despre modul în care trebuia administrat Imperiul Bizantin, detalii referitoare la politica externă față de popoare vecine, descrierea popoarelor din Europa de Est dar și din Balcani, originea și obiceiurile unor popoare precum slavii, maghiarii, pecenegii sau bulgarii. Textul are o mare valoare pentru istorici deoarece oferă informații despre situația politică și etnică a Europei de Est în secolul al X-lea. Lucrarea este importantă pentru istoriografia românească deoarece conține referiri la populații romanice din zona Dunării și a Balcanilor, considerate de mulți istorici ca fiind înrudite cu strămoșii românilor. „Aceștia se numesc romani pentru că au venit din Roma și poartă acest nume până în ziua de astăzi”, spune împăratul bizantin despre aceștia. „Romanii sunt urmașii coloniștilor romani și locuiesc în regiunile de la nord de Dunăre”, arată un alt citat din lucrare. Ceea ce arată că aceste populații provin din coloniști romani stabiliți în provinciile dunărene ale imperiului.
De asemenea , în același secol, împăratul bizantin Vasile al II-lea îi aminteşte în două rânduri, pe valahi. Un alt izvor important este cronica rusă medievală „Povestea anilor de demult”, atribuită călugărului Nestor Cronicarul și redactată la începutul secolului al XII-lea. Această cronică relatează evenimentele și migrațiile popoarelor din Europa de Est. În text apare termenul „volohi”, care se referă la vlahi, adică populații romanice. Un fragment cunoscut afirmă că „volohii au atacat pe slavi și s-au așezat între ei”. Din secolul al XIII lea mențiunile despre român continuă.
„Ungurii trăiesc într-un teritoriu închis. În această ţară închisă trăiesc mai multe popoare care vorbesc felurite limbi. Unele dintre aceste popoare nu sunt creştine. Între aceste popoare sunt kitzilii, înlăuntrul Ungariei, cumanii şi sălbaticii români, ţara cărora se întinde dincolo de munţii de zăpadă”, scria Rudolf din Ems în secolul al XIII lea.
Totodată Jens Enikel, tot în secolul al XIII-lea, într-o cronică versificată, numită „Cronica lumii”, povestea un episod petrecut în secolul al IX-lea, avându-l ca protagonist pe Carol cel Mare, venit să-i creştineze pe avari şi români. „Viteazul rege plecă în Ţara Ungurilor (n.r. – era vorba despre avari). Şi a început să-i facă creştini pe unguri şi pe români. Şi-şi aşeză acolo armatele sale”, scria Enikel.
Ungurii i-ar fi găsit pe români, până și în Pannonia
Una dintre cele mai importante mențiuni privind existența românilor în Transilvania este fără îndoială „Gesta Hungarorum”, redactată în jurul anului 1200 de cronicarul anonim al regelui Ungariei Béla al III-lea, cunoscut sub numele de Anonymus. Lucrarea descrie venirea maghiarilor în Câmpia Panonică și situația populațiilor care trăiau acolo înainte de această migrație. Din spusele lui Anonymus dar și altor cronici, precum cea a lui Rudolf din Ems, pe teritoriul Pannoniei de astăzi, ungurii ar fi găsit o populație mixtă formată din slavi, bulgari dar și vlahi, numiți „păstori ai romanilor”, adică de origine latină. „Că această ţară o locuiesc slavii, bulgarii şi blachii, adică păstorii romanilor. Fiindcă, după moartea lui Attila, pământul Pannoniei romanii îi ziceau că este păşune, fiindcă turmele lor păşteau în ţara Pannoniei. Şi cu drept cuvânt se spunea că pământul Pannoniei ar fi păşunile romanilor, fiindcă şi acum romanii pasc pe moşiile Ungariei”, arăta Annonymus.
Consideraţia nu este singulară, fiind întâlnită şi la un alt cronicar ungur, Simon de Keza, dar şi în cronica rusească a lui Nestor.
„În partea de răsărit a câmpiei de o parte şi de alta a Tisei, ungurii au dat peste strămoşii noştrii care se îndeletniceau pe lângă agricultură şi cu creşterea vitelor. De aceea ei şi sunt amintiţi în cronicile ungureşti ca «păstori ai romanilor»”, preciza în „Istoria românilor”, Constantin C. Giurăscu.
În ceea ce privește Transilvania, povestea este cunoscută. Așa cum se poate desprinde din „Gesta Hungarorum”, în zonă locuia o populație slavo-română, cu o elită bulgărească sau valahă (cazul lui Gelu).
Ce spun descoperirile arheologice
Descoperirile arheologice indică faptul că în preajma secolelor VIII-IX în zona Balcanică dar și la nord de Dunăre, pe teritoriul României de astăzi, se cristaliza o nouă populație, o nouă realitate etnică, ieșită din creuzetul migrațiilor și sintezelor etno-culturale. În principal, este vorba despre cultura Dridu, o civilizație de sinteză care dovedeşte existenţa unor comunităţi rurale închegate în care se vedea apariţia unui nou etnos, cu influenţele sale diverse, în special slave şi romanice. „Cultura Dridu trebuie înţeleasă pentru mediile de caracter rural ale secolelor VIII-XI“, preciza reputatul cercetător Ion Nestor.
În aşezările culturii Dridu se remarcă prezenţa unor populaţii rurale, sedentare, care trăiau în sate, uneori cu locuri dotate cu palisadă şi val de pământ. În aceste aşezări s-au descoperit numeroase unelte agricole, dar şi cereale carbonizate.
Totodată, arheologii români au remarcat prezenţa unui aspect cultural chiar mai vechi decât Dridu. Este vorba despre cultura Ipoteşti-Cândeşti, răspândită pe un spaţiu vast, de la Nistru şi până în zona Munţilor Balcani. Se consideră că aşezările culturii Ipoteşti-Cândeşti, cu aspectele sale regionale sau locale, precum Răducăneni, de exemplu, în nordul Moldovei, datează din secolele VII-VIII d Hr. La fel ca şi cultura Dridu, Ipoteşti Cândeşti este o civilizaţie rurală, dominată de păstori. Se observă influenţele slave dar şi romanice în cadrul acestor culturi şi sunt considerate primele manifestări ale unei noi populaţii care se cristaliza în Europa.
Așa cum remarca și Keith Hitchins, istoric american, poporul român cel mai probabil s-a format pe ambele maluri ale Dunării, atât la sud cât şi la nord, într-o perioadă lungă de timp, cu diferenţe zonale şi în urma unei ample şi complexe sinteze etno-cultural-lingvistice, în care elementele romanice şi slavice sunt cele mai evidente. Aşa cum remarcă unii specialişti, populaţiile de la nord şi sud de Dunăre, de la est şi vest de Carpaţi au circulat în permanenţă, de o parte şi de alta a munţilor sau a marelui fluviu.
Actualitate
Originea controversată a numelui orașului Deva. Ipotezele stranii care îl leagă de Decebal, celți și râuri sacre
Numele Deva, păstrat din vremuri străvechi de orașul din vestul României, are un istoric controversat, dezbătut intens de oamenii de știință. Alte locuri din Europa cu aceeași denumire au completat ipotezele despre originea sa.
Orașul Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
O cetate medievală, ridicată în secolul al XIII-lea pe ruinele unei așezări antice, domină panorama orașului Deva, din județul Hunedoara. Fortăreața de pe Dealul Cetății, restaurată în ultimii ani, a rămas reperul turistic al localității cu 60.000 de locuitori și cea mai veche clădire a Devei. Însă, istoria așezării de pe valea Mureșului a început cu mult timp înainte de construcția cetății sale emblematice.
Legendele stranii despre Decebal
Deva a fost locuită din cele mai vechi timpuri, iar în Antichitate aici ar fi existat o așezare dacică importantă. Legendele care au circulat intens până la începutul secolului XX identificau Deva ca fiind reședința regelui Decebal.
„Credința populară obișnuiește să lege numele orașului Deva de regele dac Decebal. Potrivit legendei, aici s-ar fi aflat strălucitoarea reședință regală fortificată a lui Decebal și tot aici acesta s-ar fi aruncat în propria sabie, când s-a văzut încercuit din toate părțile. Mulți vor să știe — iar acest lucru se poate citi deja și în nuvelele din revistele literare — că orașul nostru Deva și-ar fi primit numele de la sora lui Decebal, Diva Faustina. Ambele sunt greșeli temeinice”, nota omul de știință Téglás Gábor, la începutul anilor 1900.
Potrivit istoricului, Dealul Cetății, de deasupra Devei, a fost folosit drept loc întărit și în vremea dacilor, fapt indicat de numeroasele fragmente de vase și urmele de vetre antice care puteau fi observate de-a lungul timpului. Însă, presupusa legătură a acestuia cu „sora lui Decebal” rămânea doar o legendă.
„Diva Faustina a fost soția împăratului roman Antoninus Pius și a trăit la jumătate de secol după căderea lui Decebal. Această credință legendară nu are, așadar, niciun temei sigur și, prin urmare, nu poate fi susținută. Cu toate acestea, după părerea mea, Deva își datorează totuși numele dacilor, iar romanii l-au păstrat neschimbat, așa cum au făcut în Dacia cu multe alte denumiri, de pildă Germizara, Napoca, Porolissum, Burticum”, arăta Téglás Gábor.
Arheologul adăuga că numele orașului Deva, cu formele Deba sau Daba, ar fi putut avea, la daci și la triburile tracice înrudite cu ei, sensul de așezare, oraș sau localitate, deoarece în ținuturile antice ale Daciei și Traciei s-a păstrat în numele a peste 40 de localități. Cel mai adesea, era folosit în legătură cu numele râului de lângă localitatea respectivă, adăuga acesta.
„Judecând după aceste analogii, dacă și numelui Deva i-ar fi fost asociat un asemenea determinant, acesta ar fi putut fi numele râului Mureș sau al râului Cerna. Din păcate însă, nici la Ptolemeu, nici în lista Anonimului din Ravenna, nici în itinerarii, mai ales în Tabula Peutingeriana, numele Devei nu apare sub nicio formă. Astfel, originea sa dacică poate fi încercată doar cu ajutorul celorlalte nume cunoscute înrudite”, arăta acesta.
„Mormântul lui Decebal”
Romanii s-au așezat la poalele Dealului Cetății și mai jos, pe valea Mureșului, în câteva așezări rurale răzlețe, cele mai apropiate fiind Micia (comuna Vețel) și Măgura Uroiului (orașul Simeria), stații ale drumului militar care traversa ținutul de la poalele Munților Metaliferi.
Descoperirile arheologice din Deva atestă existența mai multor așezări și necropole romane, dar și vestigii ale unor mine de cupru și ale carierei de andezit exploatate în Antichitate. Cariera de andezit Pietroasa, din Deva, ar fi fost locul de unde anticii au transportat blocurile de andezit folosite la construcția templelor din Sarmizegetusa Regia. În secolul al XIX-lea, legenda că Deva fusese „capitala” regelui Decebal încă era considerată credibilă de unii istorici ai epocii.
„Am regăsit câteva vestigii romane în vecinătatea orașului Deva. Se vede și un drum roman care duce de aici la cetatea Arany (n.r. Măgura Uroiului). Un castel se ridică pe un vârf de munte înalt. Acest castel a fost construit de zâne populare, iar tradiția spune că a fost ridicat chiar de regele dac Decebal. Alții îl consideră un castel roman, deoarece cărămizile romane sunt cuprinse în zidurile vechi. În privința lui Decebal, tradiția populară merge atât de departe, încât se spune că, după ce a fost învins, el s-ar fi sinucis aici. Unii îi derivă numele de la Decebal. Potrivit acestora, după ce capul lui Decebal a fost dus la Roma, trupul său a fost îngropat aici, de unde și numele Decidava, dealul lui Decebal”, arăta omul de știință Kőváry László, în 1852.
Într-o altă lucrare, de la începutul secolului XX, istoricul Martin Schuster afirma că numele Deva ar fi provenit din cuvântul dac dava, care însemna munte sau casă.
„În vechime se numea Decidava, care înseamnă muntele lui Decebal ori casa lui Decebal. Acest faimos rege al dacilor, care a luptat multă vreme cu romanii cuceritori și s-a apărat cu curaj împotriva lor, după părerea cărturarilor, în mai multe puncte de la granița de sud-vest din vechea Dacie — acum Transilvania —, a fortificat inițial și muntele cu pricina. Sub castel se află așezarea cu același nume, cu trăsături de oraș, și un deal frumos, unde ar fi fost mormântul lui Decebal”, nota istoricul Martin Schuster, în 1905.
Imaginea 1/11:
Cetatea Devei Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (19) JPG
Cele mai puternice forturi medievale din România. Au rezistat marilor asedii, iar acum sunt cucerite de turiști
Originea numelui Deva a fost intens disputată de oamenii de știință încă din secolul al XIX-lea și a continuat să ridice controverse până în prezent. Unii cercetători au legat numele de termenul tracic sau dacic dava, cu sensul de „așezare”, „localitate” sau „cetate”. Alții au propus origini diferite: un nume de persoană sârbesc, un vechi nume românesc de familie ori un nume legat de un loc. Alte ipoteze leagă originea cuvântului deva de termeni indo-europeni cu sensul de „divin” sau „sacru”.
Deva, origini mitologice
Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, autorii volumului Toponimie hunedoreană, arătau că numele Deva ar fi avut și un sens mitologic, apropiat de toponimul „Fata”, folosit în unele zone pentru locuri cu ruine, stânci proeminente, peșteri sau forme de relief neobișnuite, privite în vechime ca misterioase, rele ori primejdioase.
„Crearea toponimului Deva a avut loc înaintea stăpânirii maghiare în Transilvania, în legătură cu ruinele străvechi de pe dealul învecinat așezării. Populația românească a cunoscut, desigur, aceste vestigii, dând zonei, respectiv așezării, un nume cu o semnificație mitologică, similară cu cea a toponimului Fata, ce desemnează, în diferite părți ale țării, terenuri cu ruine sau formații «bizare» ale naturii. În fapt, ambele toponime pleacă de la eufemisme ale unor personaje fantastice, în speță zâne răuvoitoare”, notau autorii lucrării.
Potrivit cercetătorilor, despre ruinele antice de pe dealul Devei s-au plăsmuit, de-a lungul timpului, o mulțime de legende menite să explice rolul unor ființe supranaturale (zâne, fete de uriași, balauri) în ridicarea și ruinarea cetății.
Deva, orașul roman din ținutul celților
În Europa, alte două localități ocupate în Antichitate de romani au păstrat același nume: Deva Victrix, devenită orașul Chester din Anglia, și Deva, din nordul Spaniei, ambele legate de moștenirea celtică.
„Pe unde au trecut popoarele înrudite cu celții, numele Déva este cunoscut încă din două locuri, anume din Hispania și din Britannia”, nota istoricul Téglás Gábor.
Numit Deva Victrix sau Deva în Antichitate, orașul Chester din nord-vestul Angliei a fost ridicat pe ruinele unui fort legionar construit în anii 70 d.Hr., într-un ținut al celților, și folosit până la începutul secolului al V-lea.
În jurul fortăreței romane s-a dezvoltat o așezare civilă, care a continuat să existe și după plecarea romanilor, devenind, în cele din urmă, orașul Chester de astăzi. Aici a fost construit cel mai mare amfiteatru militar cunoscut din Britania, iar locul găzduiește și singurul sanctuar roman sculptat direct în stâncă, păstrat până în zilele noastre. De asemenea, Deva Victrix avea un mare complex de băi legionare — thermae — destinat în principal soldaților.
Istoricii arătau că numele Deva Victrix provine de la dea sau diva, care însemna în latină „zeiță”, iar fortăreața romană a fost numită după zeița râului Dee. O altă explicație arată că numele roman al fortăreței ar fi fost preluat direct din numele britonic al râului.
Unii cercetători arătau că numele Victrix, dat fortăreței, a fost luat de la titulatura Legiunii XX Valeria Victrix, staționată la Deva, victrix însemnând, în latină, „victorioasă”. Numele orașului Chester provine și el din latinescul castrum — plural castra —, cu sensul de „fort” sau „tabără militară”, terminațiile -chester și -caster fiind frecvente în numele altor orașe engleze care au început ca tabere romane.
Privit în ansamblu, orașul Deva păstrează mai multe asemănări cu Deva britanică în istoricul roman al acesteia. La poalele Cetății Devei, pe valea Mureșului, se află ruinele așezării Micia, una dintre localitățile înfloritoare ale Daciei din timpul romanilor.
Așezarea, întinsă pe aproximativ 25 de hectare în Antichitate, cuprinde unul dintre cele patru amfiteatre romane descoperite până în prezent pe teritoriul României, rămășițele unui castru, ale unor băi termale și ale unor temple.
Castelul din Carpați, redescoperit pe un traseu spectaculos. Misterele cetății Colț, părăsită de secole la poalele Retezatului
„Micia avea port la râul Mureș, punct vamal și o rețea stradală modernă pentru vremea în care era locuită. Deși nu a fost ridicată la statutul de municipiu, în Micia condițiile de trai ale locuitorilor ei erau ca într-un oraș roman”, informa Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Deva, cu origini celtice în Spania
În nordul Spaniei, numele Deva s-a păstrat de la cel al râului Deva, menționat în Antichitate de geograful Ptolemeu și preluat de localitatea Deba (numită anterior Deva) din Țara Bascilor, aflată la vărsarea râului în Marea Cantabrică.
„Numele este în mod clar celtic, provenind din deiwo-, cu sensul de «divin» sau «zeiță». Râurile erau considerate în mod obișnuit divinități minore. De pildă, existau două râuri numite Deva în nordul Britaniei, ambele cunoscute și astăzi sub numele de Dee”, nota Leonard A. Curchin, istoric și cercetător, specialist în Hispania romană.
Deba nu a fost fortăreață romană, ci un oraș medieval fondat în 1343 sub numele Monreal de Deva, pe malul râului Deva, consemnat în cronicile antice și considerat de unii cercetători un vechi hidronim celtic.
Profesorul Martín Sevilla Rodríguez, cercetător spaniol de filologie clasică la Universitatea din Oviedo, arăta că unele toponime și hidronime din nordul Peninsulei Iberice, printre care și Deva, regăsit ca nume al mai multor râuri, localități și insulițe, par să provină din numele unor divinități celtice cunoscute din izvoare antice.
„Diferiți autori au propus pentru hidronimele hispanice Deva o origine celtică, legând atribuirea numelui dēvā, «zeiță», unor cursuri de apă, de cultul celților pentru izvoare, pâraie și râuri, pe care le divinizau ca divinități feminine. Forma dēvā, «zeiță», este un cuvânt celtic atestat în epoca veche atât ca antroponim, cât și ca hidronim. Ca antroponim apare în inscripții din Galia, Britannia și Germania, iar ca hidronim este documentat la Ptolemeu și în vechile itinerarii geografice, cu referire la râuri din Spania, Țara Galilor, Scoția și Irlanda”, nota lingvistul.
Omul de știință arăta că termenul celtic deva, care ar însemna „zeiță”, este legat de alte forme, mai târzii: vechiul irlandez día, vechiul galez duiu-, vechiul cornic duy, cu sensul de „zeu”, și de forme înrudite din alte limbi indo-europene, cum ar fi latinescul deus și sanscritul dēváḥ, „zeu”.
Actualitate
Goldie Hawn, apariție spectaculoasă la 80 de ani. Actrița a impresionat într-o rochie elegantă, cu detalii transparente
Goldie Hawn a atras toate privirile la cea mai recentă apariție a sa în cadrul emisiunii Jimmy Kimmel Live!, unde a demonstrat că eleganța și rafinamentul nu țin cont de vârstă. Actrița, în vârstă de 80 de ani, și-a făcut apariția într-o rochie neagră sofisticată, cu detalii transparente.
Goldie Hawn a atras toate privirile. FOTO: Instagram
Vedeta a purtat o rochie mulată, cu detalii semi-transparente decorate cu paiete argintii fine, care au oferit un plus de strălucire ținutei. Rochia avea un decolteu cu umerii goi și mâneci lungi.
Părul blond, coafat în bucle lejere, și machiajul discret, cu accent pe machiajul de seară și buze lucioase, au întregit apariția glamour.
Imaginea 1/2:
Vedeta a purtat o rochie mulată, de seară. FOTO: Instagram/jimmykimmellive
La 80 de ani, Goldie Hawn demonstrează că tendințele îndrăznețe nu au limită de vârstă. Stilul „naked dress”, caracterizat prin materiale transparente, dantelă, texturi metalice și organza vaporoasă, continuă să fie reinterpretat de vedete din toate generațiile.
Eleganță și apariții impecabile
În general, actrița preferă ținutele monocrome. La începutul acestei luni, Goldie Hawn a fost prezentă la Beverly Hills Film Festival, desfășurat la TCL Chinese Theatre, unde a purtat un costum negru elegant, conform Hello! Magazine.
Secretele frumuseții transmise fiicei sale, Kate Hudson
Fiica actriței, Kate Hudson, a vorbit recent despre obiceiurile de frumusețe moștenite de la mama sa.
Într-un material realizat pentru Vogue, Kate a dezvăluit că Goldie era pasionată de terapii alternative și remedii naturiste cu mult înainte ca acestea să devină populare.
„Mama mea consuma sucuri cu ciuperci și urma tratamente din medicina tradițională chineză încă de pe vremea când nimeni nu vorbea despre astfel de practici”, a povestit actrița.
Un posibil proiect împreună
Pe lângă secretele de frumusețe, cele două împărtășesc și pasiunea pentru actorie. Kate Hudson a mărturisit recent că și-ar dori să joace alături de mama sa într-un proiect cu adevărat special.
„Mi-ar plăcea să lucrez cu mama, dar ar trebui să fie ceva cu adevărat semnificativ”, a spus actrița într-o apariție la emisiunea LIVE cu Kelly & Mark.
Guvernul urmează să adopte, în şedinţa extraordinară de joi, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.
Ilie Bolojan, premier România FOTO: gov.ro
Guvernul va adopta joi proiectul de lege care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia nu a fost luată în ședința de miercuri din cauza lipsei unui aviz de la Consiliului Legislativ, care urma să ajungă azi dimineață.
Premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii martie că efectul acestei legi ar trebui să fie ca „ori cei care cumulează pensia şi salariul să renunţe la 85% din pensie, dacă vor să lucreze în continuare, sau să renunţe la locul de muncă de la stat”.
„În condiţiile în care într-o instituţie trebuie să faci reducere, aşa cum trebuie făcută în perioada următoare, în multe instituţii, dacă nu ai alte formule de a se reduce cheltuielile de salarii, este mult mai corect moral să plece din instituţie cineva care are o sursă de venit certă decât cineva care se bazează exclusiv pe acel salariu”, argumenta premierul.
Măsura face parte dintr-un program mai amplu de restructurare și eficientizare a cheltuielilor publice, anunțat de Guvern în ultimele săptămâni. Autoritățile susțin că schimbările sunt necesare pentru echilibrarea bugetului și pentru creșterea eficienței administrației.
Proiectul introduce reguli noi pentru angajații din sectorul public (inclusiv companii de stat sau regii autonome) care au și calitatea de pensionari:
- Continuarea activității până la 70 de ani: Angajații plătiți din fonduri publice care sunt deja pensionați pot continua să lucreze până la vârsta de 70 de ani, dar numai cu acordul anual al angajatorului.
- Condiție drastică pentru pensiile speciale/militare: Persoanele care beneficiază de pensie de serviciu sau pensie militară și doresc să rămână în activitate trebuie să depună o cerere în care să își exprime opțiunea de a munci, acceptând în același timp reducerea cuantumului pensiei cu 85% pe durata activității.
Regula se aplică personalului contractual din instituții publice, angajaților din regii autonome, societăți cu capital de stat (majoritar sau unic) și autorități de reglementare. Sunt exceptați de la acest mecanism de continuare a activității până la 70 de ani funcționarii publici (pentru care există reglementări separate).
Originea controversată a numelui orașului Deva. Ipotezele stranii care îl leagă de Decebal, celți și râuri sacre
Numele Deva, păstrat din vremuri străvechi de orașul din vestul României, are un istoric controversat, dezbătut intens de oamenii de...
Goldie Hawn, apariție spectaculoasă la 80 de ani. Actrița a impresionat într-o rochie elegantă, cu detalii transparente
Goldie Hawn a atras toate privirile la cea mai recentă apariție a sa în cadrul emisiunii Jimmy Kimmel Live!, unde...
Proiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat va fi adoptat joi de Guvern
Guvernul urmează să adopte, în şedinţa extraordinară de joi, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat....
Românii care pleacă în minivacanța de 1 Mai cu mașina personală ar trebui să facă plinul de acasă
Românii care pleacă în minivacanţa de 1 Mai cu mașina personală ar trebui să facă plinul înainte de drum, dar...
Cele mai bune foarfeci de grădină 2026: Top 7 + alternative – cum alegi corect și eviți greșelile, în funcție de buget, nevoi și utilizare
Dacă ai ajuns aici, probabil ai realizat deja un lucru: alegerea unei foarfeci de grădină nu este deloc simplă. De...
CCR dă „undă verde” beneficiilor pentru șefii companiilor de stat: sesizarea lui Nicuşor Dan, respinsă
Curtea Constituțională a respins în unanimitate sesizarea președintelui Nicușor Dan privind modificările aduse Legii companiilor de stat. Magistraţii au stabilit...
Cine e liderul PNL care încearcă să-l salveze pe Bolojan. Negocieri dure cu suveraniștii – SURSE
Liberalii au început negocierile cu toți parlamentarii aleși în 2024 pe listele SOS, POT și AUR, în speranța că-i vor...
-
Actualitateacum 2 zileMinistrul Educației pune rezultatele slabe la simulări pe umerii părinților. Director: „Din viața copilului lipsește părintele, plecat în străinătate, la muncă”
-
Actualitateacum 3 zileO dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
-
Breakingacum 2 zileDiscurs istoric al regelui Charles în Congresul SUA. Ce mesaje le-a transmis acesta lui Donald Trump și congresmenilor americani
-
Actualitateacum 2 zileSe pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. Proiectul care dublează sancțiunile pentru tulburarea liniștii a trecut de Comisia juridică
-
Breakingacum 2 zileValentin Stan: Trump nu a vrut să transmită mesajul că un descreierat face agenda administrației Trump și poate să intervină în evenimentele oficiale
-
Actualitateacum 3 zilePE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
-
Actualitateacum 2 zile
Cine e liderul PNL care încearcă să-l salveze pe Bolojan. Negocieri dure cu suveraniștii – SURSE
-
Breakingacum 3 zilePetrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, dezvăluie „cel mai caraghios lucru pe care îl spun apărătorii Guvernului Bolojan”