Actualitate
Ce NU ar trebui să mai mănânci – avertismentul unui expert care a analizat tot ce punem în farfurie
Dr. Mark Hyman, unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai nutriției la nivel global, autor a peste 13 cărți și o voce influentă în zona sănătății funcționale, atrage atenția asupra alimentației moderne într-un videoclip publicat pe canalul său oficial de YouTube.
Sursă foto: Shutterstock
Acesta trece în revistă categoriile de produse pe care le consideră problematice și pe care, spune el, oamenii le consumă zilnic fără să conștientizeze impactul pe care îl au asupra sănătății noastre. Nu este vorba despre cantitate, ci despre natura alimentelor: ce conțin în realitate, cum sunt produse și ce efecte au asupra organismului.
Dacă nu înțelegi ce scrie pe etichetă, nu mânca
Unul dintre criteriile pe care le invocă Hyman ține de lista de ingrediente. Ideea este că atunci când un produs conține substanțe necunoscute sau greu de pronunțat, acesta ar trebui evitat.
„Dacă scrie butilhidroxitoluen, îl ai în cămară? E ceva ce presari pe salată sau pe cartofii tăi dulci seara? Probabil că nu. Butilhidroxitoluen, cunoscut și ca BHT, este un cancerigen dovedit, interzis în majoritatea țărilor, cu excepția Statelor Unite. Nu, e încă în mâncare. Deci nu mânca lucruri de genul acesta. Nu e un proiect de chimie, e mâncare”, subliniază el.
Ce ar spune bunicii tăi despre mâncare
Hyman vorbește despre diferența dintre alimentația de azi și cea de acum câteva generații, într-o perioadă în care mâncarea era simplă și nu trecea prin procese industriale. „Dacă bunica ta nu ar recunoaște ceva drept mâncare, probabil că nu e ceva bun de mâncat. Ar ști ea ce sunt Lunchables, Go-Gurt, Pop-Tarts sau Mountain Dew? Probabil că nu. Bunicii mei s-au născut prin 1898, 1900, 1903. Tot ce mâncau era organic. Tot ce mâncau era hrănit cu iarbă. Nu exista altceva. Nu existau pesticide, erbicide, chimicale, îngrășăminte. Toate astea au apărut după Al Doilea Război Mondial”, punctează medicul.
Uleiurile rafinate și un studiu care a fost ascuns
De altfel, dr. Mark Hyman discută și despre unul dintre cele mai disputate subiecte din nutriție: uleiurile rafinate, în special cele pe bază de porumb și soia. El face referire la un studiu amplu care, spune el, nu a fost publicat la momentul respectiv pentru că rezultatele contraziceau ipotezele dominante.
„Au luat 9.000 de oameni internați în instituții de psihiatrie și i-au împărțit în grupuri. Jumătate au primit unt, jumătate ulei de porumb, care e un ulei omega-6. I-au urmărit ani de zile și au descoperit că oamenii care au primit ulei de porumb, chiar dacă LDL-ul lor era mai scăzut și colesterolul era mai bun decât al celor care au primit unt și grăsimi saturate, aveau un risc mai mare de infarct și deces. Nu au publicat studiul pentru că infirma ipoteza lor despre grăsimi în dietă”, semnalează acesta.
Potrivit spuselor sale, cercetarea a fost descoperită ulterior, după ce un om de știință a recuperat datele originale și le-a publicat.
Mark Hyman atrage atenția și asupra consumului ridicat de ulei de soia, care a devenit una dintre principalele surse de grăsimi din alimentația modernă. El spune că este vorba despre un produs industrial, obținut din culturi modificate genetic și tratate cu erbicide.
„Nu există niciun argument că glifosatul este bun. Pur și simplu nu există. Nu e bun pentru sol. Nu e bun pentru microbiomul tău. Poate cauza cancer. Și îl consumăm în cantități mari. Se găsește în urina majorității oamenilor. Mi-am făcut analize și mi-am testat nivelul de glifosat. Mă gândeam că mănânc sănătos, dar călătoresc mult, așa că nu pot controla mereu ce mănânc. Și practic mă aflam la percentila 50 pentru glifosat, ceea ce e destul de înspăimântător”, adaugă specialistul.
Grăsimile hidrogenate
„Nu există niciun om de știință în nutriție, nicio asociație profesională, niciun guvern care să spună că asta e ceva ce ar trebui să mai consumăm. E un nu absolut. Deci aș spune că dacă există o regulă fermă și clară, asigurați-vă că nimic din ce mâncați nu conține grăsimi hidrogenate. Și trebuie să citiți lista de ingrediente. Nu puteți să vă uitați doar pe fața ambalajului”, subliniază Hyman.
El îl citează și pe medicul Andrew Weil: „Nu mânca nimic cu sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză sau grăsimi hidrogenate. Asta rezolvă cam 90% din problemele tale alimentare.”
Siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză
De altfel, Mark Hyman explică diferența dintre zahărul obișnuit și siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză, punând accent pe modul în care acesta este procesat și metabolizat în organism: „În zahărul normal, glucoza și fructoza sunt legate împreună. În siropul de porumb cu fructoză ridicată, nu sunt. Sunt libere. E fructoză liberă. Poate fi oriunde între 55% și 75% fructoză. Acum, fructoza nu îți crește nivelul de insulină sau de zahăr din sânge. Dar pătrunde în corpul tău într-un mod care cauzează rezistență la insulină, provoacă inflamație, crește acidul uric.”
Te-a lăsat „pe seen”? Adevărul din spatele ghosting-ului – De ce dispar oamenii fără nicio explicație
El descrie și efectele consumului ridicat de fructoză asupra sistemului digestiv: „Când mănânci multă fructoză, necesită multă energie în intestin. Și asta face ca intestinul să slăbească și să devină permeabil. Și atunci apar aceste găuri în intestin. Iar asta face ca mâncarea și bacteriile să se scurgă înăuntru, provocând inflamație în tot corpul, ceea ce duce la boli de inimă, diabet, obezitate, cancer, Alzheimer. E cu adevărat rău.”
Dacă i se face reclamă la televizor, probabil nu este o alegere bună
Dr. Mark Hyman face legătura între marketing și calitatea alimentelor, arătând că produsele cele mai promovate sunt, de regulă, cele mai procesate.
„Datele sunt cu adevărat interesante în ceea ce privește marketingul. În cele mai proaste alimente pentru tine, s-au investit cei mai mulți bani în marketing și în special pe publicitatea TV. Deci, practic, nu mânca nimic ce este promovat la televizor. De asemenea, dacă menționează ceva de sănătate pe etichetă, probabil că este rău pentru tine. Am văzut recent un pachet de chipsuri de cartofi și scria fără gluten. Înseamnă asta că e sănătos? Nu.”
MSG și alte denumiri pentru același lucru
Glutamatul monosodic (MSG) apare frecvent pe etichete sub denumiri diferite, ceea ce face dificilă identificarea lui de către consumatori.
„Acesta este un excitotoxin. Glutamatul este un neurotransmițător important care reglează receptorii NMDA din creier. Și dacă îi suprastimulezi, poate duce la tot felul de probleme cerebrale și disfuncții cognitive. Poate fi numit proteină vegetală hidrolizată, ceea ce ar putea suna bine, sau proteină vegetală, sau chiar arome naturale sună grozav, nu? Pot fi condimente.”
Dr. Mark Hyman face referire și la utilizarea acestei substanțe în cercetare: „Cum induc de fapt obezitatea la șobolanii de laborator când vor să studieze obezitatea? Le dau MSG, pentru că îi face să le fie foame și să ia în greutate.”
Produsele care nu pot fi numite brânză
Totodată, atrage atenția asupra unor produse comercializate ca alternative la brânză, dar care, din punct de vedere legal, nu pot fi încadrate în această categorie. „De ce se numesc Kraft Singles? Pentru că nu le pot numi brânză. De ce? Pentru că nu conțin mai mult de 51% brânză. Și guvernul spune că nu poți numi ceva brânză dacă nu are 51% brânză. Deci dacă are 51% sau 2%, ar putea fi un produs tip brânză. Dar nu e brânză,” completează el.
Îndulcitorii artificiali
Hyman amintește și de efectele îndulcitorilor artificiali asupra organismului, inclusiv asupra microbiomului și proceselor inflamatorii.
„Există studii care arată cum cresc obezitatea și diabetul. Dar acestea pot fi distorsionate, pentru că oamenii care beau băuturi dietetice poate că sunt deja supraponderali sau predispuși la asta și încearcă să slăbească. Afectează microbiomul. Și nu există niciun dubiu din cercetare că poate crea inflamație”, spune acesta.
Tații „perfecți” care își distrug copiii fără să știe. Cum devine obsesia pentru fitness un pericol real
El menționează și tipurile de îndulcitori care ar trebui evitate, inclusiv cei din categoria poliolilor (folosiți frecvent în produse „fără zahăr”), precum și variantele sintetice utilizate în alimente procesate, cum sunt zaharina, sucraloza sau aspartamul.
Aditivii, conservanții și coloranții alimentari
Aditivii, conservanții și coloranții sunt prezenți în majoritatea produselor procesate și sunt folosiți pentru a le prelungi durata de viață sau pentru a le modifica aspectul.
„Mâncăm aproximativ un kilogram din acestea în fiecare an. Asta e nebunie. Kilograme din această chestie. Deci vrei să nu mănânci astfel de lucruri. Și în multe țări, de altfel, lucrurile pe care le permitem aici sunt interzise. Obținem lucruri în această țară care se bazează pe ideea că ești nevinovat până la proba contrarie, ceea ce e în regulă pentru lege și pentru oameni, dar nu pentru mâncare. Ar trebui să trebuiască să dovedești siguranța înainte de a o introduce în lanțul alimentar”, explică medicul.
O astfel de listă de reguli nu ține de tendințe sau de diete, ci de o schimbare de perspectivă asupra alimentației.
„Nu mânca alimente procesate, ultra-procesate. Nu consuma sirop de porumb cu fructoză ridicată. Nu consuma grăsimi hidrogenate. Nu mânca lucruri pe care nu le poți pronunța sau ingrediente pe care nu le recunoști. Și nu mânca lucruri pe care străbunica ta probabil nu le-ar mânca, și vei fi bine”, subliniază el.
„Mâncarea reglează hormonii tăi, sistemul imunitar, chimia creierului, modul în care funcționează genele tale, microbiomul. Literalmente tot ce se întâmplă în interiorul tău este reglat de mâncare. Deci dacă introduci informații greșite, vei obține un software biologic corupt.”
Actualitate
Iranul își reconstruiește baza industrial-militară mai repede decât se anticipa. Producția de drone a fost deja reluată, arată rapoartele SUA
Teheranul a reluat deja o parte din producția de drone pe parcursul armistițiului de șase săptămâni început la începutul lunii aprilie. Acesta este un semnal clar că republică islamică își reface rapid capacitățile militare afectate de atacurile americano-israeliene, conform unor surse familiare cu evaluările serviciilor de informații din Statele Unite. Mai mult, surse oficiale indică faptul că ritmul de reconstitutire a forțelor iraniene depășește cu mult estimările inițiale ale Pentagonului.
Bază subterană de drone iraniene/FOTO:Arhiva
Refacerea infrastructurii militare — inclusiv înlocuirea siturilor de rachete, a lansatoarelor și a capacităților de producție pentru sistemele de arme cheie distruse în timpul conflictului recent — demonstrează că Iranul rămâne o amenințare majoră la adresa aliaților regionali ai Washingtonului, în cazul în care președintele Donald Trump va decide reluarea campaniei de bombardamente. De asemenea, această dinamică pune sub semnul întrebării retorica oficială privind eficiența pe termen lung a atacurilor aliate.
În timp ce durata necesară pentru repornirea liniilor de producție variază în funcție de complexitatea componentelor, anumite estimări ale serviciilor de informații americane arată că Iranul ar putea să își refacă complet capacitatea de atac cu drone în doar șase luni.
„Iranienii au depășit toate termenele pe care comunitatea de informații le anticipase pentru reconstituirea forțelor”, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului.
Cum fentează Teheranul blocada
Atacurile cu drone reprezintă o preocupare majoră pentru aliații regionali ai SUA. Dacă ostilitățile vor fi reluate, Iranul ar putea compensa arsenalul de rachete balistice — semnificativ degradat — printr-o utilizare masivă a dronelor, capabile să lovească ținte din Israel și din statele din Golf.
Președintele Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu reluarea operațiunilor de luptă dacă cele două țări nu ajung la un acord ferm pentru încheierea războiului. Recent, liderul de la Casa Albă a afirmat public că s-a aflat „la o oră distanță” de a ordona noi bombardamente, ceea ce înseamnă că noua producție militară a Iranului ar putea intra rapid în ecuație.
Conform analizelor, capacitatea Teheranului de a se reinventa atât de rapid se datorează parțial sprijinului logistic primit din partea Rusiei și Chinei, dar și faptului că loviturile americano-israeliene nu au provocat daunele totale scontate. De exemplu, sursele indică faptul că Beijingul a continuat să furnizeze componente esențiale pentru fabricarea rachetelor, deși acest flux a fost parțial limitat de blocada navală impusă de SUA.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat direct China că oferă Iranului tehnică de producție militară, acuzație respinsă ferm de Ministerul de Externe de la Beijing, care a calificat declarațiile drept „lipsite de fundament real”.
Contradicții la vârful armatei americane
Evaluările recente arată că războiul a slăbit armata iraniană, dar nu a distrus-o. Aproximativ două treimi din lansatoarele de rachete ale Teheranului au supraviețuit campaniei aeriene, un procent mai mare decât cel estimat în primăvară, pe fondul armistițiului care le-a permis inginerilor militari să scoată la suprafață echipamentele îngropate sub dărâmături. De asemenea, stocul de drone a rămas intact în proporție de 50%, iar rachetele de croazieră destinate apărării de coastă sunt operaționale, menținând ridicat riscul pentru traficul maritim din Strâmtoarea Ormuz.
Această realitate de pe teren intră însă în contradicție flagrantă cu declarațiile oficiale ale comandanților militari americani. Recent, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, a susținut în fața Congresului că operațiunea aliată a distrus 90% din baza industrială de apărare a Iranului, asigurând că regimul nu se va putea reface „timp de ani de zile”.
Raportul serviciilor de informații sugerează o concluzie mult mai realistă și îngrijorătoare: avariile suferite de fabricile de armament ale Teheranului au dat înapoi programul militar cu doar câteva luni, nu cu ani de zile. Având încă o infrastructură industrială parțial funcțională și canale de aprovizionare deschise, Iranul demonstrează o reziliență care forțează Washingtonul să își recalculeze strategia de descurajare în Orientul Mijlociu.
Actualitate
AUR a dat în judecată Guvernul pentru a modifica legea finanțării partidelor. Soluția Curții de Apel București
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a încercat să obțină în instanță anularea unor articole din normele de aplicare ale Legii 334/2006 privind finanțarea partidelor, după ce Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a refuzat să deconteze peste 13,2 milioane de lei din cheltuielile declarate pentru campania la europarlamentarele din 2024.
Liderul AUR, George Simion. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Sumele proveneau din împrumuturi acordate candidaților AUR de către omul de afaceri Maricel Păcuraru, omul care controlează Realitatea Plus, potrivit documentelor consultate de G4Media.
În data de 7 noiembrie 2025, AUR a depus la Curtea de Apel București o acțiune în anulare împotriva Guvernului, cerând eliminarea articolelor 3 alin. (2) lit. a) și 28 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin HG 10/2016.
Formațiunea condusă de George Simion a invocat faptul că aceste prevederi introduc „condiții suplimentare față de cele existente în Legea nr. 334/2006”, extinzând aplicarea unor norme „la alte situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor”.
Nemulțumirle AUR sunt legate de concluziile verificării documentelor aferente campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare de acum doi ani, făcută de Autoritatea Electorală Permanentă. În urma controlului, AEP a constatat că nouă candidați au luat împrumuturi în nume propriu care depășeau plafonul legal. Cinci dintre au primit în total 11,5 milioane de lei de la aceeași persoană fizică, Maricel Păcuraru – câte 2,3 milioane de lei fiecare, potrivit surselor G4Media. Alți patru candidați au contractat, la rândul lor, sume peste limita permisă, de la alte persoane fizice.
După ce AEP a refuzat rambursarea acestor cheltuieli, cei cinci candidați care luaseră bani de la Păcuraru au dat în judecată AUR, încercând să recupereze sumele pe care le datorau în continuare finanțatorului.
Toți au pierdut procesele la Tribunalul Ilfov, instanța respingând cererile și indicând că eventualele demersuri trebuie formulate pe o altă speță juridică.
Pe 4 mai 2026, Curtea de Apel București a respins acțiunea AUR împotriva Guvernului.
„Respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată (…). Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în minuta instanței.
Decizia nu este definitivă, AUR putând depune recurs în termen de 15 zile.
ANAF investighează grupul de firme al lui Maricel Păcuraru
În luna aprilie a acestui an, ANAF – Direcția Antifraudă a anunțat „intensificarea măsurilor legale pentru controlul și recuperarea obligațiilor fiscale” în cazul unui grup de societăți controlate de proprietarul unui post TV. Surse oficiale citate de G4Media au confirmat că este vorba despre Realitatea Plus.
Inspectorii antifraudă au descoperit că trei societăți afiliate, împreună cu mai multe persoane fizice, apar ca principali creditori ai companiei care deține licența televiziunii, cu sume ce depășesc 30 de milioane de lei, fără ca aceste decontări să fi fost efectiv realizate. În cadrul verificărilor au fost identificate plăți de peste 10 milioane de lei către entități și persoane afiliate, indicând existența unor circuite financiare circulare. Ancheta a scos la iveală și indicii privind utilizarea unor mecanisme artificiale de facturare și transferuri fără substanță economică reală. Grupul analizat este format din peste 70 de societăți comerciale, multe dintre ele având administratori comuni sau legături de rudenie. În total, firmele implicate în acest mecanism au datorii la bugetul de stat de peste 259 de milioane de lei, în mare parte arierate.
ANAF a transmis solicitări oficiale către AUR, PNL și peste 120 de firme care au avut contracte cu grupul media, în cadrul anchetei fiscale care vizează societățile controlate de Maricel Păcuraru, potrivit informațiilor obținute de Economedia.
Realitatea Plus, mutată în SUA înainte de decizia CNA
Compania care deține licența Realitatea Plus, PHG Media Invest SRL, a fost transferată în aprilie 2026 către firma americană PHG Media Invest LLC, înregistrată în Wyoming. Mutarea a fost operată la Registrul Comerțului înainte ca CNA să aprobe schimbarea acționariatului.
CNA a respins solicitarea televiziunii, invocând inclusiv o adresă ANAF privind investigația fiscală. Consiliul a cerut revenirea la acționariatul inițial, altfel postul riscă sancțiuni. Avocatul companiei a declarat pentru G4Media că va acționa CNA în instanță.
Actualitate
De ce tot mai multe companii aleg soluții ERP pentru companii din România și cum identifici cel mai bun ERP pentru afacerea ta
Companiile trebuie să transmită date către ANAF aproape în timp real. e-Factura și SAF-T implică formate stricte și termene clare. Un sistem ERP (Enterprise Resource Planning – planificarea resurselor întreprinderii) adaptat legislației locale generează automat fișierele necesare și reduce riscul de erori sau penalități. Dacă analizezi opțiuni de soluții ERP pentru companii din România, verifică experiența furnizorului în implementări locale și capacitatea de a susține actualizările legislative fără intervenții costisitoare.
Clarifică obiectivele de business
Înainte să discuți cu furnizori, stabilește ce vrei să obții concret. Fără obiective clare, riști să alegi un sistem complex care nu rezolvă problemele reale. Iată câteva exemple de obiective măsurabile:
- Reduci durata închiderii lunare de la 8 zile la 3 zile;
- Crești acuratețea stocurilor peste 98%;
- Automatizezi 70% din rapoartele recurente;
- Reduci timpul de procesare a comenzilor cu 30%.
Definește și indicatorii prin care vei măsura ROI-ul (Return on Investment – rentabilitatea investiției). Selectează KPI-s relevanți, precum economii de timp, reducerea penalităților, scăderea costurilor logistice, creșterea profitului operațional. Implică managementul de top în această etapă. Fără susținere la nivel executiv, proiectul va întâmpina blocaje interne.
Mapează procesele cheie și cerințele funcționale
Acesta este unul dintre cei mai importanți pași.
Documentează fluxurile reale:
- Cum pornește o comandă?
- Cine aprobă achizițiile?
- Cum se face recepția și inventarul?
- Cum ajunge informația în contabilitate?
Notează blocajele și activitățile manuale. De exemplu, dacă echipa financiară exportă date din trei sisteme pentru a construi un raport consolidat, ERP-ul trebuie să elimine această etapă.
Evită o greșeală frecventă: adaptarea forțată a sistemului la obiceiuri vechi. Analizează dacă anumite procese pot fi simplificate. În multe cazuri, standardizarea aduce mai multă eficiență decât customizările costisitoare.
Definește cerințele funcționale pe departamente:
- Financiar-contabil;
- Logistică și depozit;
- Producție;
- Vânzări și CRM;
- HR.
Această listă va sta la baza comparării ofertelor.
Stabilește modelul de livrare (cloud vs. on-prem) și bugetul
Alege modelul potrivit în funcție de strategie și resurse IT.
Cloud (SaaS):
- acces de oriunde;
- abonament lunar sau anual;
- update-uri automate;
- cost inițial redus;
- scalare rapidă.
On-prem:
- control direct asupra infrastructurii;
- investiție inițială mai mare;
- responsabilitate internă pentru mentenanță și backup.
Calculează TCO (Total Cost of Ownership – cost total de deținere) pe 3–5 ani. Include:
- licențe sau abonamente;
- implementare și consultanță;
- migrare de date;
- training;
- mentenanță;
- integrări prin API (Application Programming Interface).
Un preț mic la început poate ascunde costuri mari ulterior.
Compară opțiunile ERP după modularitate, integrări și scalabilitate
Un ERP bun trebuie să crească odată cu afacerea. Verifică:
- Poți adăuga module ulterior?
- Sistemul gestionează mai multe companii în aceeași platformă?
- Permite operațiuni multi-valută?
- Se integrează cu eCommerce, aplicații de curierat, sisteme de pontaj sau BI?
Analizează și arhitectura tehnică. O soluție cu API-uri moderne facilitează integrarea cu alte aplicații existente. Cere studii de caz din industria ta. Experiența într-un domeniu similar reduce riscul de implementare.
Planifică migrarea datelor și interfețele
Migrarea datelor înseamnă transferul informațiilor din sistemele vechi în noul ERP: clienți, furnizori, stocuri, solduri contabile, istoric tranzacții. Pentru rezultate stabile, ia în considerare următoarele acțiuni:
- Curăță datele înainte de migrare;
- Elimină înregistrările duplicate;
- Validează soldurile și stocurile;
- Testează importul pe un mediu de probă.
Planifică și integrarea cu alte aplicații. De exemplu:
- integrare bancară pentru reconciliere automată;
- integrare cu platforma de eCommerce;
- integrare cu aplicații de payroll sau HR.
Ignorarea acestui pas generează blocaje imediat după lansare.
Construiește un plan de implementare, pilot și măsurare a ROI
Implementarea nu înseamnă doar instalarea software-ului. Este un proiect de schimbare organizațională. Stabilește:
- un project manager intern;
- echipă de utilizatori cheie (key users);
- calendar realist pe etape;
- sesiuni de training.
În multe companii medii, implementarea durează între 3 și 9 luni, în funcție de complexitate. Recomandarea experților este să începi cu un pilot: un departament sau o filială. Testează fluxurile reale, ajustează configurările și apoi extinde sistemul.
După Go-Live:
- măsoară indicatorii definiți la pasul 1;
- compară rezultatele la 6 și 12 luni;
- identifică zonele unde poți optimiza suplimentar.
Un proiect reușit aduce, în majoritatea cazurilor:
- reducerea costurilor logistice cu până la 20–30%;
- creșterea vitezei de procesare a comenzilor;
- vizibilitate completă asupra cash-flow-ului;
- scăderea erorilor operaționale.
Securitate, confidențialitate și conformitate
Orice ERP trebuie să respecte cerințele GDPR și bunele practici de securitate IT. Verifică:
- criptarea datelor;
- controlul accesului pe roluri;
- log-uri de audit;
- backup automat;
- centre de date certificate (pentru cloud).
Pentru companiile care gestionează date sensibile (HR, informații financiare, date clienți), aceste aspecte influențează decizia finală.
Greșeli frecvente de evitat
- Alegerea exclusiv pe criteriul prețului;
- Lipsa implicării top managementului;
- Subestimarea timpului necesar pentru training;
- Customizări excesive încă din faza inițială;
- Ignorarea rezistenței la schimbare.
Un ERP implementat corect sprijină procesele operaționale, nu le complică.
Pașii următori pentru o decizie informată
Dacă analizezi implementarea unui ERP:
- Organizează un workshop intern pentru clarificarea obiectivelor;
- Documentează procesele actuale;
- Stabilește bugetul și intervalul de timp;
- Solicită demo-uri personalizate pe scenarii reale;
- Discută cu referințe din industria ta.
Poți solicita o demonstrație adaptată proceselor proprii sau chiar un demo extins, pentru a testa sistemul înainte de decizia finală. De asemenea, implică consultanți autorizați care cunosc legislația locală și pot configura corect fluxurile fiscale și contabile. Un ERP ales pe baza unei analize riguroase devine un instrument de control și creștere, nu doar un software nou în companie.
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Nu poate nimeni să ignore AUR, un partid care are peste 40% în sondaje. E nevoie de o minimă politețe și decență”
-
Actualitateacum 3 zile
Îmbătrânirea depinde de mediu, nu doar de gene: studiul care arată cum locul în care trăim ne influențează vârsta biologică
-
Breakingacum 2 zile20 Mai, calendarul zilei: Cher împlinește 80 de ani, Miodrag Belodedici 62. Sunt brevetați blugii
-
Actualitateacum 2 zileSistem automat de precipitatii de ploaie pentru case modulare
-
Actualitateacum 19 oreFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Actualitateacum 2 zile
Plângere penală pe numele Oanei Gheorghiu la DNA. Ce acuzații i se aduc vicepremierului
-
Actualitateacum 2 zile
Cum poate reuși Europa într-o lume post-americană și de ce Ucraina face parte din răspuns
-
Actualitateacum 3 zile
Trump anunță că a amânat atacurile asupra Iranului. „Se poate ajunge la un acord”





