Polițiștii din Târnăveni, Mureș, au sesizat DGASPC Mureș după ce cele două fetițe, de 4 și 5 ani, dispărute de acasă, au fost găsite în viață la peste 24 de ore de la dispariție. Ele au fost descoperite într-o zonă împădurită, la aproximativ 4 kilometri de localitate, după o amplă operațiune de căutare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

IPJ Mureș a anunțat că a sesizat DGASPC pentru efectuarea de verificări specifice privind situația minorilor.

„Cu privire la cele două minore de 4 respectiv 5 ani, din Târnăveni, dispărute la data de 29 martie a.c. de la domiciliu și depistate a doua zi, cu sprijinul unui pădurar din cadrul Ocolului Silvic Luduș, într-o zonă împădurită la aproximativ 4 kilometri de localitate, vă informăm următoarele: Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Târnăveni au sesizat Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, pentru efectuarea de verificări specifice, potrivit competențelor. De asemenea, Inspectoratul de Poliție Județean Mureș continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care cele două minore au ajuns în acea zonă, în vederea luării măsurilor care se impun”, au transmis reprezentanții instituției, potrivit Agerpres.

Autoritățile urmează să stabilească modul în care cele două fetițe au ajuns în zona împădurită și dacă au existat eventuale neglijențe.

Reprezentanții DGASPC vor evalua situația familială a minorilor, urmând să fie luate măsurile necesare pentru protecția acestora.

Mobilizare impresionantă pentru găsirea fetițelor

Cele două minore au fost găsite de un pădurar din cadrul Ocolului Silvic Luduș, în apropierea satului Dâmbău, după ce s-au rătăcit și au petrecut noaptea în condiții dificile.

Dispariția fetițelor a declanșat o intervenție de amploare. Autoritățile au emis patru mesaje RO-Alert și au mobilizat echipe formate din polițiști, pompieri, jandarmi, salvamontiști, voluntari din comunitate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În operațiuni au fost folosite inclusiv un elicopter, drone, ATV-uri, vehicule șenilate și câini de urmă.

Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul”, destinat Forțelor Terestre Române, a ieșit oficial de pe linia de producție a companiei sud-coreene Hanwha Aerospace și este pregătit pentru livrare în România. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Contractul semnat de Ministerul Apărării Naționale cu Hanwha Aerospace în iulie 2024, în valoare de 1 miliard de dolari, prevede furnizarea a 54 de obuziere K9 Thunder.

Primele 18 unități vor fi produse integral în Coreea de Sud, iar restul de 36 vor fi fabricate în România, începând cu anul 2027, la uzina construită de Hanwha în localitatea Petrești.

Programul include, pe lângă obuzierele K9, și 36 de vehicule de realimentare K10, precum și aproximativ 18.000 de obuze care vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române. Livrările vor fi realizate în trei tranșe, pe o perioadă de cinci ani.

Armata Română a publicat imagini cu primul K9 „Tunetul”. 

Obuzierul K9 „Tunetul” este considerat unul dintre cele mai performante sisteme de artilerie autopropulsată din lume. Acesta poate atinge o viteză de peste 67 km/h și funcționează în orice tip de climat.

Sistemul are o rată de tragere de până la 8 obuze pe minut și poate executa misiuni de sprijin de foc la distanțe extinse.

În prezent, obuzierele K9 Thunder sunt operate în nouă țări, inclusiv cinci state NATO: Polonia, Norvegia, Estonia, Finlanda și Turcia.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Dr. Mark Hyman, unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai nutriției la nivel global, autor a peste 13 cărți și o voce influentă în zona sănătății funcționale, atrage atenția asupra alimentației moderne într-un videoclip publicat pe canalul său oficial de YouTube.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Acesta trece în revistă categoriile de produse pe care le consideră problematice și pe care, spune el, oamenii le consumă zilnic fără să conștientizeze impactul pe care îl au asupra sănătății noastre. Nu este vorba despre cantitate, ci despre natura alimentelor: ce conțin în realitate, cum sunt produse și ce efecte au asupra organismului.

Dacă nu înțelegi ce scrie pe etichetă, nu mânca

Unul dintre criteriile pe care le invocă Hyman ține de lista de ingrediente. Ideea este că atunci când un produs conține substanțe necunoscute sau greu de pronunțat, acesta ar trebui evitat.

„Dacă scrie butilhidroxitoluen, îl ai în cămară? E ceva ce presari pe salată sau pe cartofii tăi dulci seara? Probabil că nu. Butilhidroxitoluen, cunoscut și ca BHT, este un cancerigen dovedit, interzis în majoritatea țărilor, cu excepția Statelor Unite. Nu, e încă în mâncare. Deci nu mânca lucruri de genul acesta. Nu e un proiect de chimie, e mâncare”, subliniază el.

Ce ar spune bunicii tăi despre mâncare

Hyman vorbește despre diferența dintre alimentația de azi și cea de acum câteva generații, într-o perioadă în care mâncarea era simplă și nu trecea prin procese industriale. „Dacă bunica ta nu ar recunoaște ceva drept mâncare, probabil că nu e ceva bun de mâncat. Ar ști ea ce sunt Lunchables, Go-Gurt, Pop-Tarts sau Mountain Dew? Probabil că nu. Bunicii mei s-au născut prin 1898, 1900, 1903. Tot ce mâncau era organic. Tot ce mâncau era hrănit cu iarbă. Nu exista altceva. Nu existau pesticide, erbicide, chimicale, îngrășăminte. Toate astea au apărut după Al Doilea Război Mondial”, punctează medicul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Uleiurile rafinate și un studiu care a fost ascuns

De altfel, dr. Mark Hyman discută și despre unul dintre cele mai disputate subiecte din nutriție: uleiurile rafinate, în special cele pe bază de porumb și soia. El face referire la un studiu amplu care, spune el, nu a fost publicat la momentul respectiv pentru că rezultatele contraziceau ipotezele dominante.

„Au luat 9.000 de oameni internați în instituții de psihiatrie și i-au împărțit în grupuri. Jumătate au primit unt, jumătate ulei de porumb, care e un ulei omega-6. I-au urmărit ani de zile și au descoperit că oamenii care au primit ulei de porumb, chiar dacă LDL-ul lor era mai scăzut și colesterolul era mai bun decât al celor care au primit unt și grăsimi saturate, aveau un risc mai mare de infarct și deces. Nu au publicat studiul pentru că infirma ipoteza lor despre grăsimi în dietă”, semnalează acesta.

Potrivit spuselor sale, cercetarea a fost descoperită ulterior, după ce un om de știință a recuperat datele originale și le-a publicat.

Mark Hyman atrage atenția și asupra consumului ridicat de ulei de soia, care a devenit una dintre principalele surse de grăsimi din alimentația modernă. El spune că este vorba despre un produs industrial, obținut din culturi modificate genetic și tratate cu erbicide.

„Nu există niciun argument că glifosatul este bun. Pur și simplu nu există. Nu e bun pentru sol. Nu e bun pentru microbiomul tău. Poate cauza cancer. Și îl consumăm în cantități mari. Se găsește în urina majorității oamenilor. Mi-am făcut analize și mi-am testat nivelul de glifosat. Mă gândeam că mănânc sănătos, dar călătoresc mult, așa că nu pot controla mereu ce mănânc. Și practic mă aflam la percentila 50 pentru glifosat, ceea ce e destul de înspăimântător”, adaugă specialistul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Grăsimile hidrogenate

„Nu există niciun om de știință în nutriție, nicio asociație profesională, niciun guvern care să spună că asta e ceva ce ar trebui să mai consumăm. E un nu absolut. Deci aș spune că dacă există o regulă fermă și clară, asigurați-vă că nimic din ce mâncați nu conține grăsimi hidrogenate. Și trebuie să citiți lista de ingrediente. Nu puteți să vă uitați doar pe fața ambalajului”, subliniază Hyman.

El îl citează și pe medicul Andrew Weil: „Nu mânca nimic cu sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză sau grăsimi hidrogenate. Asta rezolvă cam 90% din problemele tale alimentare.”

Siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză

De altfel, Mark Hyman explică diferența dintre zahărul obișnuit și siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză, punând accent pe modul în care acesta este procesat și metabolizat în organism: „În zahărul normal, glucoza și fructoza sunt legate împreună. În siropul de porumb cu fructoză ridicată, nu sunt. Sunt libere. E fructoză liberă. Poate fi oriunde între 55% și 75% fructoză. Acum, fructoza nu îți crește nivelul de insulină sau de zahăr din sânge. Dar pătrunde în corpul tău într-un mod care cauzează rezistență la insulină, provoacă inflamație, crește acidul uric.”

Te-a lăsat „pe seen”? Adevărul din spatele ghosting-ului – De ce dispar oamenii fără nicio explicație

El descrie și efectele consumului ridicat de fructoză asupra sistemului digestiv: „Când mănânci multă fructoză, necesită multă energie în intestin. Și asta face ca intestinul să slăbească și să devină permeabil. Și atunci apar aceste găuri în intestin. Iar asta face ca mâncarea și bacteriile să se scurgă înăuntru, provocând inflamație în tot corpul, ceea ce duce la boli de inimă, diabet, obezitate, cancer, Alzheimer. E cu adevărat rău.”

Dacă i se face reclamă la televizor, probabil nu este o alegere bună

Dr. Mark Hyman face legătura între marketing și calitatea alimentelor, arătând că produsele cele mai promovate sunt, de regulă, cele mai procesate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Datele sunt cu adevărat interesante în ceea ce privește marketingul. În cele mai proaste alimente pentru tine, s-au investit cei mai mulți bani în marketing și în special pe publicitatea TV. Deci, practic, nu mânca nimic ce este promovat la televizor. De asemenea, dacă menționează ceva de sănătate pe etichetă, probabil că este rău pentru tine. Am văzut recent un pachet de chipsuri de cartofi și scria fără gluten. Înseamnă asta că e sănătos? Nu.”

MSG și alte denumiri pentru același lucru

Glutamatul monosodic (MSG) apare frecvent pe etichete sub denumiri diferite, ceea ce face dificilă identificarea lui de către consumatori.

„Acesta este un excitotoxin. Glutamatul este un neurotransmițător important care reglează receptorii NMDA din creier. Și dacă îi suprastimulezi, poate duce la tot felul de probleme cerebrale și disfuncții cognitive. Poate fi numit proteină vegetală hidrolizată, ceea ce ar putea suna bine, sau proteină vegetală, sau chiar arome naturale sună grozav, nu? Pot fi condimente.”

Dr. Mark Hyman face referire și la utilizarea acestei substanțe în cercetare: „Cum induc de fapt obezitatea la șobolanii de laborator când vor să studieze obezitatea? Le dau MSG, pentru că îi face să le fie foame și să ia în greutate.”

Produsele care nu pot fi numite brânză

Totodată, atrage atenția asupra unor produse comercializate ca alternative la brânză, dar care, din punct de vedere legal, nu pot fi încadrate în această categorie. „De ce se numesc Kraft Singles? Pentru că nu le pot numi brânză. De ce? Pentru că nu conțin mai mult de 51% brânză. Și guvernul spune că nu poți numi ceva brânză dacă nu are 51% brânză. Deci dacă are 51% sau 2%, ar putea fi un produs tip brânză. Dar nu e brânză,” completează el.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Îndulcitorii artificiali

Hyman amintește și de efectele îndulcitorilor artificiali asupra organismului, inclusiv asupra microbiomului și proceselor inflamatorii.

„Există studii care arată cum cresc obezitatea și diabetul. Dar acestea pot fi distorsionate, pentru că oamenii care beau băuturi dietetice poate că sunt deja supraponderali sau predispuși la asta și încearcă să slăbească. Afectează microbiomul. Și nu există niciun dubiu din cercetare că poate crea inflamație”, spune acesta.

Tații „perfecți” care își distrug copiii fără să știe. Cum devine obsesia pentru fitness un pericol real

El menționează și tipurile de îndulcitori care ar trebui evitate, inclusiv cei din categoria poliolilor (folosiți frecvent în produse „fără zahăr”), precum și variantele sintetice utilizate în alimente procesate, cum sunt zaharina, sucraloza sau aspartamul.

Aditivii, conservanții și coloranții alimentari

Aditivii, conservanții și coloranții sunt prezenți în majoritatea produselor procesate și sunt folosiți pentru a le prelungi durata de viață sau pentru a le modifica aspectul.

„Mâncăm aproximativ un kilogram din acestea în fiecare an. Asta e nebunie. Kilograme din această chestie. Deci vrei să nu mănânci astfel de lucruri. Și în multe țări, de altfel, lucrurile pe care le permitem aici sunt interzise. Obținem lucruri în această țară care se bazează pe ideea că ești nevinovat până la proba contrarie, ceea ce e în regulă pentru lege și pentru oameni, dar nu pentru mâncare. Ar trebui să trebuiască să dovedești siguranța înainte de a o introduce în lanțul alimentar”, explică medicul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

O astfel de listă de reguli nu ține de tendințe sau de diete, ci de o schimbare de perspectivă asupra alimentației.

„Nu mânca alimente procesate, ultra-procesate. Nu consuma sirop de porumb cu fructoză ridicată. Nu consuma grăsimi hidrogenate. Nu mânca lucruri pe care nu le poți pronunța sau ingrediente pe care nu le recunoști. Și nu mânca lucruri pe care străbunica ta probabil nu le-ar mânca, și vei fi bine”, subliniază el.

„Mâncarea reglează hormonii tăi, sistemul imunitar, chimia creierului, modul în care funcționează genele tale, microbiomul. Literalmente tot ce se întâmplă în interiorul tău este reglat de mâncare. Deci dacă introduci informații greșite, vei obține un software biologic corupt.”