Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, susține că România are nevoie de un „armistițiu politic” pentru depășirea blocajului actual și formarea unui guvern stabil, propunând desemnarea unui premier independent și constituirea unui executiv cu mandat limitat până la 15 februarie 2027.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Instituțiile statului nu pot funcționa la nesfârșit în așteptarea unor decizii politice. Cu fiecare zi care trece, costul blocajului crește, iar România pierde timp într-un moment în care are nevoie de stabilitate, credibilitate și capacitate de acțiune”, a scris Pricopie pe Facebook.

Potrivit acestuia, noua formulă guvernamentală ar trebui să fie susținută de principalele forțe democratice și pro-europene din Parlament și să includă un cabinet parțial tehnocratizat.

„Poate că a venit momentul să vorbim despre un armistițiu politic. Nu despre o alianță politică definitivă și nici despre renunțarea la competiția dintre partide”, a afirmat rectorul SNSPA.

Pricopie propune păstrarea continuității în ministerele unde există politici și proiecte aflate deja în derulare, precum Dezvoltarea, Afacerile Interne, Finanțele, Educația sau Fondurile Europene, în timp ce alte portofolii ar putea fi ocupate de specialiști independenți.

De asemenea, acesta consideră că programul de guvernare ar trebui să rămână, în linii mari, cel aprobat deja de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan, cu eventuale actualizări determinate de evoluțiile economice și sociale.

„Politica democratică nu este arta ultimatumului. Este arta compromisului în interes public”, a mai transmis Remus Pricopie.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Vicepremierul Republicii Moldova a afirmat că unirea cu România rămâne un scenariu posibil dacă negocierile de aderare la Uniunea Europeană nu vor avansa conform planului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Republica Moldova ar putea recurge la scenariul unirii cu România în cazul în care parcursul său de aderare la Uniunea Europeană ar fi îngreunat sau blocat, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu într-un interviu acordat Euractiv. Oficialul a descris această opțiune drept un „plan B”, în contextul în care Chișinăul își propune semnarea unui tratat de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028.

„Planul B” pentru scenariul unui blocaj european

Osmochescu, aflat în funcție din noiembrie anul trecut, a subliniat că prioritatea guvernului rămâne integrarea europeană, însă a avertizat că lipsa unor progrese concrete din partea Bruxelles-ului ar putea forța autoritățile să ia în considerare alternative.

„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a afirmat acesta, făcând referire la presiunile și operațiunile hibride atribuite Rusiei, menite să reducă sprijinul public pentru integrarea europeană.

Vulnerabilități de securitate în fața Rusiei

Vicepremierul a menționat și vulnerabilitatea Republicii Moldova, precizând că țara nu are capacitatea de rezistență militară a Ucrainei. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție militară, nu avem o armată comparabilă”, a declarat el.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor regionale și al unor incidente recente, inclusiv un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice de la Nistru, care a provocat o scurgere de petrol și poluarea râului Nistru – sursă esențială de apă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.

În plan european, Osmochescu a confirmat că Moldova își dorește deschiderea primelor „clustere” de negocieri de aderare și alinierea accelerată la legislația UE.

Potrivit unor informații citate de Euractiv, primele negocieri oficiale ale UE cu Ucraina și Republica Moldova ar putea avea loc pe 16 iunie, moment considerat de Chișinău un semnal politic important.

„Dacă se va întâmpla în iunie, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”, a spus vicepremierul.

Oficialul a susținut și ideea unor forme de integrare graduală sau „aderare asociată”, propuse recent de cancelarul german Friedrich Merz, care ar permite participarea statelor candidate la reuniuni ale instituțiilor europene fără drept de vot.

Osmochescu consideră că astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar transmite un semnal pozitiv către populație.

Scenariul unirii cu România

„Avem teme de făcut, trebuie să le facem”, a afirmat el, adăugând că astfel de inițiative ar trebui privite ca o oportunitate, nu ca un blocaj pentru statele membre ale UE.

În ceea ce privește scenariul unirii cu România, vicepremierul a spus că legăturile culturale și familiale dintre cele două state sunt deja foarte strânse, iar un număr semnificativ de cetățeni moldoveni dețin deja pașapoarte românești – aproximativ 850.000 din totalul populației de 2,4 milioane.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El a mai precizat că sprijinul pentru reunificare se situează în jur de 40% în Republica Moldova, în timp ce în România acesta ar ajunge la aproximativ 70%.

„Va exusta un preț. Acesta va trebui suportat de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel înregistrat în cazul fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au reunificat”, a spus acesta. 

Cetatea Alba Carolina trece din nou prin transformări
ample: porțile sale monumentale sunt restaurate, iar șanțurile de apărare
primesc noi utilități. Datorită cetății sale, Alba Iulia a devenit un reper
turistic al regiunii din centrul României.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ridicată în urmă cu trei secole pe locul anticului Apulum, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia a trecut, în ultimele două decenii, printr-un proces complex de reabilitare, care a transformat-o într-una dintre cele mai apreciate destinații turistice din România.

Începând din anii 2000, peste 50 de milioane de euro, atrași din fonduri europene, au fost investiți pentru a reda strălucirea ansamblului istoric, lăsat în stare de degradare în perioada comunistă și în anii ’90, deși adăpostea câteva monumente reprezentative pentru România.

Șanțuri transformate în parcuri

Din cauza dimensiunilor sale impresionante, lucrările nu au acoperit încă toate zonele. Totuși, cetatea, principalul obiectiv turistic din Alba Iulia, a transformat orașul într-una dintre cele mai apreciate destinații de călătorie din România.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Recent, au intrat în șantier alte câteva monumente reprezentative pentru istoria Cetății Alba Carolina. Un proiect de regenerare urbană, finanțat din fonduri europene, va duce la reconversia și refuncționalizarea șanțului exterior din zona de est a cetății. Valoarea investiției se ridică la aproape 12 milioane de lei, cu TVA, iar lucrările, care trebuie finalizate în 2027, urmăresc modernizarea șanțului exterior pe o suprafață de aproape 20.000 de metri pătrați și amenajarea unei zone verzi de aproape 18.000 de metri pătrați pe latura estică a cetății.

„Rezultatele așteptate sunt: 19.559 de metri pătrați de parc urban amenajat, care cuprinde un amfiteatru înierbat, un teren de volei, o piațetă pentru odihnă și socializare, o zonă dotată cu mese de ping-pong, o oglindă de apă, două parcuri urbane pentru câini, un loc de joacă pentru copii, două grupuri sanitare modulare, o rampă de acces pentru persoanele cu dizabilități, două panouri interactive de comunicare prin semne și alfabet Braille, patru panouri de informare în alfabet Braille, alei din pavaj și piatră naturală, scări într-o singură rampă, alei din geogrilă hexagonală, mobilier urban, 76 de arbori, 1.121 de plante arbustive, 383 de plante perene ornamentale, un sistem de iluminat public și arhitectural, un sistem de supraveghere video; 17.626,47 de metri pătrați de spațiu verde amenajat și o campanie de informare și conștientizare a populației privind protejarea naturii și conservarea biodiversității în zonele urbane”, informa Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Porțile cetății sunt restaurate

Alături de șanțul exterior din estul Cetății Alba Carolina, patru dintre cele șapte porți monumentale ale ansamblului (Porțile I, II, III și IV) se află în proces de consolidare, conservare și restaurare, în urma unei investiții estimate la 1,9 milioane de euro, finanțată prin Institutul Național al Patrimoniului.

„Aceste lucrări au ca scop intervenția asupra suprafeței materialului litic al porților, în perspectiva stopării acțiunilor biologice, a preconsolidării suportului în cauză, în vederea efectuării lucrărilor de curățire, a consolidării și completării suportului, a efectuării lucrărilor de rostuire, precum și a celor de conservare, în limita caracteristicilor tehnice ale materialelor ce se vor pune în operă, deoarece, pe paleta complexă a viitoarelor lucrări de restaurare a monumentelor, intervenția asupra componentelor din piatră naturală va fi definitorie pentru reușita întregului program de restaurare”, informa primarul Gabriel Pleșa.

În octombrie 2025, au fost finalizate lucrările la Poarta a II-a a cetății, iar la sfârșitul lunii mai 2026 au fost inaugurate lucrările de restaurare a Porții I. În prezent, se află în șantier și Poarta a III-a, situată, la fel ca Porțile I și II, pe latura estică a Cetății Alba Carolina. În cazul acesteia, proiectul necesită lucrări mai complexe, aproximativ 70 la sută din ele fiind realizate. Totuși, abia în 2027 este așteptată finalizarea lor. La Poarta a IV-a au avut loc unele lucrări preliminare, însă intervențiile de conservare ar putea fi încheiate tot în 2027.

Cetățile ridicate de habsburgi de teama turcilor. Ce soartă au avut fortărețe greu de cucerit din România

Porțile Cetății Alba Carolina

Poarta I se află la baza terasei pe care a fost ridicată cetatea, pe latura de est a acesteia, și este primul punct de acces în fortificație. De aici, călătorii urcă panta la capătul căreia se află Poarta a II-a a cetății.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Poarta I a fost construită din piatră și se înfățișează ca un arc de triumf, cu trei intrări: una mai largă și două accesibile doar pietonilor. A fost decorată cu basoreliefuri care îi înfățișează pe Marte, zeul războiului, şi pe Venus, zeiţa frumuseţii. În zonele laterale sunt reprezentate două bombarde cu ţeava scurtă, iar în centru, deasupra accesului carosabil, se află acvila bicefală încoronată, pe pieptul căreia este redată monograma lui Carol al VI-lea. Pe fațada exterioară sunt reprezentați mai mulți eroi din mitologia greco-romană. Decorul porții monumentale a fost realizat în perioada 1715–1738, în anii de construcție a cetății. Poarta I a fost reabilitată și consolidată la începutul anilor 2000.

Poarta a II-a, restaurată recent prin proiectul derulat de Institutul Național al Patrimoniului (INP), este al doilea punct de acces în cetate de pe latura estică. Spre deosebire de Poarta I, aceasta a fost demolată parțial la mijlocul anilor ’30, în timpul lucrărilor la obeliscul dedicat celor trei lideri ai Răscoalei din 1784: Horea, Cloşca şi Crişan. La sfârșitul anilor 2000, poarta a fost reconstruită cu ajutorul unor componente originale păstrate de-a lungul timpului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Poarta a III-a, aflată tot pe latura de est a cetății, este principalul punct de acces în fortificație, fiind cea mai mare și cea mai bogat ornamentată. Cu înfățișarea unui arc de triumf, aceasta a fost construită în perioada 1715–1728, iar decorul său a fost menit să îi aducă un omagiu împăratului Carol al VI-lea. Vreme îndelungată, s-a spus că într-una dintre încăperile sale ar fi fost închis Horea, liderul moților din timpul Răscoalei din 1784, înaintea execuţiei. Și această poartă a fost reabilitată în anii 2000, însă timpul și-a pus amprenta asupra sa.

Poarta a IV-a a Cetății Alba Carolina se află în zona de vest a acesteia, iar în trecut asigura ieșirea soldaților din cetate spre câmpul de instrucție. Și ea a fost reabilitată în anii 2000. Tot pe latura de vest se află Poarta a V-a și Poarta a VI-a. Ultima dintre porțile monumentale ale Cetății Alba Carolina, Poarta a VII-a, era o ieșire secretă, zidită cu un strat subțire de cărămidă. Ar fi fost folosită în timpul Revoluției de la 1848 de Avram Iancu și de trupele moților venite în ajutorul locuitorilor cetății.

Atracțiile Cetății din Alba Iulia

Cetatea Alba Carolina, ridicată la începutul secolului al XVIII-lea, impresionează prin arhitectura sa militară, caracteristică stilului Vauban. Corpul ei principal are forma unui heptagon neregulat, iar cele șapte bastioane îi dau imaginea unei stele.

Sarmizegetusa Regia, transformată într-un șantier uriaș. Marele templu dacic de andezit este refăcut din temelii

Așezarea cu ziduri masive de cărămidă își pierde din sobrietate datorită porților sale împodobite cu monumente de artă. Tot aici s-au păstrat numeroase vestigii antice, care amintesc de importanța orașului Apulum, unul dintre cele mai mari centre urbane ale Daciei romane, unde a fost cantonată Legiunea a XIII-a Gemina.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În Cetatea Alba Carolina, turiștii pot vizita Catedrala Încoronării, locul unde, în 1922, au fost încoronați regele Ferdinand și regina Maria. În apropiere se află Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, una dintre cele mai vechi catedrale gotice din România, locul unde a fost înmormântat Ioan de Hunedoara.

Sala Unirii este, la rândul său, una dintre clădirile emblematice ale cetății. Aflată în incinta fostei Case a Armatei, ridicată între anii 1898 și 1900, aceasta este încăperea în care, la 1 Decembrie 1918, s-au întrunit cei 1.228 de delegați care au votat unirea Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și a părților ungurești cu România.

Față în față cu Sala Unirii, turiștii pot vizita Muzeul Național al Unirii, o clădire la fel de impresionantă, construită în secolul al XIX-lea, care păstrează colecții valoroase: peste 200.000 de obiecte de patrimoniu și 70.000 de volume.

Cetatea Alba Carolina a fost locul martiriului lui Horea și Cloșca, în 1785, și locul în care a fost ținut în arest Avram Iancu, liderul moților din Apuseni, în timpul Revoluției din Transilvania din anii 1848–1849. Un obelisc dedicat celor trei conducători ai răscoalei, Horea, Cloșca și Crișan, înalt de peste 20 de metri, a fost ridicat în apropierea Porții a III-a a cetății.

Clădirile publice, ca sediul Universității „1 Decembrie 1918”, numeroasele terase și zone de agrement, șanțurile, monumentele de artă, spațiile deschise și evenimentele culturale atrag, de asemenea, numeroși turiști.