Primarul Ciprian Ciucu a mărturisit că a rămas impresionat de instrumentele de inteligență artificială. Edilul Bucureștiului spune că a testat așa cum trebuie AI în activitatea administrativă și susține că rezultatele sunt „fabuloase”.

Ciprian Ciucu „s-a jucat” cu AI la Primărie

Ciprian Ciucu a povestit într-o postare pe Facebook cum a experimentat recent utilizarea inteligenței artificiale în activitatea de la primărie. Acesta susține că a folosit două tipuri de aplicații AI pentru a analiza date și pentru a crea concepte digitale, concluzionând că tehnologia poate deveni un instrument esențial pentru administrația publică.

„Încerc să mă țin la curent cu tehnologia, după o vârstă, dacă nu ești atent/ă, rămâi în urmă fără să îți dai seama.De când am doar funcții de conducere și nu mai lucrez eu direct pe documente, să culeg și să analizez date, să scriu rapoarte etc. îmi era teamă că-mi ies din mână. Acum sunt beneficiar de documente și sunt bombardat cu informații disparate și dispersate.

Unii funcționari îmi dau chiar „tone” de informații, în ideea de a nu vedea pădurea din cauza copacilor.Mi-am dezactivat abonamentul la ChatGpt și mi-am făcut unul la Claude. AI-ul este game changer. E fabulos. M-am „jucat” cu două proiecte. Unul în „chat” și unul în „artifacts”.

Primul, am luat Excelul cu situația cu miilor de imobile (linii în Excel) ale Admin. Fondului Imobiliar din care nu înțelegeam nimic și i-am cerut „Sintetizează, analizează, găsește conexiuni logice și prezintă-mi datele statistic.”. Am înțeles politicile și deciziile luate în acest domeniu în ultimii 20 de ani, ceea ce nu a reușit să-mi explice niciun funcționar public până acum.

Cel de-al doilea (în artifacts), i-am cerut să-mi facă un mockup pentru site-ul PMB, folosind ca inspirație și structura site-ul Primăriei Sectorului 6. Fa-bu-los!”

Testarea continuă și „mâine”

Primarul Ciucu spune că analiza nu se va termina aici, iar cu ocazia liberului de 1 Mai, va însărcina AI cu documente pe care „nu le citește nimeni”.

„Mâine, dacă tot este liber o să îi dau să-mi sintetizeze din zecile de strategii stufoase pe care nu le citește nimeni și vom face împreună un mic exercițiu: coerentizare a strategiilor și de planificare strategică.

Am mai zis-o în urmă cu câțiva ani… Un primar este dator să învețe permanent. Și să înțeleagă profund ceea ce are de condus”, a scris Ciprian Ciucu pe Facebook.

Recomandarea autorului:

Ministra de Externe Oana Țoiu a anunțat joi seară, pe social-media, că MAE va declasifica, după mai mult de 30 de ani, mii de dosare din arhivele instituției, inclusiv alegerile din 1990 și mineriadele.

”Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS – toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice” a anunțat Oana Țoiu, pe Facebook.

Ce dosare va declasifica ministra Oana Țoiu

Ministrul Oana Țoiu anunță că va publica o serie de dosare, pe teme precum: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”, „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.

”Cîte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii ’90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri?
Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii ?

Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea.

Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.

Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol.

Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupînd aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă.

Cîteva titluri de dosare:

• „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″
•  „Reunificarea Germaniei (1990)”
• „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”
• „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”

Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.

O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază. Proiectul de Hotărîre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE” mai scrie Țoiu.

Recomandarea autorului: