Viktor Orbán nu a fost câștigător. În alegerile desfășurate duminică, fostul premier și partidul său, Fidesz, au pierdut în fața lui Péter Magyar și a partidului său, Tisza. Victoria a fost una covârșitoare, iar Tisza a obținut o majoritate de două treimi în Parlamentul Ungariei, se arată într-o analiză publicată de Atlantic Council.

Zeci de mii de maghiari s-au adunat pe malurile Dunării, în așteptarea discursului lui Péter Magyar,  a transmis András Simonyi, membru al Consiliului Atlantic, din Budapesta.

• Aceștia au scandat „Ruși, mergeți acasă!” – sloganul revoluției din 1956 a țării.
• András Simonyi – fost ambasador al Ungariei în SUA -, crede că dezvăluirile făcute cu puțin timp înainte de alegeri, despre relația strânsă dintre Kremlin și guvernul lui Orbán, au contribuit la înclinarea votului în favoarea lui Magyar.

Mai mulți experți ai Consiliului Atlantic au analizat ce s-ar putea întâmpla – în Ungaria, Europa și NATO – după aceste alegeri-șoc.

„Societatea maghiară a repudiat orbánismul”

Daniel Fried – fost adjunct al secretarului de stat american pentru Europa – este tranșant.

„Societatea maghiară a repudiat orbánismul”, spune acesta.

Viktor Orbán, cel mai longeviv lider din UE,a fost doborât de „obiecțiile alegătorilor față de economia slabă a Ungariei și corupția flagrantă”, punctează Daniel Fried.

„Rezultatul este cu atât mai remarcabil”, adaugă el. Acest rezultat a venit „în ciuda autoritarismului lui Orbán, inclusiv a controlului asupra principalelor instituții media și a intimidării sistemului judiciar și a instituțiilor statului”. 

Kremlinul, marele învins

Un alt mare învins, în  evaluarea lui Daniel Fried, este Kremlinul. „Sprijinul evident și ascuns pentru Orbán – considerat pe bună dreptate cel mai bun prieten al lui Putin în Europa – a eșuat”.

Eforturi similare ale Kremlinului au eșuat, recent, în Moldova și România, conchide expertul de la Atlantic Council.

• Administrația Trump și mișcarea MAGA au pierdut și ele.
• L-au susținut pe Orbán prin vizitele la Budapesta ale vicepreședintelui american JD Vance și secretarului de stat Marco Rubio, chiar în timpul campaniei electorale.

Mai trebuie amintit și un apel telefonic din partea președintelui Donald Trump, în timpul unui eveniment de campanie.

„Serviciile de informații rusești au intervenit in extenso în numele lui Orbán”

„Serviciile de informații rusești au intervenit in extenso în numele lui Orbán”, spune Emerson Brooking – director de strategie la Laboratorul de Cercetare Criminalistică Digitală al Atlantic Council.

• Booking a fost consilier pe probleme de politică cibernetică în cadrul Departamentului Apărării al SUA.
• Acesta mai precizează că au fost utilizate tacticile deja consacrate.
• Astfel, s-a încercat manipularea pe rețelele sociale.
• Numai că, de data aceasta, „mutările” nu ar mai fost subtile ca altădată.

Péter Magyar este un „conservator social”. S-a despărțit de partidul Fidesz al lui Orbán în anul 2024. Noul premier a câștigat prin adunarea „unei coaliții largi care includea liberali maghiari”, explică Daniel Fried.

„Ungaria, cândva văzută ca un vestitor al naționalismului autoritar, pare acum o poveste despre cum să-l depășești”, consideră expertul Atlantic Council.

„Un alt câștigător”, adaugă Daniel Fried, este Ucraina. Orbán a blocat „un împrumut major al UE destinat să compenseze încetarea asistenței acordate de SUA pentru Ucraina”.

„Rezistența sistemului Orbán”

„Așteptați-vă ca un guvern condus de Péter Magyar nu doar să ridice veto-ul ungar asupra pachetului de sprijin de nouăzeci de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina”, spune și Jörn Fleck.

Jörn Fleck este director senior al Centrului pentru Europa al Consiliului Atlantic.

• Acest guvern, continuă Jörn Fleck, poate să renunțe la „rolul de marginalizat” al Ungariei la masa negocierilor UE”.
• Guvernul condus de Péter Magyar, prognozează  Jörn, poate adopra o poziție mai „constructivă” cu privire la extinderea UE.
• Asta în ciuda faptului că rămâne „o voce conservatoare în chestiuni de migrație sau competitivitate”. 

Jörn Fleck trasmite și un avertisment. „O eliberare prea rapidă și indulgentă a 18 miliarde de euro din fondurile UE înghețate” către Ungaria, „fără reforme semnificative, ar putea alimenta o reacție conservatoare negativă în întregul bloc”.

Atât Bruxelles-ul, cât și noul guvern al Ungariei, nu ar trebui „să subestimeze rezistența sistemului Orbán și a membrilor săi înrădăcinați în cadrul instituțiilor guvernamentale”, conchide Jörn Fleck.

Modificarea Constituției Ungariei?

La rândul său, Emma Nix – director adjunct la Centrul Europei –  adaugă  că  „reconstrucția relațiilor deteriorate în străinătate – în special la Bruxelles și Kiev – s-ar putea să nu fie o prioritate pentru noul prim-ministru”.

De ce? Fiindcă acesta se concentrează, acum, asupra preocupărilor economice și politice care l-au adus în funcție.

O majoritate de două treimi în parlament îi va oferi „puterea de a modifica Constituția Ungariei”. Premierul Péter Magyar va avea „posibilitatea de a dezmembra imperiul lui Orbán pas cu pas”,  mai spune Emma Nix .

Totuși, „un regim de șaisprezece ani va avea nevoie de timp pentru a se destrăma”, avertizează și Emerson Brooking.

Deși victoria decisivă a lui Péter Magyar a contribuit la evitarea unei crize politice, „forțele care s-au adunat pentru a arunca Ungaria în haos vor încerca, probabil, să facă din nou asta”, subliniază Brooking în analiza publicată de Atlantic Council.

RECOMANDAREA AUTORULUI: