Oancea Valeriu, aduce la cunostinta tuturor persoanelor interesate, obtinerea autorizatiei de construire nr. 52/22.07.2026 si inceperea lucrarilor de construire pe imobilul – teren si constructii – situat in Breaza, str. Colinei, nr. 58, judetul Prahova, identificat cu carte funciara 25418, nr. cadastral 25418; 25418-C1, prin care se autorizeaza lucrari de desfiintare partiala locuinta C1, extindere parter, reconfigurare, mansardare, imprejmuire la strada, alei auto si pietonale. Date contact la telefon: 0723 582 180, email: oanceavaleriu@yahoo.com

Oricine s-a mutat măcar o dată dintr-un bloc bucureștean știe că problema nu e numărul de cutii. Problema e scara. Sau liftul care are 0,9 metri lățime la ușă. Sau faptul că singurul loc unde poate opri autoutilitara e la cincizeci de metri de intrare, pentru că în fața blocului parchează în trei rânduri, iar unul dintre șoferi e plecat la muncă până seara.

Mutarea unui apartament e, în esență, o problemă de geometrie și de trafic, nu de forță fizică. Iar în București, unde fondul locativ amestecă blocuri din anii ’60 cu ansambluri noi din Pipera și Militari, geometria variază enorm de la o adresă la alta.

Liftul: prima verificare, cu mult înaintea cutiilor

Înainte să comanzi orice, măsoară liftul. Nu îl estima din ochi — măsoară-l. Trei cifre contează: lățimea ușii, adâncimea cabinei și înălțimea cabinei. La blocurile vechi de patru etaje, de multe ori nu există lift deloc, iar la cele de opt-zece etaje construite înainte de 1977, cabinele sunt frecvent sub 1,10 m adâncime.

De ce contează exact: o canapea de trei locuri are, în medie, între 2,00 și 2,40 m lungime. Nu intră în lift decât dacă poate fi ridicată pe verticală, ceea ce presupune o cabină cu înălțime utilă de peste 2,10 m și o ușă suficient de largă cât să treacă piesa în diagonală. Un frigider side-by-side are 0,90–0,95 m lățime și 1,80 m înălțime — intră în majoritatea lifturilor, dar nu în toate. Un dulap Pax de 2,36 m înălțime, asamblat, nu intră în niciunul.

Când o piesă nu intră în lift, echipa are trei variante: o demontează, o coboară pe scări sau o scoate pe balcon cu echipament de ridicare. Prima e cea mai frecventă, a doua e cea mai obositoare și cea mai riscantă pentru pereți, a treia e rar necesară în București, dar apare în cazul pianelor sau al pieselor foarte grele de la etaje superioare.

O firmă care vine pregătită întreabă despre lift din prima conversație. La RightMove, evaluarea începe cu întrebări despre etaj, lift și accesul autoutilitarei, tocmai pentru că de aceste trei variabile depinde numărul de oameni trimiși și durata estimată. Restul — câte cutii, câte camere — se ajustează pe parcurs.

Scările blocurilor bucureștene și ce se sparge pe ele

Dacă mutarea se face pe scări, apare o categorie de riscuri specifice: podestul. La blocurile cu scară în spirală sau cu podeste înguste, piesele lungi trebuie rotite în plan orizontal, iar rotația e limitată de peretele opus. E momentul în care se zgârie balustradele, se ciobesc colțurile treptelor și se lasă urme pe pereți.

Echipele care lucrează frecvent în blocuri vechi vin cu protecții: pături groase pentru mobilier, colțare, folie pentru balustradă și, în multe cazuri, cartoane sau folie pe pardoseala de la intrare. Nu e o exagerare — e diferența dintre a preda apartamentul vechi fără discuții și a te certa cu administratorul pe o zgârietură de pe casa scării.

Un aspect ignorat aproape sistematic: în multe asociații de proprietari există un regulament intern care limitează intervalul orar în care se pot face mutări. Undeva între 8:00 și 20:00, de regulă, cu restricții suplimentare duminica. Merită un mesaj către administrator cu câteva zile înainte. E gratis și te scutește de o discuție neplăcută la ora nouă seara, când mai ai jumătate din lucruri în camion.

Parcarea, variabila care costă cel mai mult și se planifică cel mai puțin

Distanța dintre autoutilitară și intrarea în scară e cel mai subestimat factor de cost dintr-o mutare bucureșteană. Fiecare metru în plus se înmulțește cu numărul de drumuri. Un apartament de trei camere înseamnă, în medie, 60–90 de deplasări între mașină și lift. La zece metri distanță, sunt 1,5 kilometri de mers. La șaptezeci de metri, sunt peste zece kilometri, cu greutate în brațe.

Ce poți face concret: dacă locuiești într-un ansamblu cu barieră, anunță administrația din timp și cere acces pentru un vehicul de 3,5 tone. Dacă blocul e pe o stradă cu parcări de reședință, vorbește cu vecinii — o singură mașină mutată cu o oră mai devreme îți poate reduce timpul de mutare cu o oră întreagă. Dacă strada e îngustă și cu sens unic, cum sunt multe din Cotroceni sau din zona Mântuleasa, spune-i firmei din start: contează la alegerea mașinii.

Autoutilitarele de mutări nu sunt toate la fel. Un vehicul de 20 mc are avantajul că duce un apartament de două camere într-un singur drum, dar nu intră în anumite parcaje subterane și e greu de manevrat pe străzi înguste. Unul de 12 mc e mai agil, dar poate însemna două drumuri, deci mai mult timp și mai mult combustibil.

Cronologia realistă a unei mutări de apartament

Iată cum arată, în practică, o mutare de două camere într-un bloc bucureștean cu lift funcțional, făcută de o echipă de trei oameni:

Ora 8:30 — sosirea echipei, evaluare rapidă, montarea protecțiilor pe pardoseală și pe tocuri. Se stabilește ordinea: mai întâi cutiile deja împachetate, apoi mobilierul demontabil, apoi piesele mari.

Ora 9:00–11:00 — demontarea mobilierului. Pat, dulap, birou, eventual bibliotecă. Șuruburile se pun în pungi etichetate și se lipesc de piesa corespunzătoare. E o practică simplă pe care echipele neexperimentate o sar și care apoi costă două ore la remontare.

Ora 11:00–13:30 — coborârea și încărcarea. Aici intervine liftul. Dacă e unul singur în scară și blocul are zece etaje, apar întreruperi: vecinii îl folosesc, iar echipa așteaptă. Se poate rezolva parțial trimițând un om să țină liftul la etaj, dar nu e o soluție elegantă și nici nu place vecinilor.

Ora 13:30–14:15 — transportul. În București, o distanță de zece kilometri poate însemna douăzeci de minute sau o oră, în funcție de ora zilei.

Ora 14:15–17:00 — descărcarea, urcarea, așezarea cutiilor pe camere și remontarea mobilierului.

Total realist: opt-nouă ore, nu patru. Estimările optimiste sunt sursa numărul unu de frustrare într-o zi de mutare, iar o firmă care îți spune de la telefon că „se face în trei ore” fie nu a înțeles ce ai de mutat, fie știe că nu se face și speră să nu conteze.

Ce faci când cele două date nu se suprapun

Situația clasică: predai apartamentul închiriat pe 31, dar în cel nou intri pe 4. Patru zile în care lucrurile trebuie să fie undeva.

Varianta improvizată — la părinți, la un prieten cu garaj, în debaraua unui coleg — funcționează pentru câteva cutii, nu pentru un apartament întreg. Varianta curată e depozitarea temporară. Right Move oferă spații de depozitare în București și Ilfov, atât în hală, pentru mobilier voluminos, cât și în containere individuale pentru cei care preferă un spațiu propriu, cu acces controlat. Depozitele au monitorizare video permanentă și protecție împotriva umidității, ceea ce contează pentru saltele, canapele tapițate și cutii cu textile.

Avantajul practic e că lucrurile se încarcă o singură dată, la vechea adresă, și se descarcă o singură dată, la cea nouă. Restul e problema firmei. Comparativ cu varianta în care închiriezi separat un spațiu și cari singur, economia de timp e considerabilă, iar riscul de daune scade pentru că mobilierul e manipulat de mai puține ori.

Ce împachetezi tu și ce lași echipei

Există o distribuție eficientă a muncii pe care majoritatea oamenilor o descoperă abia la a doua mutare.

Tu împachetezi: hainele, documentele, obiectele personale, medicamentele, bijuteriile, actele mașinii, laptopul, tot ce nu vrei să fie atins de altcineva. Aceste lucruri merg de regulă cu tine, în mașina personală, nu în camion.

Echipa împachetează: vesela, sticlăria, cărțile, tablourile, electrocasnicele mici, decorațiunile, lămpile. Nu pentru că nu poți tu, ci pentru că o echipă cu experiență împachetează o bucătărie completă în patruzeci de minute, cu materiale profesionale, iar tu în patru ore, cu ziare și cutii de la supermarket.

Testul e simplu: dacă un obiect se poate sparge și nu are valoare sentimentală, lasă-l în seama profesioniștilor. Dacă are valoare sentimentală, împachetează-l tu și transportă-l personal. Nimeni nu poate garanta pentru vaza moștenită de la bunica mai bine decât propriile tale mâini.

Ziua de dinainte contează mai mult decât ziua mutării

Cu douăzeci și patru de ore înainte, ar trebui să fie deja rezolvate câteva lucruri: frigiderul golit și decongelat (apa se scurge, iar apa în camion înseamnă cartoane ude), mașina de spălat golită de apă și cu tamburul blocat dacă mai ai șuruburile de transport, plantele mari pregătite separat, cheile de la ambele adrese la tine și un contact de rezervă pentru administratorul noii clădiri.

Mai e ceva ce se uită constant: contoarele. Fă poze la indexul de gaz, apă și curent în ambele locuințe, cu telefonul, în ziua mutării. Sunt zece secunde care rezolvă preventiv orice discuție ulterioară cu proprietarul sau cu furnizorul.

Iar dacă mutarea cade în ultima zi lucrătoare a lunii, sună la firmă cu cel puțin două săptămâni înainte. La Right Move, ca la orice operator care lucrează cu echipe proprii, datele de la final de lună se blochează primele, iar în perioada mai–septembrie disponibilitatea scade vizibil. Numărul rămâne același, +40 774 483 562, iar pe WhatsApp răspunsurile vin și în afara programului de birou.

La finalul fiecărei luni, tot mai mulți români constată că salariul s-a dus fără să știe exact pe ce, iar ideea de a pune ceva deoparte rămâne, an de an, doar o intenție. În același timp, există un grup mai mic de oameni care reușesc constant să economisească, indiferent de venitul lor, iar diferența dintre cele două tabere ține mai degrabă de felul în care își organizează banii decât de cât câștigă. Ceea ce fac diferit acești oameni ține, de fapt, de câteva obiceiuri simple, aplicate cu consecvență luna de lună.

De ce mulți români termină luna fără economii

De cele mai multe ori, banii îți dispar treptat, prin cheltuieli mărunte care nu par importante la momentul respectiv. O cafea luată din mers, o comandă de mâncare, un abonament uitat pe card, toate se adună fără să ții evidența lor reală. La asta se adaugă un obicei larg răspândit, acela de a economisi doar ce rămâne la finalul lunii, dacă mai rămâne ceva. Problema este că, în majoritatea cazurilor, nu mai rămâne nimic, pentru că restul cheltuielilor se extind natural până ocupă tot spațiul disponibil din buget. Fără o structură clară, venitul crește, dar și cheltuielile cresc în același ritm, iar economiile rămân mereu pe locul doi.

Ce au în comun cei care reușesc să pună bani deoparte

Cei care reușesc constant să economisească nu au neapărat venituri impresionante. Au însă un lucru esențial în comun, la fel ca toți cei care reușesc. Tratează economisirea ca pe o cheltuială obligatorie, nu ca pe un lux care poate fi amânat. Practic, banii puși deoparte sunt scoși din calcul chiar de la începutul lunii, înainte ca restul cheltuielilor să apuce să îi consume. Un alt element comun este obiceiul de a-ți urmări cheltuielile, fie printr-o aplicație, fie printr-un simplu tabel, astfel încât să știi mereu unde se duc banii. De fapt, este vorba despre claritate mai degrabă decât despre zgârcenie sau despre renunțarea la orice plăcere. Când știi exact cât intră și cât iese, devine mult mai ușor să iei decizii bune fără să te simți copleșit.

Cum își împart banii fără să se simtă privați de nimic

Unul dintre cele mai mari obstacole în calea economisirii este senzația de privare. Când tai brusc toate micile plăceri, planul devine greu de susținut pe termen lung, iar mai devreme sau mai târziu cedezi. Poți alege o altă abordare și să îți împarți veniturile pe categorii clare încă de la început, astfel încât să știi dinainte ce sumă este alocată pentru cheltuielile obligatorii, ce sumă rămâne pentru lucrurile care îți fac plăcere și ce sumă merge direct spre economii. Această împărțire elimină nevoia de a lua decizii dificile de fiecare dată când apare o cheltuială, pentru că totul are deja un loc stabilit dinainte. Astfel, plăcerile mici rămân prezente în viața ta de zi cu zi, doar că sunt gândite din timp, nu improvizate la finalul lunii.

O regulă simplă care le pune ordine în cheltuielile lunare

Mulți dintre cei care și-au pus finanțele pe un drum sănătos folosesc, de fapt, un principiu simplu de împărțire a veniturilor, care arată clar cât ar trebui să meargă spre nevoile de bază, cât spre dorințe și cât spre economii sau investiții. Specialiștii în educație financiară numesc adesea acest sistem regula 50 30 20, iar popularitatea lui vine tocmai din simplitatea aplicării. Presupune doar o împărțire logică a bugetului tău lunar în trei direcții clare, fără calcule complicate sau tabele elaborate. Odată stabilite aceste proporții, deciziile tale financiare de zi cu zi devin mult mai ușoare, pentru că fiecare sumă are deja un rol bine definit înainte ca luna să înceapă.

Cum evită cheltuielile impulsive care le dau planul peste cap

Cheltuielile impulsive rămân unul dintre cei mai mari dușmani ai oricărui plan financiar, oricât de bine ar fi el gândit. Contează mai puțin cât de multă voință ai și mai mult dacă îți construiești mici bariere care să îți dea timp de gândire înainte de a cumpăra ceva neplanificat. Poți alege să aștepți o zi sau două înainte de a finaliza o comandă online sau poți evita să faci cumpărături atunci când ești obosit sau stresat, moment în care deciziile devin mai puțin raționale. De asemenea, este util să separi fizic banii destinați cheltuielilor curente de cei destinați economiilor, astfel încât să nu fii tentat să apelezi la aceștia din urmă la prima ocazie. Această distanță, oricât de mică pare, face o diferență reală pe termen lung.

De ce economisirea automată le ține obiceiurile pe drumul cel bun

Un alt aspect esențial care apare des la persoanele care economisesc constant este automatizarea. În loc să te bazezi pe voința proprie în fiecare lună, poți seta un transfer automat către un cont de economii chiar în ziua în care primești venitul. Astfel, suma respectivă dispare din contul curent înainte să apuci să o cheltuiești pe altceva, iar decizia de a economisi nu mai depinde de starea ta de spirit sau de nivelul de oboseală de la finalul lunii. Automatizarea reduce semnificativ și efortul mental necesar, pentru că obiceiul devine parte din rutină, nu o decizie conștientă pe care trebuie să o iei de fiecare dată. Pe termen lung, acest lucru face diferența între un plan care rămâne doar pe hârtie și unul care chiar funcționează.

Profit Point îi ajută pe români să învețe să își administreze banii

Dacă vrei să mergi mai departe de simpla organizare a bugetului lunar și să înveți și cum poți pune banii economisiți să lucreze pentru tine, poți lua în calcul o platformă românească de educație financiară, activă de două decenii și acreditată de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Prin cursuri live, susținute de traineri care sunt ei înșiși investitori activi, înveți pas cu pas cum să îți administrezi banii și cum funcționează investițiile, chiar dacă nu ai cunoștințe financiare anterioare. Poți afla mai multe despre programele disponibile pe profitpoint.ro și poți vedea dacă se potrivesc cu ceea ce cauți.