Locuințele riscă să devină un lux în România: piața imobiliară intră într-o zonă de accesibilitate critică
Piața rezidențială din România traversează o etapă de recalibrare, în care echilibrul dintre prețuri, acces la finanțare și puterea de cumpărare devine din ce în ce mai fragil. Creșterea costurilor și schimbările din comportamentul de consum redesenează profilul cumpărătorului, într-un context în care accesibilitatea locuințelor începe să fie redefinită, nu doar limitată.
În paralel, piața își ajustează mecanismele interne: dezvoltatorii optimizează produsele pentru a răspunde noilor praguri de buget, iar cumpărătorii devin mai selectivi, orientați către eficiență, calitate și predictibilitate pe termen lung. Această tranziție nu indică o contracție a pieței, ci o maturizare accelerată, în care valoarea este redefinită dincolo de suprafață și prețul pe metru pătrat.
Contextul actual este caracterizat de o combinație de factori care afectează direct accesul la locuințe: costuri de construcție ridicate, creditare mai dificilă și taxe mai mari, care se reflectă inclusiv în creșterea chiriilor.
„Bucureștiul funcționează ca un puzzle construit fără imaginea de pe cutie, iar lipsa de coerență urbanistică amplifică diferențele reale de accesibilitate între zone”, explică Oana Ivan, CEO O.I. Real Estate.
În acest context, cumpărătorii devin mai selectivi, punând accent pe infrastructură, calitatea construcției și stabilitatea investiției, iar deciziile de achiziție sunt tot mai frecvent amânate.
Pe fondul presiunii asupra prețurilor, piața rezidențială din București își schimbă direcția: accentul se mută de la suprafață la modul în care spațiul este utilizat.
„Nu vorbim despre locuințe mai mici, ci despre locuințe mai bine gândite. Clienții nu mai acceptă spații pierdute și caută compartimentări eficiente, care să justifice fiecare metru pătrat”, explică Claudia Negru, Owner The List Estates.
Această tendință este susținută de dinamica prețurilor: în martie 2026, apartamentele noi din București au ajuns la aproximativ 2.541 euro/mp, în timp ce locuințele vechi se situează în jurul valorii de 2.212 euro/mp.
Ca urmare, cumpărătorii caută soluții care să le permită accesul la o locuință nouă fără a depăși un prag critic de buget.
Datele din piață arată că unitățile cu suprafețe mai compacte sunt cele mai căutate și se tranzacționează cel mai rapid, datorită prețului total mai accesibil.
„Clienții sunt extrem de atenți la raportul utilitate–preț. Nu mai plătesc pentru metri pătrați inutili, ci pentru funcționalitate, luminozitate și eficiență energetică”, adaugă Claudia Negru.
Chiar și în segmentul premium apar ajustări: suprafețele rămân competitive, însă preferințele se schimbă, iar cumpărătorii devin mai pragmatici în alegerile lor.
În paralel, piața începe să adopte soluții noi pentru a menține accesibilitatea.
„Este nevoie de metode de finanțare adaptate realității actuale – de la rate la dezvoltator, până la modele precum rent-to-buy sau investiții fracționate, care reduc presiunea unui credit imediat”, subliniază Oana Ivan.
De asemenea, diversificarea portofoliilor și orientarea către modele investiționale mai flexibile devin strategii tot mai frecvente într-un context marcat de incertitudine.
Specialiștii sunt de acord că piața imobiliară nu se află într-un recul, ci într-un proces de adaptare profundă. Creșterea prețurilor nu elimină cererea, ci o transformă: cumpărătorii devin mai informați, mai calculați și mai orientați către valoare reală.
În acest nou context, diferența nu va mai fi făcută de dimensiunea locuinței, ci de eficiența, calitatea și sustenabilitatea acesteia.
Despre The List Estates
The List Estates este o agenție imobiliară specializată în segmentul rezidențial premium din București, cu focus pe proprietăți atent selecționate și pe oferirea unor servicii integrate, de la consultanță și marketing până la tranzacționare. Compania colaborează cu dezvoltatori și investitori pentru a livra proiecte adaptate cerințelor actuale ale pieței.
Despre O.I. Real Estate Group
OI Real Estate Group reunește o echipă de profesioniști imobiliari cu experiență solidă, specializați în oferirea de soluții complete, adaptate fiecărui tip de client. Sub coordonarea fondatoarei Oana Ivan, un lider cu peste 20 de ani de performanță în domeniu, compania furnizează servicii integrate, de la consultanță și investiții până la dezvoltare și segmentul comercial. Cu o abordare centrată pe relații și înțelegerea profundă a nevoilor pieței, OI Real Estate Group poziționează fiecare proiect în zona de investiție potrivită, maximizând valoarea și oportunitățile.
Breaking
Grindeanu spune că „Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari”
Întrebat de jurnalişti care a fost problema din interiorul coaliţiei, între PNL şi PSD, Sorin Grindeanu l-a catalogat pe premierul demis, Ilie Bolojan, un „agresor” a cărui victimă a fost chiar România.
Ba mai mult, „Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari. A luat PNL pe persoană fizică”, mai spune Grindeanu despre schimbările operate de premierul demis, în partid.
„Problema nu era coaliţia, ci modul în care dl Bolojan conducea Guvernul României”, mai spune Sorin Grindeanu atunci când este întrebat de disensiunile care au dus la ruperea coaliţiei de guvernare.
„Eu nu cred, în acest moment, că cei care vin de fiecare dată cu alte cerinţe, se mai ţin de ele. Daţi-mi voie să fiu sceptic faţă de ce vine dinspre PNL şi Ilie Bolojan, având în vedere că în câteva sîăptămâni s-au răzgândit. Eu sceptic că se pot ţine în acest moment de orice promisiune pe care şi-o iau cei de la PNL şi, în special, Ilie Bolojan.
Agresorul a fost Ilie Bolojan, victima-România”, transmite Grindeanu, miercuri, la Parlament.
„Ilie Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari. A luat pe persoană fizică PNL”, a mai spus Grindeanu referitor la acţiunile preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, despre schimbările făcute în partid, în ultima vreme.
Grindeanu mai spune că în PSD nu s-ar fi întâmplat niciodată să fie aduşi oameni de o zi şi să primească deja funcţii, iar cei vechi să fie schimbaţi de la conducerea filialelor de partid.
Actualitate
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI
Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu depinde integral de petrolul din
import
Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.
În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.
În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.
Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.
Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.
Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții
Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.
Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.
„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.
Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării
Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.
Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.
Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.
În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.
Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective
Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.
Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie
În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.
Situația este diferită în cazul benzinei.
Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.
Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.
De ce motorina se scumpește mai repede
Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.
Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.
Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.
Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.
Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol
Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.
Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.
„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.
În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.
Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”
„Nu e normal, asta nu e concurență”
Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.
„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.
Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor”, a adăugat acesta.
Ce măsuri ar putea stabiliza piața
În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.
Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:
Breaking
Avertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
Criza din Orientul Mijlociu continuă chiar și în condițiile armistițiului fragil. Iranul transmite că preferă soluția diplomatică în relația cu Statele Unite, însă avertizează că este pregătit și pentru un conflict militar de lungă durată. Declarațiile vin înaintea unei noi runde de negocieri indirecte mediate de Qatar și Pakistan.
Iranul continuă să mizeze pe dialogul cu Statele Unite, însă transmite că este pregătit și pentru un eventual conflict dacă negocierile vor eșua. Mesajul a fost transmis de Mohammad Bagher Ghalibaf, șeful echipei iraniene de negociatori și președintele Parlamentului iranian, într-un interviu difuzat marți seară de televiziunea de stat și preluat de CBSNews.
Mohammad Bagher Ghalibaf – președintele Parlamentului din Iran | Foto – Profimedia Images
Oficialul iranian a făcut declarațiile în contextul în care delegațiile Iranului și Statelor Unite urmează să participe la o nouă rundă de discuții indirecte, desfășurate separat, cu medierea Qatarului și Pakistanului.
„Acordăm prioritate dialogului, dar dacă acest dialog nu se concretizează, suntem de asemenea pregătiți de război”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și șeful echipei de negociatori.
Iran susține că exporturile de petrol au fost reluate după acordul cu SUA
În același interviu, Ghalibaf a susținut că sancțiunile și blocada impuse de Statele Unite au paralizat complet exporturile de petrol ale Iranului în perioada premergătoare acordului semnat între cele două părți.
„Am exportat peste 40 de milioane de barili de petrol (…) În schimb, în ultimele 50-60 de zile dinainte, fusesem în imposibilitatea totală de a exporta fie și un singur baril de petrol”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf.
Potrivit oficialului iranian, situația s-a schimbat după semnarea memorandumului de înțelegere dintre Iran și Statele Unite, la 17 iunie, care a dus la ridicarea blocadei americane impuse de administrația președintelui Donald Trump, măsură adoptată ca răspuns la blocarea Strâmtorii Ormuz de către Republica Islamică.
Donald Trump | Foto – Mediafax
Negocierile de miercuri dintre Washington și Teheran, desfășurate prin intermediul Qatarului și Pakistanului, sunt considerate esențiale pentru menținerea stabilității în regiunea Golfului Persic și pentru evitarea unei noi crize cu impact asupra pieței mondiale a energiei.
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Sanatateacum 3 zileToxina botulinică: mituri vs realitate. Ce face de fapt Botox-ul și ce nu face
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum o ziMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 13 oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol





