Actualitate
De ce 10 mai e ziua de grație pentru istoria românilor. Adrian Cioroianu: „Un prinț străin a transformat România dintr-o țară a dezordinii într-o putere regională”
Istoricul Adrian Cioroianu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce data de 10 mai e una esențială pentru istoria României și se leagă de cele mai bune momente din existența ei. Totul a fost posibil și datorită unui prinț străin venit să schimbe o țară balcanică într-o putere regională.
Regele Carol I și prințul Friedrich Wilhelm. FOTO: (© Arhivele Naționale ale României
Istoria
înseamnă nu doar cifre și date seci, ci și povestea din spatele
tuturor, dar și cea mai bună modalitate de a explica prezentul.
Dintre toate aceste date, 10 mai e una „magică” pentru istoria
României, mai ales că de trei ori sub semne diferite am ales să ne
scriem singuri viitorul. Într-un interviu pentru Weekend Adevărul”,
istoricul Adrian Cioroianu merge dincolo de cifrele seci ale anilor
1866, 1877 sau 1881 și explică de ce 10 Mai reprezintă momentul de
grație în care România a încetat să mai fie o simplă „problemă
orientală” pe masa marilor puteri și am devenit un subiect al
propriei noastre istorii.
Adevărul: În 1866, cu doar câteva zile înainte de 10 mai,
Principatele Române erau încă un mic stat aflat sub suzeranitate
otomană și afectat din plin de criza abdicării lui Cuza. Ce
însemna, de fapt, în acel moment ceea ce avea să devină ulterior
România și care au fost marile provocări ale momentului?
Adrian
Cioroianu: Ideea
de la care trebuie să plecăm e că unirea lui Alexandru Ioan Cuza
trebuia păstrată. Adică nu era nicio garanție în momentul în
care s-a forțat abdicarea lui Cuza, care se certase cu Parlamentul
și stricase relațiile cu elita politică. Din păcate, la noi, în
paranteză fie spus, se vede treaba că mereu am avut probleme în
această relație între conducător și Parlament. Și din păcate a
fost și cazul lui Cuza, deci s-a forțat abdicarea lui, plecarea lui
din țară, dar trebuia găsit imediat un principe capabil să
garanteze persistența unirii principatelor.
Povestea prințului străin care și-a riscat viața pentru România
Și
care au fost soluțiile puse pe tapet în acel moment?
Prima
propunere a fost Filip de Flandra, care era un tânăr prinț de
familie foarte bună, de familie domnitoare din Europa. Dar acest
Filip de Flandra, după ce inițial a acceptat, ulterior a refuzat,
după ce familia lui i-a spus că poate n-ar fi o idee bună ca să
accepte această conducere a Principatelor Unite, dar care nu erau
independente atunci, erau sub controlul Porții Otomane. Și el ar fi
devenit, în calitate de domn al Principatelor, ar fi devenit supusul
sultanului. Familia lui a considerat că nu e potrivit pentru
blazonul familiei, așa că Filip de Flandra a renunțat.
Și
s-a recurs la altă variantă, acest tânăr pe numele lui Carol, din
familia de Hohenzollern, prinț german, dar dintr-o ramură mai
modestă a familiei. Când spun mai modestă mă refer la faptul că
nu era o ramură care să aibă vreo pretenție la un tron european,
astfel încât Carol a acceptat domnia în Principatele Dunărene,
cum erau numite, Principatele Unite. Și a fost încurajat și de
diplomație. Încă nu vorbim de Germania. La 1866 Germania
propriu-zis nu exista, dar exista Prusia, bineînțeles, și alte
zone ale Germaniei de astăzi. Încă nu era unită Germania în
1866, dar cunoștințele sale din Germania, dar și diplomați din
Europa l-au încurajat pe Carol I să accepte. Chiar unii i-au spus
că poate deveni domnul independenței românilor, pentru că toată
Europa știa că Imperiul Otoman era în retragere, era în scăderea
puterii sale.
Adrian Cioroianu FOTO: INQUAM Photos Bogdan Buda
Totuși, până și aparent simpla sosire a lui Carol în țară a
însemnat o adevărată aventură. Ce s-a întâmplat atunci?
Ion
Brătianu și cu alți lideri politici români au mediat această
relație cu Carol, iar decizia a fost ca el să călătorească spre
România pe Dunăre, cu un vas. Pe același vas se aflau și câțiva
dintre acești conjurați, să spunem, lideri politici români. Dar
ce se întâmplă? În acel moment era un război între Prusia și
Austria. Asta face ca Carol a circulat, cum se spune, sub altă
identitate, ca să nu fie depistat de austrieci. El fiind supus
german, bineînțeles, și-a asumat un risc real. În fine, a reușit
a venit până în zona Baziașului, a Porților de Fier de astăzi.
Trebuie să spunem că Dunărea arăta altfel. Era în zona în care
acum, între Turnu Severin și Orșova, la intrarea în țară,
atunci Dunărea era plină de curenți, de stânci și nu era
bazinul, nu era Porțile de Fier de astăzi, bineînțeles. Dunărea
era mult mai jos și mult mai accidentată. Se naviga foarte greu.
Intrarea prințului Carol în București, la 10 mai 1866. Gravură de Foucault
Și
a venit ulterior… a fost și o simbolistică anume că a coborât
în țară cam în același loc în care cu 1.800 de ani înainte
venise Traian, adică în zona asta a Porților de Fier acolo unde
Dunărea face un cot și a plecat spre București. A plecat spre
București și întâmplarea face că s-a nimerit la început de mai
și așa ziua de 10 mai, în care a intrat în București, a rămas
ca ziua monarhiei, zi națională până în 1948.
Ce însemna România în 1866
Odată
ajuns la București, ce a găsit la fața locului, care au fost
marile provocări și ce opoziție a întâmpinat în țară și din
partea marilor puteri?
Nu
a avut o opoziție propriu-zisă. Oamenii politici își dădeau
seama că singura șansă de a menține unirea era un principe străin
și atunci de ce erau preferați principii germani? Pentru că
Germania nu era o forță în Europa. Da. Și Franța, Marea
Britanie, chiar și Rusia nu se temeau de Germania. Germania, repet,
nu era unită în acel moment. Și prinții germani mai ales de
ramuri cum a fost a noastră, o ramură absolut onorabilă, dar care
nu avea niște bogății foarte mari sau să zicem o ramură
periferică, mai modestă. Repet, nobilă, bineînțeles. Erau
cunoscuți principii germani și ca foarte eficienți și foarte
muncitori și foarte serioși, așa încât la nivel european Carol I
a fost acceptat. În țară au fost anumite mici probleme. Bunăoară
în zona Olteniei, pe Dunăre, regimente de grăniceri s-au revoltat.
Atunci a fost un fel de răscoală a țăranilor. Țăranii erau
grăniceri. Grănicerii nu erau ca astăzi niște soldați ai
armatei. Grănicerii erau familii de țărani. Ei bine, în rândul
acestor grăniceri și multe familii de țărani din sudul țării a
apărut temerea că dacă vine un prinț străin li se va lua
pământul pe care îl dăduse Cuza. Evident că era o informație
falsă, dar oamenii se tem, știți cum e. Poate erau și manipulări.
Cert e că au fost răscoale.
Carol I la Sinaia
Care
au fost soluțiile momentului pentru a calma situația?
Până
la urmă oamenii au fost calmați, Carol a spus că nu are de gând
să anuleze niciuna dintre reformele lui Cuza. Și el n-a anulat
nicio reformă a lui Cuza. De fapt, Cuza nu le terminase. Cuza doar
le lansase. Și a început cu mare seriozitate pe fondul unei
instabilități guvernamentale foarte mari.
Marile provocări
Anul
1866 ne-a adus nu doar un principe, ci și prima Constituție cu
adevărat modernă, precum și o mulțime de alte provocări. Cum
le-am făcut față?
Noi
nu știam la acel moment să facem politică propriu-zis. Și asta a
făcut ca inclusiv la sugestia lui s-a adoptat acea Constituție
belgiană, Constituția Belgiei, care era atunci foarte avansată.
Plus că Belgia era un soi de Românie, un fel de Principatele Unite
din Vest. Belgia, cum se știe, și ea e făcută… sunt două
provincii mari: una valonă, una flamandă. La intersecția mai
multor puteri. Și Belgia, din acest punct de vedere, mereu a avut o
Constituție foarte liberală.
Iar
România, Principatele Unite – încă nu era România atunci – au
adoptat acea Constituție belgiană. Și Carol a respectat-o ca
domnitor. A impus-o chiar. El a fost unul dintre cei care au spus că
din moment ce românii nu prea știu să facă politică, două
partide ajung. Și pentru că atunci fiecare familie mai răsărită
de la Iași sau de la București avea propria ei partidă. Partidele
erau niște grupuri de interese atunci, așa că principele Carol a
spus că n-avem nevoie mai mult de două partide. Și astea au fost
primele noastre partide. Unii erau o grupare a liberalilor, cealaltă
era o grupare a conservatorilor. Ulterior au fost organizate ca
partide moderne.
În
ce măsură erau cu adevărat liberali, respectiv conservatori, la
acel moment?
Inițial
vă dați seama că neavând niciun fel de structură politică, au
fost numai crize de guvern în primii ani. Nu aș spune că erau
definite aceste curente, era mai degrabă un haos la noi, nu exista
nicio maturitate politică. Și foarte repede, peste patru ani, a
izbucnit războiul dintre Franța și Prusia, iar surpriza europeană
a fost că Prusia a câștigat acel război. Franța împăratului
Napoleon al III-lea a fost înfrântă. Românii, în bună parte, mă
refer la elită, au ținut cu Franța, pentru că elita noastră era
francofilă. Și să știți că au fost și voci care spuneau că
poate e timpul ca domnitorul Carol I să-și facă bagajele să
plece. Dar din noroc pentru noi, Prusia a câștigat acel război. Și
republicanii noștri – că aveam și noi garnitura noastră de
republicani atunci care nu erau foarte încântați de Carol I sperau că va pleca. După câțiva ani de zile nici nu avusese ce să arate Carol I,
numai crize guvernamentale fuseseră. Și din fericire Prusia a
câștigat acel război, Carol I a rămas pe tron și a devenit
domnitorul independenței noastre.
Singura dată când o înfrângere a Franței a fost benefică Românei
Ce
efecte a avut pentru România victoria Prusiei, știind că România
a fost protejată a Franței, iar Parisul a fost mereu avocatul și
susținătorul nostru?
E
foarte adevărat. Și chiar și în unirea noastră, Franța și mai
ales Napoleon al III-lea au jucat un rol foarte important în istoria
României moderne. Protecția Franței a fost una reală și
benefică. Ei, dar în acel moment faptul că Franța a fost înfrântă
într-un fel l-a salvat pe Carol I, că a salvat continuitatea
noastră monarhică. Nu știm ce s-ar fi întâmplat, sigur, putem
presupune, dar e istorie contrafactuală ce s-ar fi întâmplat dacă
Franța ar fi câștigat acel război. Probabil că la București
asta l-ar fi determinat pe Carol I să plece. Așa, noi când vorbim
de republicanii de la Ploiești, vorbim în ironie după teatrul lui
Caragiale. Republicanii de la Ploiești, râdem de ei. Dar dacă
Franța ar fi câștigat, nu știm ce s-ar fi întâmplat. Pentru că
oamenii noștri politici, elita educată, erau francofili. Și unii
dintre ei, apropo de generația 1848, mulți dintre ei erau și
republicani. Și-ar fi dorit un regim republican după Alexandru Ioan
Cuza. Dar în fine, era o contradicție, pentru că ne trebuia un
prinț străin ca să garanteze unirea, dar noi aveam oameni care
și-ar fi dorit un regim republican în același timp. Dar nu mai
contează. Contează că Franța a pierdut acel război și culmea a
fost pentru noi, probabil singura dată în istorie când Franța a
fost învinsă, iar asta ne-a ajutat prin simplul fapt că acest
Carol I a rămas pe tron. Tot atunci a luat naștere Germania, care
atunci pentru noi nu era o amenințare, dimpotrivă. Aveam un
domnitor german.
Relațiile României cu patria lui Carol I
Cum
s-a raportat la noi noul stat german, care au fost relațiile
bilaterale?
Bismarck
a fost foarte prudent în politica externă. Bismarck l-a încurajat
mult pe Carol I al României. L-a încurajat și l-a încurajat chiar
să lupte pentru unire. E adevărat că Bismarck din punctul ăsta de
vedere, în politica externă era foarte prudent și chiar avea o
vorbă, că nu trebuie să moară un husar german pentru bucăți de
teren de prin Balcani. Din punctul ăsta de vedere el era mulțumit
cu faptul că crease Germania, Germania unită, dar îndemna la
prudență. Bismarck a fost foarte prudent în politica externă.
După el au început pretențiile Germaniei, după generația lui
Bismarck. Bismarck a fost foarte reținut și s-a raportat la Carol I
ca la un soi de, să zicem așa, protejat. Sigur, era un domn german
în estul Europei și era bine văzut de Bismarck.
Fiindcă
aminteam de Constituția din 1866, a fost cumva aceasta un motor care
l-a forțat pe Carol să devină mai român decât se așteptau poate
unii?
Da,
într-adevăr, cred că prima datorie pe care Carol și-a asumat-o a
fost aceea de păzitor al Constituției, de gardian al Constituției.
Practic, cam până la moartea lui, până la Primul Război Mondial,
Carol I era foarte rezervat în privința Parlamentului din România,
în privința presei din România. El și-a luat, bunăoară, și-a
păstrat, potrivit Constituției, politica externă depindea de el.
Mai ales după ce am ajuns independenți după 1877, dar și înainte
de 1877 politica externă ținea de domn. El considera că
Parlamentul n-are niciun fel de experiență în politica externă,
partidele sunt de abia la început. Despre presa din România n-avea
o părere prea bună. Ăsta e motivul pentru care practic noi am avut
un tratat de alianță cu Germania după 1883, și Germania și
Austro-Ungaria, Puterile Centrale. Noi am avut tratat de alianță cu
ele începând din 1883, dar presa nu știa. Nici toți oamenii
politici nu știau. O mână de oameni știau că noi, de teama
Rusiei… Carol I se temea de Rusia. Era o situație deja complicată în Europa.
Familia Regală în jurul anului 1908
A adus ordinea germană în haosul balcanic al Bucureștiului
Practic
ce l-a determinat să aleagă această alianță, dincolo de sângele
german, mai ales că știa că românii, cei mai mulți, erau
favorabili Franței?
Aș
spune că pentru protecție a avut ideea asta de a se alia cu
Germania, cu Puterile Centrale. Și asta face ca practic, în
momentul în care a izbucnit Primul Război Mondial, erau oameni
politici sau parlamentari sau chiar miniștri care nu știau că noi
avem tratat cu Puterile Centrale. Deci Carol I a fost foarte dur așa
cu presa. N-avea încredere în ele și. mă rog, spuneau că nu e
treaba, că sunt prea imature ca să discute Parlamentul sau presa
politica externă a țării. Și el răspundea de politica externă.
Evident, erau câțiva oameni, cum ar fi Ion Brătianu, ulterior fiul
acestuia, Ionel Brătianu, ăștia erau mai de încredere pentru
primul nostru rege. Dar în rest pe mulți îi privea cu mare
reținere.
Cum
spuneați, Carol venea dintr-o cultură cumva a ordinii, cultura
germanică, prusacă, și a ajuns într-o societate balcanică, poate
mai balcanică pe atunci decât azi. Care au fost compromisurile pe
care a trebuit să le facă și cine au fost cei mai înverșunați
opozanți?
Cei
mai înverșunați au fost, spre sfârșitul secolului XIX,
socialiștii noștri. Dar când spun socialiști, nu ne gândim că
erau precum socialiștii europeni de azi. Era un fel de amestec între
idei socialiste ale lui Constantin Dobrogeanu-Gherea și idealul de
la 1848 republican. Erau bunăoară ziare în București care în
ziua de 10 mai spuneau că e un doliu pentru România. Spuneau că nu
e o sărbătoare, ci dimpotrivă e o rușine că suntem conduși de
un rege neamț. Era presa asta de stânga. Nici ei nu știau dacă
erau socialiști pe adevăr, e greu de spus, n-aveau nimic în comun
cu socialiștii europeni. Dar era curentul nostru republican care,
repet, în ziua de 10 mai spunea că e o dramă națională 10 mai și
nu trebuie să ne bucurăm. Regele mergea cu caleașca de la palat pe
dealul Mitropoliei și în drum vedea chioșcurile de ziare cu chenar
negru. Unele ziare cu chenar negru.
Softul românesc care detectează teroriștii înainte să atace. Cum a ajuns o firmă de AI din Cluj partener al Pentagonului
Cât de democrată era România în vremea lui Carol I
Putem
spune că exista o democrație, fie ea și incipientă, în comparație cu alte state din
zona noastră?
Da,
pentru că asta vorbește mult și despre libertatea din societate,
care era garantată de Constituție. Evident că nu era regimul din
Rusia, nu era o autocrație de pe atunci. La noi puteai să fii
republican și să protestezi, să spui că nu ne trebuie regele. Dar
asta se petrecea în Regatul României. Cred că principele Carol a
avut un mare rol în maturizarea noastră politică și în
acceptarea diferenței de idei. Deci din punctul ăsta de vedere el a
fost foarte dur. Era dur și cu familia lui, apropo. Dar în egală
măsură a fost benefic pentru o țară în care dezordinea era la
ordinea zilei. Totuși un principe din ăsta, ulterior rege, ceva mai
calculat, mai precis, mai sobru, ne-a prins foarte bine și domnia
lui lungă a fost benefică.
Dar
cel mai mare compromis pe care probabil l-a făcut a fost acela de a
accepta în 1914 sfatul Consiliului de Coroană. Ionel Brătianu și
alții în Consiliul de Coroană, când a început războiul în vara
lui 1914, l-au sfătuit să renunțe la alianța cu Germania și
Austro-Ungaria și să treacă de partea Franței și Angliei. Atunci
s-a organizat Consiliul de Coroană la Sinaia, iar Carol, regele
Carol I, că deja era rege, ar fi vrut să intrăm de partea
Germaniei. Evident, de ce voia el de partea Germaniei? Sigur că pe
de o parte era german, dar pe de altă parte el se temea de Rusia. Se
temea de Rusia. Era foarte mândru că Dobrogea a intrat în
cuprinsul țării în domnia lui, în 1878, după Războiul de
Independență. Dobrogea a devenit pământ românesc. Dar el,
înainte de Primul Război Mondial, să știți că spunea: „Dacă
rușii vor câștiga războiul, noi vom pierde Dobrogea”. Pentru că
rușii se știa și atunci, rușii visau să elibereze
Constantinopolul, actualul Istanbul. Ăsta a fost planul, era planul
de 200 de ani al țarilor ruși, să elibereze Constantinopolul, să
readucă crucea la Constantinopol. Ori pe unde ar fi putut ajunge? Și
o să vedem că drumul cel mai scurt dintre Rusia de atunci, Imperiul
Țarist care era vecin cu noi, și strâmtorile din Bosfor și
Dardanele – că rușii voiau să controleze strâmtorile din Turcia
de azi – drumul cel mai scurt trecea prin Dobrogea. Și regele
Carol I se temea că o Rusie victorioasă ne-ar ocupa Dobrogea. Și
ăsta e motivul pentru care el în 1914 ar fi vrut să intrăm în
război alături de Germania și, mă rog, de Austro-Ungaria
împotriva Rusiei. Elita noastră politică, cum știm, era
francofonă și ăsta e motivul pentru care am rămas în
neutralitate. Regele, tocmai din respect pentru Constituție, deși
el putea să ia teoretic orice decizie, dar a respectat și ce a spus
Consiliul de Coroană. Consiliul de Coroană nu era organ legislativ,
nu era nimeni obligat să facă ce spune Consiliul de Coroană. Dar
Carol I a ascultat Consiliul de Coroană și putem spune că era mult
mai supărat din motivul ăsta. A așteptat în toamna anului 1914,
dar se știe că era supărat, el era convins că e o greșeală că
noi ne-am aliat cu Rusia.
Meritele lui Carol I
Apropo
de Rusia, anterior momentului 1914, în 1877, România a luptat
alături de armata rusă în războiul care avea să fie de
independență, iar ulterior, tot pe 10 mai, am devenit țară
indepedentă, iar pe 1881, tot la aceeași dată, a fost proclamat
Regatul României. Care a fost atunci mersul evenimentelor și care
au fost aici meritele regelui Carol I?
Războiul
de Independență are legătură tot cu acest control al politicii
externe de către rege. A fost o ocazie pentru noi, evident. Era încă
unul dintre multiplele conflicte dintre Rusia și Turcia, ori de
regulă noi aveam de suferit, indiferent cine câștiga noi aveam de
suferit. Fie dacă câștigau turcii… acum, cu un domn nou, cu un
domn german, aș spune că și rușii s-au comportat ceva mai bine
decât se comportaseră în anii 1820 la alte conflicte cu Imperiul
Otoman. Când armatele rusești veneau la noi, ocupau, nu plecau.
Faptul că era un principe german la București i-a făcut ca totuși
să fie mai atenți.
Și
atunci a contat foarte mult că după declararea independenței
propriu-zise, care într-adevăr s-a discutat în Parlament pe 9 mai,
dar data la care a fost semnată a fost 10 mai, indiscutabil era ziua
noastră națională și este evident că decizia de independență a
fost data de 10 mai. Deci din punctul ăsta de vedere nu există
nicio îndoială că rolul lui Carol a fost esențial, că a reușit
să mobilizeze armata.
Armata Română în timpul Războiului de Independență
Cât
de pregătită era România pentru acest război, ce armată aveam în
acel moment?
Eram
cât de cât pregătiți, dar armata totuși nu era una
profesionistă. Era o armată de țărani, de tineri din orașe, din
diverse medii. Dar armata română a lăsat o impresie foarte bună
în Războiul de Independență și luptând alături de ruși în
acel context, am avut o victorie importantă.
Și
s-a ajuns la declararea independenței, victoria pe câmpul de luptă
unde, repet, armata română a luptat admirabil. Adică a fost o
surpriză și pentru presa din Marea Britanie, presa din Franța.
Comportamentul armatei române a fost o surpriză pentru că aproape
că nu știa nimeni că România are propria armată. Important este
că s-a dovedit că armata română s-a comportat foarte bine și am
fost de real ajutor pentru Rusia. Chiar i-am ajutat pe ruși la modul
cel mai concret cu putință să-i învingă pe turci.
Am ieșit pe plus cu Dobrogea
Așa
am putut să ne declarăm independența, dar am primit și Dobrogea,
chiar dacă rușii ne-au luat o parte a Basarabiei. Trăgând o
linie, raportul dintre această pierdere și câștigurile obținute
ne-au adus pe plus?
Așa
este, dar cu mențiunea că problema e că iarăși Rusia n-a vrut să
ne lase sudul Basarabiei, iar așa s-a ajuns ca prin Tratatul de la
Berlin, în iulie 1878, să ni se dea Dobrogea.
Să
spunem și că Dobrogea era pe atunci o provincie a Imperiului
Otoman, iar românii nu erau nici pe departe majoritari în Dobrogea.
În Dobrogea erau și români, și turci, tătari, bulgari. Era o
compoziție foarte eterogenă, nu exista o majoritate românească în
Dobrogea. Dimpotrivă, colonizările s-au făcut ulterior, cum se
știe. După 1878 a fost o autentică colonizare românească în
Dobrogea.
Și
ce s-a întâmplat din acel moment cu Dobrogea?
Au
plecat și mulți bulgari, au plecat turci, mai ales, alții au
rămas. Dar au fost colonizați români din diverse zone ale țării
în timpul lui Mihail Kogălniceanu. Mihail Kogălniceanu a condus în
parte această colonizare românească a Dobrogei. Pe de altă parte,
pentru că m-ați întrebat dacă am ieșit pe plus, pentru România
a fost un avantaj, putem spune. Adică și pe atunci Dobrogea era o
provincie mai bogată ca Basarabia. Fără îndoială, fără
îndoială, sigur. Doar că atunci nimeni nu bănuia ce va fi.
În
primul rând că nu exista concepția asta despre puterea navală. Nu
exista. Pentru noi era importantă Dunărea, nu Marea Neagră. Iar
Dobrogea era extrem de săracă, în acel moment. Dobrogea era una
dintre cele mai sărace provincii turcești. Ăsta e nivelul la care
românii au luat-o. Era o parte foarte săracă a Imperiului Otoman.
Inclusiv Constanța sau Chiustangie, care era un sat mai mare.
Constanța era un sat puțin mai mare, cu două străzi principale, dar s-a dezvoltat mult sub România.
Cum
a schimbat noul statut al României percepția marilor puteri asupra
noului regat independent? A fost acela momentul în care dacă
anterior eram priviți cumva ca o problemă orientală, din acel
moiment am devenit mai mult sau mai puțin un partener regional în
sud-estul Europei?
Exact,
acesta este momentul în care devenim partener. Adică după
câștigarea independenței, dintr-odată, devenim partener
potențial. Înainte fusesem o problemă în Europa. România era, mă
rog, Principatele Unite erau parte din eterna problemă orientală.
Problema orientală cuprindea ce facem cu sârbii, ce facem cu
bulgarii, ce facem cu românii. Problema orientală exista pentru că
europenii simțeau că Imperiul Otoman dă înapoi, era în regres ca
putere. Toți europenii, în speță francezii, austriecii, se temeau
de înaintarea Rusiei. Și ăsta e motivul pentru care europenii
făceau un soi de balans, adică n-ar fi vrut nici o prăbușire
bruscă a Turciei, a Imperiului Otoman, că locul ar fi fost ocupat
de Rusia. Ori, asta e valabil până la câștigarea independenței.
După independență, România devine subiect de politică externă.
Nu mai eram obiect. Înainte eram obiect. După 1877, devenim subiect
de politică externă, și pentru că suntem un stat independent. În
1881, devenim Regat. Se împlineau și, gândiți-vă că, în 1881
erau 15 ani de la venirea regelui în țară. Deci, totuși, era o
realizare. Și, din acel moment, devenim parteneri pentru unii.
Comparativ
cu vecinii noștri de atunci, sigur fără a lua în calcul Imperiul
Austro-Ungar, care era percepția altora față de România?
În
această zonă, în regiunea în care eram noi localizați, România
era o forță în comparație cu Bulgaria, care era mai mică, mai
rămasă în urmă. Statele sudiste sunt sute de ani sub directă
dominație otomană, ceea ce nu a fost cazul la noi. Noi măcar am
avut domnii noștri. Sigur că mulți dintre ei își cumpărau
favorurile tot la Istanbul, dar, mă rog, măcar aveam domnii noștri.
Pe când Bulgaria sau Serbia erau parte din Imperiul Otoman.
De la „problemă orientală” la putere regională
E
mult spus că am devenit o putere regională sub Carol I?
Nu,
n-aș spune că ar fi o exagerea. Sigur, nu eram la nivelul Franței,
Austro-Ungariei, Rusiei, dar începeam să contăm măcar la nivel
regional. Și asta face ca noi să fim, după 1878, o putere
regională, o mică putere regională. Și, după 1881, intrăm în
acest joc al alianțelor. Cum v-am spus, din 1883 eram aliați cu
Germania, împotriva Rusiei. Dar, bine, alianța era defensivă. Și
Italia era parte din aceeași alianță, fiindcă Italia se temea de
Franța. Noi ne temeam de Rusia. Dar alianța era una defensivă.
Astfel încât, în Primul Război Mondial, Austro-Ungaria a atacat
Serbia și atunci a picat sistemul defensiv. Și atunci nici noi,
nici italienii, n-am mai fost obligați să intrăm de partea
Germaniei în război, pentru că Austro-Ungaria atacase prima.
Atacase Serbia. Și, cum am spus, devenim și noi subiect de politică
externă, nu mai suntem obiect.
„Tactica Dușmanului”. De ce politicienii ne vor radicalizați și obosiți înaintea moțiunii. Analiza unui expert în strategii de comunicare
Dacă
în plan extern imaginea României s-a schimbat mult în bine în
acei ani, exact ce s-a schimbat concret în viața românului de rând
după obținerea independenței și după 1881?
Aici
e un fenomen foarte interesant. În lumea urbană, progresul a fost
foarte mare. Adică schimbarea României se produce la nivelul
orașului, la nivelul târgurilor mai mici. România devine
cosmopolită într-un fel. Adică orașele astea din Dobrogea,
orașele de la Dunăre, gen Galați, Brăila, chiar la mare,
Constanța ca atare, care începe o dezvoltare la sfârșitul
secolului XIX, inclusiv cu marele nostru arhitect, cel care a
construit podul de la Cernavodă, Anghel Saligny. De exemplu,
Constanța intră într-un proces mare de dezvoltare la sfârșitul
secolului XIX. La fel, orașele astea, Brăila, Galați, erau foarte
cosmopolite. În Moldova aveam comunitățile de evrei. Și armeni,
de asemenea, în multe zone din țară, comerțul era la evrei și la
armeni. Aveam și greci, erau în sudul țării, erau în arendă.
România era o țară cosmopolită, dar la nivelul orașelor. În
lumea satului, din păcate, am avut răscoale. Fiind la sfârșitul
secolului XIX, am avut mici răscoale, dar mai ales răscoala din
1907, care ne arată că dezvoltarea societății rurale rămăsese
mult în urmă. Adică să ne gândim cum citim noi astăzi piesele
lui Caragiale, care ne arată lumea urbană cu plusurile și
minusurile ei, dar în același timp la sate era înapoiere din toate
punctele de vedere, și mai ales tehnologic. Țăranii încă munceau
cu greu și asta a dus la răscoale, în jur de 1890, apoi la 1907,
am avut răscoale serioase în mediul rural. Nu mai vorbim de știința
de carte până la Primul Război Mondial. Probabil că aproximativ 3
sau 4 români din 10 știau să citească, ceea ce e foarte, foarte
dramatic.
Moștenirea monarhiei pentru România
Cum
arăta România sfârșitului de secol XIX – începutului de secol
XX în plan economic și cultural? Am avut un progres constant?
Fără
îndoială, sigur că da. Cu siguranță. România a intrat într-o
dezvoltare accelerată după 1866. Sau, într-un fel, să o luăm de
la Alexandru Ioan Cuza. Pentru că Alexandru Ioan Cuza totuși pune
bazele acestor reforme. Carol I le continuă și dezvoltarea a fost
spectaculoasă. Dar, repet, preponderent în lumea orașului, care
devine mai activă, mai dinamică, apar averi, apar construcții
impresionante. La sfârșit de secol XIX apar palate de stil european
în orașele noastre. Se dezvoltă învățământul, e generația
lui Spiru Haret. Și se dezvoltă armata, se dezvoltă Banca
Națională. Dar, mereu e un handicap în lumea asta a satului, care
era încă preponderent sărac, populația mai puțin educată, munca
foarte grea. Și accesul la sănătate sau la cultură în lumea
satului era destul de problematic.
Cernavodă Podul „Regele Carol I”. FOTO: Colectie Arhivele Nationale
După
cei trei „magici” 10, datele care au schimbat și au influențat
decisiv istoria României, au urmat anii negri ai comunismului. Dar
întorcându-ne la moștenirea monarhiei, dacă ar fi să extrageți
un singur moment de grație din România principilor și a regilor,
la care v-ați opri?
Toate
sunt importante, dar mie mi se pare totuși că momentul de maximă
grație, de vârf de formă al monarhiei a fost totuși încoronarea
regilor noștri la Alba Iulia după Primul Război Mondial. A fost
perioada în care într-un fel părea că nimic rău nu se mai poate
întâmpla. Monarhia era stabilă. Ferdinand și Maria aveau copii.
Prințul moștenitor, cu bunele și relele lui, era Carol. Făcuse el
mici aventuri în timpul războiului cu căsătoria lui la Odessa,
dar în fine nu exista presă de scandal atunci și fără îndoială
că la momentul încoronării de la Alba Iulia românii nici nu știau
ce făcuse prințul moștenitor Carol, ce aventuri avusese în 1918.
Dar în momentul acela monarhia din România era, putem spune, cea
mai puternică din Balcani. Adică atunci când un prinț al Greciei
sau al Serbiei se căsătorea cu o româncă sau cum a fost cazul cu
Principesa Greciei pe care a luat-o Carol al II-lea, în avantaj erau
sârbii și grecii că se înrudeau cu familia monarhică din
România, care era mai tare decât monarhiile din Grecia sau din
Iugoslavia.
Ne-am putea întoarce cândva la monarhie
Dacă
ar fi să ne raportăm azi la prezent, ce rol mai poate juca Casa
Regală în România? Ar fi trebuit să ne întoarcem la monarhie
când am avut ocazia?
E
foarte greu de spus acum… Eu regret că nu s-a discutat la noi ceva
mai serios după ’89. Îmi dau seama că poate era greu de imaginat,
fiindcă la noi cei care au luat puterea în 1990 au fost totuși o
aripă reformată a Partidului Comunist. Și cred că și legăturile
lor cu Uniunea Sovietică erau foarte clare atunci. Acum ni se pare
mai greu de acceptat, dar generația asta a lui Ion Iliescu a venit
pe mână cu ce se întâmpla în Uniunea Sovietică. Și ăsta e
motivul pentru care noi nu ne-am întors la monarhie. Probabil normal
ar fi fost să ne întoarcem la monarhie, dar societatea nu mai era
pregătită după 40 de ani. Dar cred că asta a fost o pierdere,
pentru că eu văd și în Europa, monarhiile sunt totuși mult mai
stabile decât republicile.
Vedem
că în alte țări persistă monarhii extrem de stabile, fie că
vorbim de Regatul Unit, de statele din nordul Europei, Suedia,
Norvegia și Danemarca, dar și mai la sud, în Spania. Ce au aceste
state și ce lipsește Europei de Est în percepția ideii de
„monarhie constituțională” ca garant al democrației?
Foarte
complicat de spus… Să spunem că au alte societăți, poate
gândesc altfel. Apoi, nimic nu este definitiv nici în România,
probabil. Poate că este doar o paranteză asta în care acționăm
acum. Poate că o altă generație își va pune problema, că o va
face serios. S-ar putea ca o altă generație să-și pună problema
în alți termeni. Adică eu nu cred că la noi e partida asta dintre
monarhie și republică, eu nu cred că este jucată odată pentru
totdeauna. Dacă într-un moment sau altul, nici nu contează atât
de mult când, românii își vor pune serios această problemă,
poate că vor dori să se întoarcă la monarhie. Poate că vor vedea
o rezolvare în ea. Și poate chiar va reprezenta o rezolvare pentru
România.
Actualitate
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.
Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță
Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc
Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.
Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș
În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.
În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.
El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.
„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.
Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.
„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.
Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca
Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.
Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.
În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.
O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.
„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.
Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.
Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș
În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.
„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.
Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.
„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.
Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO
Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.
Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș
Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.
1/18
Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.
Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.
„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.
El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.
Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.
„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.
Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.
Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.
Zona strategică de la poalele Făgărașului
De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.
Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”
Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.
În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.
Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.
După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea
Primăria Iași a revenit asupra deciziei de a opri complet iluminatul public în intervalul 21.00-23.30 și a anunțat că va reduce doar intensitatea luminoasă, în contextul stării de alertă energetică instituite la nivel național. Măsuri similare au fost anunțate și în Constanța și Oradea.
Digital Twin Iași. FOTO FB Primăria Iași
Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Local pentru Situații de Urgență , iluminatul stradal din Iași va funcționa la o intensitate redusă cu 50%-70% acolo unde infrastructura permite acest lucru, iar pe restul rețelei vor fi aplicate măsuri de reducere a consumului prin deconectarea unor faze.
În schimb, iluminatul arhitectural al Primăriei și al altor clădiri și obiective publice administrate de municipalitate va fi oprit după miezul nopții.
„Măsurile adoptate de CLSU Iași: Obiectiv de economie: Păstrarea unei reduceri a consumului de energie electrică cu minimum 10 MW la fiecare 24 de ore. Iluminat public inteligent: Sistemul telegestionat (circa 50% din oraș, pe tehnologie LED) va funcționa la o intensitate redusă cu 50% până la 70% pe tot parcursul nopții. Pentru restul rețelei se vor face deconectări de fază. Nu se oprește iluminatul complet, ci se scade consumul și intensitatea luminoasă. Iluminat arhitectural oprit: Va fi sistat începând cu ora 24.00 la sediul Primăriei și la toate celelalte clădiri/obiective publice unde este asigurat de municipalitate”, transmite Primăria Iași, într-o postare pe Facebook.
Autoritățile locale au cerut, de asemenea, spitalelor să verifice de urgență generatoarele și sursele alternative de energie, iar instituțiilor aflate în subordinea primăriei să reducă la minimum consumul de electricitate, în special în intervalul de vârf 19:00-23:00.
„Siguranță în spitale: Toate unitățile medicale din oraș sunt obligate să verifice de urgență grupurile electrogene și sursele alternative de energie pentru a garanta continuitatea actului medical în orice scenariu.Transport public și companii municipale: Activitățile mari consumatoare de energie din cadrul companiilor și direcțiilor Primăriei se sistează între orele 19.00 și 23.00. Transportul public rămâne prioritar, însă încărcarea autobuzelor electrice se va face exclusiv în afara intervalului orar 19.00 – 23.00. Baze de agrement: Se va diminua iluminatul pe parcursul săptămânii (cu excepția weekendurilor, dacă va fi cazul)”, transmite Primăria Iași, într-o postare pe Facebook.
„Recomandări pentru mediul privat: CLSU recomandă centrelor comerciale să reducă iluminatul din parcări după finalizarea programului și să oprească/limiteze stațiile de încărcare pentru mașini electrice în intervalul orar 19.00 – 23.00. Siguranță pe străzi: Poliția Locală și Poliția Municipiului vor intensifica patrulele de noapte, circulând cu semnalele luminoase în funcțiune pentru a garanta ordinea și siguranța publică”.
Criza se adâncește, regimul cedează. Cuba permite privaților să intre în 46 de noi sectoare. Petrecerile, ca formă de rezistență
Decizia vine după ce anunțul privind oprirea completă a iluminatului public a generat numeroase reacții critice în mediul online, inclusiv amenințări cu proteste din partea unor locuitori ai orașului.
Primarul Mihai Chirica a făcut apel la populație și la agenții economici să economisească energia electrică, apreciind că situația trebuie tratată cu maximă responsabilitate.
„Deși este vacanță și ar trebui să fim mai relaxați, iată că natura nu ne lasă și ne confruntăm cu o situație foarte gravă. Trebuie să tratăm lucrurile cu maximă seriozitate și să facem economie de energie electrică. Efortul trebuie să fie colectiv și solidar pentru a putea parcurge această perioadă dificilă”, a subliniat primarul Mihai Chirica.
Primăria Constanța: „Intensitatea iluminatului public va fi redusă la 50% pe bulevardele și străzile reabilitate”
Și Municipiul Constanța a anunțat un set de măsuri temporare pentru reducerea consumului de energie electrică, în contextul stării de alertă energetică instituite la nivel național. Autoritățile locale spun că deciziile au rol preventiv și urmăresc diminuarea presiunii asupra sistemului energetic fără a afecta serviciile publice esențiale.
„Astfel, în perioada următoare, intensitatea iluminatului public va fi redusă la 50% pe bulevardele și străzile reabilitate. Pe bulevardele care nu au beneficiat încă de lucrări de modernizare a sistemului de iluminat public vor funcționa două dintre cele trei faze existente. De asemenea, pentru evitarea consumului suplimentar în intervalele de vârf, toate autobuzele electrice din flota CT BUS vor fi alimentate după ora 23:00”, se arată într-un comunicat transmis de Primăria Constanța.
Municipalitatea face un apel și la constănțeni să utilizeze responsabil energia electrică și să evite, pe cât posibil, consumurile care nu sunt necesare, în special în intervalele cu cerere ridicată.
„Prin aceste acțiuni, municipiul Constanța se alătură celorlalte orașe și instituții publice care contribuie, prin măsuri concrete de eficientizare, la reducerea presiunii asupra sistemului energetic național. Fiecare gest contează, iar printr-un efort comun putem contribui la folosirea eficientă a resurselor și la menținerea echilibrului sistemului energetic”, se mai arată în comunicat.
Și Oradea anunță măsuri de economisire a energiei.
În municipiul Oradea, iluminatul stradal va fi aprins cu o oră mai târziu.
„Iluminatul public este unul dintre cei mai importanţi consumatori de energie ai municipiului Oradea. Într-un an consumăm peste 13.000 MWh, iar în luna august consumul este de aproximativ 30 MWh pe zi. Fiecare oră de funcţionare a iluminatului public înseamnă un consum de circa 3,3 MWh. Tocmai de aceea am decis ca, pe perioada acestei crize energetice, să amânăm cu o oră aprinderea iluminatului public, astfel încât să reducem consumul exact în intervalul în care sistemul energetic naţional este cel mai solicitat”, a explicat, luni seară, într-un comunicat de presă, primarul Florin Birta.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T18:14:15.493Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/economie/primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”
Realizatorul Digi FM, Lucian Mîndruță,
respinge informațiile potrivit cărora ar fi consiliat-o sau ar fi făcut
training de comunicare pentru Diana Buzoianu. Acesta a subliniat că, în ultimii
zece ani, nu a avut niciun contract cu vreun politician.
Lucian Mîndruță FOTO: FB
Controversa a apărut după un articol publicat de HotNews, care susținea că,
în timpul unui live realizat pe Facebook în seara de 22 iunie, după votul din
Parlament privind învestirea Guvernului Adrian Veștea, Lucian Mîndruță ar fi
afirmat că apreciază discursul Dianei Buzoianu independent de faptul că ar fi
făcut training cu aceasta.
Ulterior, publicația a revenit asupra informației
și a precizat că, după reverificarea înregistrării disponibile pe YouTube, o
astfel de afirmație nu apare nicăieri în materialul video.
Mîndruță: „Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu”
Într-o discuție cu publicația respectivă, Lucian
Mîndruță a negat categoric orice colaborare contractuală cu Diana Buzoianu.
„Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu. De 10
ani nu am avut contract cu niciun politician. Doar un exemplu de cum acționez:
am fost invitat la o acțiune a unei entități care aparține de Primăria
Timișoara. Au vrut să-mi plătească deplasarea și i-am refuzat, mă duc pe banii
mei. Nu lucrez pe bani publici”, a declarat jurnalistul.
Acesta a explicat că a apreciat discursul
susținut de Diana Buzoianu în Parlament, însă a subliniat că acest lucru nu are
nicio legătură cu o colaborare profesională.
„Îmi amintesc că am spus ceva de genul: remarc
asta independent de statutul de om care lucrează în comunicare. Dar nu am spus
că am lucrat pentru ea. Asta nu este adevărat. Am cunoscut-o pe Diana Buzoianu
în urmă cu o lună. Ea mi-a și semnalat că circulă faptul că eu am făcut
training cu ea. Nu este adevărat”, a afirmat Mîndruță.
Jurnalistul a precizat că, de-a lungul
timpului, s-a întâlnit cu mai mulți politicieni și le-a oferit ocazional
sfaturi, însă fără să existe contracte. „Că m-am mai întâlnit cu unii dintre ei,
dintre politicieni, și le-am dat sfaturi, asta e altceva. Dar nu iau bani de la
ei”, a adăugat acesta.
Subiectul a revenit în atenția publică după ce Lucian Mîndruță a publicat,
pe 31 iulie, un mesaj pe Facebook în care îi îndemna pe români să reducă,
voluntar, consumul de energie electrică în orele de seară, ca gest de
solidaritate. Postarea a stârnit sute de reacții și comentarii critice.
Ulterior, jurnalistul a revenit cu o nouă postare, în care a explicat că
inițiativa i-a aparținut în totalitate și că nu a fost îndemnat de nimeni să
transmită acel mesaj.
„Acum două zile am pus o postare cu un mic
apel la solidaritate în privința consumului de curent seara. Nu m-a rugat
nimeni s-o fac, pur și simplu am zis că e o idee bună să ne ajutăm unii pe
alții”, a scris Mîndruță.
Acesta a afirmat că mesajul său a fost urmat
de sute de comentarii ostile. „Au urmat sute de comentarii, în esență cu
același mesaj: «Du-te naibii, consumăm cât vrem, numai să-ți facem în ciudă!».
Practic, oamenii (ok, și boții) au dus ura lor împotriva guvernului până la
anularea completă a vreunei preocupări pentru interesul comun. Acum stau și mă
întreb cum ar fi, Doamne ferește, să dea peste noi vreun cutremur și un
«soroșist» aflat întâmplător la guvernare să ceară bravilor și mândrilor
patrioți să dea o mână de ajutor la căutarea oamenilor de sub dărâmături. «Să
iasă singuri, nu e treaba mea!» va fi, probabil, strigătul lor de luptă”, a
transmis Lucian Mîndruță.
Ce a spus Mîndruță în live-ul din Parlament
Verificarea înregistrării video din
22 iunie a arătat că Lucian Mîndruță a apreciat prestația Dianei Buzoianu din
Parlament, însă nu a făcut nicio declarație despre o presupusă colaborare
profesională cu aceasta.
„Bun și proaspăt! Cu unele ezitări, dar bun,
bun! Cel mai viu discurs de astăzi”, a spus jurnalistul despre intervenția
deputatei.
Totodată, acesta a realizat și un clasament al
celor mai buni vorbitori din dezbaterea parlamentară.
„Singurii onorabili, mențiune notabilă,
numărul 1, după părerea mea, ca speakeri în seara asta, doamna Buzoianu de la
USR. Pe locul 2, Petrișor Peiu de la AUR. Fără foaie, foarte logic, coerent.
Și, pe locul 3, Irinel Darău, tot de la USR”, a mai spus Mîndruță.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T11:50:26.615Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/evenimente/lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea...
Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea
Primăria Iași a revenit asupra deciziei de a opri complet iluminatul public în intervalul 21.00-23.30 și a anunțat că va...
Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”
Realizatorul Digi FM, Lucian Mîndruță, respinge informațiile potrivit cărora ar fi consiliat-o sau ar fi făcut training de comunicare pentru...
„Odiseea” pe formatul original al lui Nolan: Singurul cinematograf din Europa unde se vede filmul în versiunea IMAX 70mm
Mii de cinefili călătoresc sute sau chiar mii de kilometri pentru a vedea „Odiseea”, noul film al lui Christopher Nolan,...
KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor
Avionul de vânătoare de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia, a finalizat cu succes testul de rulaj pe pistă...
Petrolier din flota fantomă a Rusiei, interceptat de o misiune a UE în Marea Mediterană. Militarii italieni au urcat la bord cu elicopterul
O misiune navală a Uniunii Europene, condusă de Italia, a interceptat duminică un petrolier considerat parte a așa-numitei „flote fantomă”...
Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică –...
