Zeci de pasageri și membri ai echipajului din țări din întreaga lume au fost evacuați de pe o navă de croazieră aflată în centrul unui focar mortal de hantavirus.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pasagerii spanioli, îmbrăcați în pelerine albastre din plastic și cu bonete de protecție pe cap, fuseseră deja coborâți de pe vas de echipe medicale îmbrăcate în costume de protecție, după ce au fost testați pentru depistarea infecției. Ulterior, aceștia au fost transportați cu autocarele la aeroportul din Tenerife, potrivit The Guardian.

Nava a ajuns în Insulele Canare în primele ore ale dimineții de duminică, având la bord 146 de persoane, după ce trei oameni au murit din cauza virusului, iar alți opt s-au îmbolnăvit.

Nicio altă persoană aflată la bord nu prezenta simptome, însă pasagerii și membrii echipajului au fost izolați în cabine timp de mai multe zile pentru a limita răspândirea virusului, care se transmite doar prin contact foarte apropiat.

Fiecare persoană era verificată pentru hantavirus, care poate provoca simptome asemănătoare gripei și poate duce, în unele cazuri, la insuficiență respiratorie și moarte.

Cei 19 pasageri și trei membri ai echipajului din Marea Britanie urmau să fie transportați cu avionul în carantină la spitalul Arrowe Park din Wirral.

Zboruri de repatriere

Au fost organizate zboruri separate pentru cetățenii altor state, pentru repatrierea pasagerilor și membrilor echipajului în țările lor de origine.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Guvernul spaniol și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au precizat că pasagerii și echipajul nu vor intra în contact cu populația din Tenerife.

Guvernul a confirmat că 14 cetățeni spanioli au aterizat duminică seara pe aeroportul din Madrid. Au urmat zboruri cu pasageri din Marea Britanie, Olanda, Germania, Belgia, Grecia, Canada, Turcia, Franța, Irlanda și Statele Unite.

Premierul Franței a anunțat duminică faptul că una dintre cele cinci persoane de naționalitate franceză repatriate prezenta simptome ale bolii.

„Acești cinci pasageri au fost imediat plasați în izolare strictă până la noi ordine”, a scris Sebastien Lecornu pe platforma X, adăugând că va emite ulterior, duminică, un decret prin care vor fi autorizate măsurile de izolare necesare pentru protejarea populației.

În Statele Unite, Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane a transmis că, dintre cei 17 americani repatriați de pe navă, unul prezenta simptome ușoare, iar altul a avut un rezultat PCR slab pozitiv pentru tulpina Andes a virusului.

Cum se transmite hantavirusul și care sunt simptomele severe ale infecției

Autoritățile spaniole au precizat că un avion olandez de realimentare urma să preia luni orice pasager care nu fusese încă evacuat. Ultimul zbor programat urma să fie către Australia, cu șase persoane la bord, luni după-amiază.

Guvernul Filipinelor, țara cu cele mai multe persoane aflate pe navă, a confirmat că, dintre cei 38 de membri filipinezi ai echipajului, 24 erau însoțitori și personal hotelier. Aceștia urmau să fie transferați în Olanda cu două zboruri din Tenerife și să înceapă perioada de carantină acolo.

Un purtător de cuvânt a declarat că ceilalți 14 membri ai echipajului erau angajați în zona de punte și motoare și făceau parte din personalul esențial rămas la bord pentru a aduce nava în portul Rotterdam.

Persoanelor evacuate li s-a cerut să stea în izolare timp de 42 de zile de la momentul posibil al expunerii, care, pentru majoritatea pasagerilor, avusese loc cu multe zile înainte.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Nava MV Hondius este ancorată puțin în largul portului comercial sudic Granadilla. Pasagerii au fost transportați la chei în grupuri de câte cinci până la zece persoane, cu o ambarcațiune mică, doar atunci când avioanele erau deja pregătite pe pistă pentru a-i prelua, a declarat președintele Insulelor Canare, Fernando Clavijo.

Pentru unele țări nu fuseseră încă organizate zboruri, autoritățile încercând în grabă să găsească aeronave disponibile duminică. Vânturile din largul insulei urmau să se intensifice începând de luni, ceea ce însemna că persoanele pentru care nu se găseau zboruri ar putea rămâne blocate la bord.

Zeci de cazuri raportate anual în Ucraina 

În contextul epidemiologic actual, autoritățile din Ucraina reamintesc că țara înregistrează anual zeci de cazuri de infecție cu hantavirus, un agent patogen transmis exclusiv de la rozătoare la oameni. Riscul de îmbolnăvire apare prin contactul cu suprafețe, alimente sau praf contaminat cu excrementele animalelor infectate. Pentru a preveni infectarea, specialiștii recomandă evitarea măturării uscate în spațiile unde pot exista rozătoare, optându-se în schimb pentru curățarea umedă cu dezinfectanți și utilizarea echipamentului de protecție.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

OMS dă asigurări că nu va fi declanșată o nouă pandemie

Autoritățile au încercat să transmită clar că virusul, deși grav, nu va provoca o nouă pandemie. Totuși, directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a fost întrebat la o conferință de presă organizată sâmbătă seara în Tenerife dacă permiterea deplasării pasagerilor în întreaga lume și bazarea pe autoizolarea acestora, fără supraveghere, ar putea provoca noi focare.

„Pe baza evaluării noastre, ceea ce spuneți nu se va întâmpla”, a răspuns acesta.

În port, Javier Padilla Bernáldez, secretarul de stat pentru sănătate al Spaniei, a declarat că la bordul navei nu se efectuează teste PCR, iar persoanelor aflate pe vas li se măsoară temperatura și completează un chestionar medical destinat identificării simptomelor de hantavirus.

Nava de croazieră polară a ajuns în Insulele Canare după ce a rămas mai multe zile blocată în largul orașului Praia, capitala statului Capul Verde. Autoritățile locale nu au permis acostarea navei, de teama unui focar extins care ar fi putut depăși capacitatea sistemului medical al micii națiuni insulare.

OMS a transmis că temerile privind o nouă pandemie sunt nefondate, deoarece hantavirusurile nu se răspândesc la fel de rapid precum Covid-19, iar tratamentul este foarte eficient dacă virusul este depistat suficient de devreme.

Un jurnal personal ținut ani la rând de Greg Brockman, președintele și cofondatorul OpenAI, a devenit una dintre cele mai neașteptate probe în procesul intentat de Elon Musk companiei la a cărei fondare a contribuit.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Fragmente din notițele private ale lui Brockman au fost citite în instanță zilele trecute, într-un proces urmărit atent de Silicon Valley și de industria globală a inteligenței artificiale, scrie The Wall Street Journal. 

Cazul, care îi opune pe Elon Musk și conducerea OpenAI, a scos la iveală emailuri, mesaje, note interne și documente despre anii în care compania își definea direcția. Însă jurnalul lui Brockman a atras atenția într-un mod aparte, oferind o perspectivă personală și vulnerabilă asupra uneia dintre cele mai importante rivalități din tehnologie.

Un document privat devenit probă în instanță

În orice alt context, citirea jurnalului unei persoane ar fi considerată o încălcare gravă a vieții private. Într-un proces civil american, însă, astfel de documente pot fi obținute prin procedura juridică numită „discovery” (descoperire).

Existența jurnalului nu era cunoscută public până în ianuarie, când avocații lui Musk au dezvăluit că au acces la sute de pagini de însemnări personale ale lui Brockman și că l-au interogat în legătură cu anumite pasaje.

OpenAI a susținut că fragmentele prezentate au fost scoase din context, însă judecătorul a făcut referire la ele în decizia care a permis continuarea procesului.

Pe măsură ce audierile au avansat, jurnalul a devenit una dintre cele mai discutate componente ale dosarului.

Miza conflictului dintre Musk și OpenAI

Elon Musk îi acuză pe Greg Brockman și Sam Altman că au transformat OpenAI dintr-o organizație nonprofit într-o companie orientată spre profit, deși, susține el, proiectul fusese finanțat inițial ca o inițiativă în beneficiul public.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Musk cere înlăturarea actualei conduceri și contestă restructurarea companiei, într-un proces care ar putea avea implicații majore pentru industria inteligenței artificiale.

OpenAI respinge acuzațiile și afirmă că Musk a susținut planurile companiei înainte de a părăsi organizația, iar acțiunea în instanță ar avea la bază competiția dintre OpenAI și propriile sale proiecte din domeniul AI.

„Foarte dureros”

În jurnalul său, Brockman descrie ani marcați de incertitudine, ambiție și conflicte interne. El și-a caracterizat stilul drept „chain of thought” (lanț de gândire) — expresie folosită și pentru modul în care modelele AI își dezvoltă raționamentele.

În fața instanței, Brockman a spus că jurnalul era destinat exclusiv lui însuși.

„Pentru cine ați scris jurnalul?”, l-a întrebat avocatul OpenAI.

„Pentru mine”, a răspuns el.

Avocații lui Musk au folosit, însă, în mod repetat termenul „diary” („jurnal intim”), într-o tentativă de a sublinia caracterul personal al documentului.

Brockman a explicat că ține un jurnal încă din 2010, când încerca să decidă ce să studieze la facultate. Ulterior, a renunțat la studii, a devenit unul dintre primii angajați ai companiei Stripe și a cofondat OpenAI împreună cu Musk și Altman.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Este ceva ce folosesc pentru a-mi organiza gândurile și pentru a lua decizii importante”, a declarat el.

O practică rară în lumea tehnologiei

În Silicon Valley, ideea că un director din industria tech își documentează în detaliu gândurile personale a provocat surprindere și ironii.

Comentatori și investitori din tehnologie au glumit pe seama faptului că Brockman și-a „maximizat jurnalul”, sugerând că astfel de notițe pot deveni rapid materiale compromițătoare într-un proces.

Totuși, istoricii și specialiștii în business spun că practica nu este nouă. Andy Grove, fostul CEO Intel, ținea de asemenea jurnale pentru a-și clarifica ideile și strategiile.

În alte cazuri celebre, inclusiv în procesul lui Sam Bankman-Fried, procurorii au folosit note personale și liste private pentru a reconstrui decizii interne și intenții.

Între tehnologie și vulnerabilitate umană

Poate cel mai remarcabil aspect al jurnalului lui Brockman este tonul profund uman al însemnărilor sale.

Într-o industrie dominată de algoritmi, evaluări financiare și competiție tehnologică, notițele sale descriu îndoieli, anxietăți și reflecții personale.

La finalul audierii, Brockman a fost întrebat cum se simte văzându-și jurnalul citit public.

„Este foarte dureros”, a spus el.

A adăugat însă că nu există nimic în acele pagini de care să îi fie rușine. Brockman a mai declarat că a încetat să mai scrie despre OpenAI în jurnalul său în 2023. Nu a explicat motivul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Un incident șocant a avut loc într-un salon de înfrumusețare din São Paulo, Brazilia, unde o femeie de 27 de ani și-ar fi înjunghiat hairstylistul după ce s-a declarat nemulțumită de o tunsoare și de un tratament de păr.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, Lais Gabriela Barbosa da Cunha stătea în apropierea hairstylistului Eduardo Ferrari, în timp ce acesta tundea un alt client. Profitând de faptul că bărbatul era întors cu spatele, femeia ar fi scos un cuțit din geantă și l-ar fi înjunghiat între omoplați, relatează Daily Mail.

Doi bărbați au intervenit imediat și au imobilizat-o pe femeie, în timp ce hairstylistul, vizibil șocat, a fugit spre ieșirea salonului.

Alte imagini o surprind pe femeie ținută de agenți de securitate, în timp ce mai mulți angajați ai salonului se apropie de ea și o lovesc.

Potrivit angajaților salonului, conflictul ar fi început încă din luna aprilie, când femeia a mers la salon pentru un tratament de vopsire și texturare a părului. Aceștia susțin că la finalul programării clienta părea mulțumită și chiar ar fi publicat imagini cu noua coafură pe rețelele sociale.

Ulterior însă, femeia a început să reclame rezultatul și să ceară returnarea banilor, afirmând că tratamentul i-ar fi afectat aspectul părului.

„Mi-a luat părul și l-a ciopârțit cu foarfeca de filat. După cum vedeți, bretonul meu arată ca al lui Cebolinha”, a scris aceasta pe internet, făcând referire la un personaj de benzi desenate brazilian.

Potrivit angajaților, femeia ar fi amenințat salonul în repetate rânduri și ar fi spus că hairstylistul „va muri într-un fel sau altul” dacă nu îi sunt returnați banii.

În ziua incidentului, ea ar fi mers neanunțată la salon și ar fi cerut rezolvarea imediată a situației. Portarul clădirii fusese chemat să o scoată afară pentru că provoca scandal, cu puțin timp înainte de atac.

După agresiune, unul dintre angajați a reușit să-i ia cuțitul. Eduardo Ferrari a fost transportat pentru îngrijiri medicale, iar rana suferită a fost catalogată drept superficială.

Hairstylistul a transmis ulterior că echipa sa juridică urmărește cazul și contestă încadrarea faptei drept agresiune ușoară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Nu putem normaliza și nici păstra tăcerea în fața unor astfel de situații. Tentativa de omor este o infracțiune extrem de gravă și trebuie tratată ca atare”, a transmis Ferrari într-un comunicat.