Președintele Ungariei, Tamas Sulyok, a semnat sâmbătă modificarea Constituției adoptată de Parlament, care pune capăt imediat mandatului său. Deși a criticat dur măsura și a avertizat că afectează statul de drept, șeful statului a spus că era obligat să promulge legea, întrucât aceasta respectă procedurile constituționale.

Tamas Sulyok spune că nu a avut o altă opțiune

Modificarea constituțională a fost inițiată de partidul Tisza, aflat la guvernare și condus de premierul Peter Magyar, în cadrul reformelor prin care noua putere încearcă să elimine influența lăsată în instituțiile statului de fostul premier Viktor Orban.

Legea prevede încetarea imediată a mandatului lui Tamas Sulyok, invocând „pierderea gravă a încrederii societății” într-un președinte ales la începutul anului 2024 cu sprijinul parlamentarilor partidului Fidesz, formațiunea lui Viktor Orban.

Sulyok a declarat că nu a avut altă opțiune decât să promulge legea, deoarece aceasta respectă litera Constituției. Totuși, fostul judecător al Curții Constituționale a avertizat că reforma afectează statul de drept din Ungaria.

„Cea de-a șaptesprezecea modificare a Constituției marchează un moment de cotitură pentru democrația constituțională din Ungaria.

Prin înlăturarea unor demnitari publici într-un mod care încalcă în mod deschis statul de drept, se creează un precedent negativ care provoacă o rană profundă valorilor constituționale ale democrației, separației puterilor și statului de drept”, a declarat acesta.

Parlamentul va alege un nou președinte

Partidul Tisza deține o majoritate de două treimi în Parlament, ceea ce îi permite să modifice Constituția și alte legi fără sprijinul opoziției.

Potrivit noilor prevederi, Legislativul va alege un nou președinte care va rămâne în funcție până la intrarea în vigoare a unei noi Constituții sau pentru un mandat de cel mult cinci ani.

Modificarea introduce și o limită de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor, precum și o vârstă de pensionare de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale. Măsura îl obligă să se retragă și pe actualul președinte al Curții Constituționale, Peter Polt, considerat un apropiat al fostului premier Viktor Orban.

Peter Magyar a cerut în repetate rânduri demisia lui Sulyok

După victoria categorică în alegerile din aprilie, premierul Peter Magyar a cerut în mai multe rânduri demisia lui Tamas Sulyok, acuzându-l că nu a reprezentat unitatea națională în problemele importante și că a acționat în interesul fostului guvern condus de Viktor Orban.

Până la adoptarea acestei modificări constituționale, Sulyok a refuzat să demisioneze.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a anunțat că înregistrează în acest an un nou record al numărului de candidaţi înscrişi la concursul de admitere pentru studiile universitare de licenţă, scrie News.ro.

Concursul de admitere prin probă scrisă de la UMF „Carol Davila” se desfăşoară duminică, 26 iulie, începând cu ora 09:00.

Pentru ocuparea celor 1.947 locuri scoase la concurs în sesiunea iulie 2026, dintre care 1.291 finanţate de la bugetul de stat şi 656 cu taxă, s-au înscris 6.916 candidaţi, adică cu 3.039 mai mulţi decât în sesiunea din 2025 şi cu 2.712 mai mulţi, comparativ cu admiterea din 2024.

„Admiterea din 2026 stabileşte cel mai ridicat număr de candidaţi din istoria recentă a UMF „Carol Davila”, confirmând interesul în creştere pentru programele sale de studii şi consolidând poziţia universităţii ca lider al învăţământului medical superior din România. În ceea ce priveşte cifra de şcolarizare pentru anul universitar 2026–2027, Universitatea scoate la concurs 985 de locuri la programul de studii Medicină (725 finanţate de la buget şi 260 cu taxă), 274 de locuri la Medicină dentară (190 la buget şi 84 cu taxă), 114 locuri la Farmacie (94 la buget şi 20 cu taxă), precum şi 574 de locuri (314 la buget şi 260 cu taxă) în cadrul Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală”, anunţă instituţia de învăţământ.

Facultățile cu concurenţă mare

Facultatea de Medicină – 2727 candidaţi;
Facultatea de Stomatologie -800 candidaţi;
Facultatea de Farmacie – 107 candidaţi;
Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală – 3282 candidaţi.

În cazul programelor de studii la care selecţia candidaţilor se face pe bază de probă scrisă, cea mai ridicată concurenţă se înregistrează la Facultatea de Medicină Dentară. Aici 800 de candidaţi concurează pentru 190 de locuri finanţate de la bugetul de stat, şi la Facultatea de Medicină, unde 2.727 de candidaţi aspiră la unul dintre cele 725 de locuri bugetate, dintre care 20 au fost deja ocupate de olimpicii naţionali şi internaţionali admişi fără concurs. La Facultatea de Farmacie, pentru ocuparea celor 94 de locuri finanţate de la buget s-au înscris deja 107 de candidaţi.

Mai există un interes foarte ridicat şi pentru programele de studii din cadrul Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală. Aici s-au înscris 3.282 de candidaţi: Asistenţă Medicală Generală (4 ani de studiu) – 909 candidaţi: Moaşe (4 ani de studiu) – 88 candidaţi: Balneofiziokinetoterapie şi recuperare (3 ani de studiu) – 680 candidaţi: Tehnică dentară (3 ani de studiu) – 790 candidaţi: Radiologie şi imagistică (3 ani de studiu) -542 candidaţi.

Pentru candidaţii ale căror medii de admitere nu vor permite accederea la studiile universitare de licenţă pe locurile finanţate de la bugetul de stat, în sesiunea iulie mai sunt puse la dispoziţie și 656 de locuri cu taxă.

Taxa de înscriere la examenul de admitere la studiile de licenţă în UMFCD a fost de 500 de lei.

Escaladare periculoasă în conflictul din Orientul Mijlociu. Iranul a atacat pentru a doua zi consecutiv o centrală electrică și de desalinizare a apei din Kuweit, provocând un incendiu și oprirea unor unități de producție. 

Escaladarea conflictului dintre Iran și Statele Unite continuă să afecteze tot mai puternic statele din Golf. Kuweitul a anunțat sâmbătă că o a doua centrală electrică și de desalinizare a apei a fost lovită de Iran în decurs de numai 24 de ore, potrivit CNN.

Ministerul Electricității, Apei și Energiei Regenerabile din Kuweit a confirmat că noul atac iranian a provocat un incendiu într-o zonă a centralei și a impus oprirea preventivă a mai multor unități de producție.

„Acest atac, care a avut loc în cadrul odioasei agresiuni iraniene, a provocat un incendiu într-una din zonele componente ale centralei, ceea ce a necesitat măsuri de exploatare preventive”, a transmis Ministerul Electricității, Apei și Energiei Regenerabile din Kuweit, într-un comunicat oficial.

Autoritățile au precizat că echipele de intervenție lucrează pentru izolarea incendiului și repararea instalațiilor afectate, fără a oferi, deocamdată, informații despre eventuale victime sau amploarea pagubelor.

Atacul vine la doar o zi după ce o altă centrală electrică și de desalinizare din Kuweit a fost lovită în circumstanțe similare.

Kuweitul rămâne una dintre țările cel mai frecvent vizate de Iran de la reluarea confruntărilor dintre Teheran și Washington.

Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice și de desalinizare riscă să provoace o adevărată catastrofă umanitară într-o regiune unde astfel de instalații sunt esențiale pentru funcționarea statelor din Golf.

Bahreinul anunță un nou val de atacuri aeriene

În paralel, Bahreinul a raportat noi atacuri lansate de Iran asupra teritoriului său.

„Sistemele de apărare aeriene ale Forţei de apărare a Bahreinului au interceptat şi distrus mai multe atacuri aeriene perfide sâmbătă”, a anunțat Forța de Apărare a Bahreinului, într-un comunicat oficial.