Noua lege a salarizării, anunțată cu surle și trâmbițe de ministrul interimar al Muncii și cu sloganul „niciunui angajat nu i se va micșora salariul”, a stârnit revoltă în rândul categoriilor de angajați și anunță de pe acum proteste. Președintele României dă și el asigurări că nu va scădea venitul, însă promisiunea lui nu mai e o garanție pentru angajații de la stat.

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei”, a subliniat Nicușor Dan.

Ministrul interimar al Muncii a ținut să amintească și despre acordul agreat de partidele care au fost la guvernare, în privința noii legi a salarizării.

„Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută”, a declarat Dragoş Pîslaru.

Proiectul legii salarizării, criticat dur de judecători și magistrați

Primii care au reacționat și au tras semnalul de alarmă, referitor la viitoarea salarizare au fost magistrații. De la cel mai înalt nivel, criticile au curs în cascadă, considerându-se că prevederile actului normativ vor submina funcţionarea justiţiei.

,,Consiliul Superior al Magistraturii susţine că venitul unui magistrat debutant se va situa la un nivel absolut de neacceptat şi că magistraţii vor pierde din venituri dacă promovează la o instanţă sau un parchet superior. CSM va utiliza toate instrumentele legale pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătoreşti”, se arată în comunicatul CSM.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-a raliat imediat poziției Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorii susţin că proiectul noii legi a salarizării duce la demotivarea personalului de a rămâne în sistem şi la diminuarea ,,atractivităţii” profesiei de procuror.

Magistrații din Capitală dar și din țară au explicat cum proiectul Guvernului le va  reduce veniturile și au respins „campania de stigmatizare dusă de Guvern pentru deturnarea vinovăţiei privind degradarea nivelului de trai al populaţiei…

Prezentările trunchiate şi lipsite de context juridic şi bugetar ale guvernanţilor în cazul unor pretinse datorii faţă de sistemul judiciar riscă să inducă grav în eroare opinia publică şi să afecteze încrederea în justiţie”, se precizează în comunicatul ÎCCJ.

Judecătorii Curţii de Apel Piteşti au reacționat dur și au spus că „nu mai sunt dispuşi să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”. Ei consideră că prevederile proiectului fac parte dintr-o „strategie asumată făţiş la nivel politic, de demonizare continuă a magistraţilor pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătăţire a nivelului de trai al societăţii”.

Mai mult decât atât, un fost membru CSM susține că noua lege a salarizării excede cadrul legal, întrucât Guvernul este demis iar miniștrii interimari nu au competența de a iniția politici publice sau proiecte legislative. Toni Neacșu critică atât Executivul, cât și sindicatele implicate în negocieri, pe care îi acuză că legitimează un proces neconstituțional și lipsit de legitimitate.

Proiectul, criticat de sindicaliștii din Educație și Poliție

Sindicaliștii din Educație acuză lipsa de transparenţă în elaborarea documentului și faptul că vor fi favorizați politicienii și demnitarii, în timp ce angajaţii din sistemul public, inclusiv profesorii, ar urma să rămână cu salarii prea mici pentru califcarea și misiunea lor. Potrivit noului proiect, un profesor debutant ar urma să primească aproape 4.400 de lei net, iar un cadru didactic cu peste 25 de ani vechime ar fi remunerat cu 6.700 de lei net.

Și polițiștii avertizează că noua lege a salarizării le va diminua veniturile ca urmare a eliminării unor sporuri pentru ore suplimentare, efectuate de sărbătorile legale și a gradației pentru funcțiile de conducere.

Potrivit sindicaliștilor, aceste schimbări afectează tocmai „categoria cea mai încercată din Poliția Penitenciară din punct de vedere al riscurilor și programului”. Un exemplu îl dau polițiștii de la ordine publică.

Ei spun că noul proiect introduce baze de calcul diferite între familiile ocupaționale și nu sunt de acord cu stabilirea unei valori de referință fixe de 4.100 de lei pentru calculul sporurilor, în locul raportării la salariul de bază sau de funcție. De asemenea, este criticat și modul de calcul al gradațiilor care ar conduce la venituri mai mici decât în sectorul civil. De exemplu, în cazul civililor, gradația 1 este 7,5%, iar în cazul domeniului apărării este doar 3%.

Corul criticilor este completat de angajații din Guvern

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient de minimum 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului.

Angajații de la Guvern mai spun că invocarea sumei de aproximativ 166 miliarde lei, reprezentând cheltuieli salariale în sectorul public, ca fiind una dintre principalele probleme ale bugetului public, este nedreaptă și incompletă. De asemenea, angajații de la Ministerul de Finanțe revendică introducerea unei grile salariale distincte în noua lege a salarizării, în care să se țină cont de niște standarde specifice activității lor.

Primarii pierd sporurile pentru proiectele europene

Legea salarizării le scade și veniturile primarilor, prin faptul că li se înjumătățește sporul de lucru cu fonduri europene, între 500 și 800 de lei, conform datelor consultate de Gândul. Un primar de municipiu are acum un venit mediu de 17.801 lei net, dar diferă în funcție de numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială. După intrarea în vigoare a legii, venitul mediu al primarului ar urma să scadă la 17.269 de lei net.

Primarii se simt frustrați după aceste scăderi de venituri, pentru că, spun ei, funcționarii vor ajunge să câștige mai mult decât ei.

„Se scoate prevederea că niciun funcționar nu poate depăși viceprimarul. La ce scandal e pe faptul că se cresc indemnizațiile demnitarilor, cred că în câțiva ani iar ne bate la salarizare orice inspector, cum a mai fost până în 2017. La ministere, ministrul era sub orice director pentru că nu a fost frâna asta ”, a precizat, pentru Gândul, un primar.

Un funcționar public din primărie va putea câștiga, astfel, mai mult decât edilul care semnează bugete și de 2 miliarde de euro, precum bugetul Capitalei, sau de 500-600 de milioane de euro, în cazul orașelor mari. Un salariu mediu de primar are un coeficient care se aplică la salariul minim brut pe țară. Coeficientul depinde de numărul de locuitori ai localității respective.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru: „N-ar trebui să comparăm cât câștigă un profesor cu cât câștigă un parlamentar.”

Dragoş Pîslaru spune că salariul său creşte cu 2.500 de lei, prin noua lege a salarizării. El a precizat că fiecare categorie din statul român are un anumit specific şi că nu trebuie să comparăm cât câştigă un doctor cu cât câştigă un ministru sau cât câştigă un profesor cu cât câştigă un parlamentar. Există o evaluare obiectivă făcută tehnic, nu politic, pe cum anume se aşează, într-un sistem de salarizare modern”, a mai spus Pîslaru.

Întrebat cu cât i-ar creşte lui salariul, ministrul Dragoş Pîslaru a răspuns: „Pentru salariul meu de ministru, creşterea ar fi de 22%, o creştere de 2.500 de lei”.

Numai că ministrul este în interimat iar calculul făcut se referă doar la poziția sa actuală din guvernul demis Bolojan.

Bolojan: „Ne place, nu ne place, salarizarea unor demnitari pe o anumită scară este inevitabilă”

Chiar și în interimat, întrebat despre înghețarea pensiilor și majorarea salariile demnitarilor, Bolojan a precizat că ierarhia funcțiilor publice nu poate fi evitată.

„Ne place, că nu ne place, atâția câți sunt. Poate prea mulți. Salarizarea demnitarilor pe o anumită scară este inevitabilă. ”, a declarat premierul la Digi FM.

Cât despre legătura dintre  creșterile salariale ale demnitarilor și austeritatea generală, premierul a spus că l-a mandatat pe ministrul Muncii să negocieze cu Comisia Europeană o creștere eșalonată, astfel încât demnitarilor să li se mărească salariile după cele ale bugetarilor.

,,Înghețarea salariilor demnitarilor nu poate continua la nesfârșit. Soluția corectă este ca majorările să fie aplicate ultimele, după ce restul bugetarilor ajung la nivelul prevăzut de lege”, a precizat premierul demis.

AUTORUL RECOMANDĂ: