Deținuții din toate penitenciarele din România au acces, indiferent de fapta comisă, la o adevărată bursă a locurilor de muncă plătite. Mai mult, în funcție de orașele în care funcționează punctele de lucru, condamnații sunt transferați „în interes de serviciu”.

Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, recent, a fost implementată, în închisori, o bursă a locurilor de muncă în toată regula.

Sursele citate au precizat că este vorba despre posturi remunerate de către societăți care doresc să angajeze deținuți pentru muncă necalificată.

Deși sumele pot fi mai mari, pentru un condamnat se achită, de obicei, salariul minim pe economie, adică 4.325 lei, plus TVA, în condițiile în care activitatea este facturată de reprezentanții ANP ca „prestări servicii”.

Cât câștigă, de fapt, un pușcăriaș

Din acești bani, 40 la sută sunt ai deținutului, însă numai 30 la sută intră în contul său curent și pot fi folosiți de acesta pentru cumpărături, iar 10 la sută sunt puși deoparte de către autorități și îi sunt restituiți în ziua liberării.

Totodată, 60 la sută sunt încasați de către administrația penitenciarului respectiv, care este obligată să-i investească exclusiv pentru „îmbunătățirea condițiilor de detenție” 

Sursele Gândul au precizat că, mai nou, locurile de muncă disponibile sunt publicate în rețeaua internă a fiecărui penitenciar, iar lista poate fi accesată de către deținuți prin intermediul unor așa zise info-chioșcuri (tablete) montate pe holuri.

Pentru ce munci sunt căutați deținuții

În cazul în care au dreptul la muncă, ei pot aplica pentru orice post, indiferent de orașul în care se află. Dacă sunt acceptați de angajator, autoritățile trebuie să-i transfere la un penitenciar aflat în apropiere de locul de muncă.

Mai mult, chiar și deținuții foarte periculoși pot fi scoși pentru „activități lucrative” în exteriorul închisorii, însă în cazul lor este nevoie de minimum cinci polițiști de penitenciare înarmați cu arme automate, care să-i păzească.

Surse din ANP au afirmat că majoritatea locurilor de muncă pentru care se caută deținuți sunt pentru cules de porumb, fabricat volane și cablaje, săpat șanțuri, sortare de produse pentru unele corporații, dar și pentru construcția viitoarelor penitenciare de la Unguriu, județul Buzău și Berceni, județul Prahova.

AUTORUL RECOMANDĂ:

„Ei sunt multe de spus. Pe scurt, așa președinte, așa desemnare. Așa președinte, așa premier. Toată situația din România e ceva mai amplă. Pentru mine este un dezastru. E, în primul rând, un dezastru din punct de vedere al democrației. Dacă mai are rost să mai vorbim despre asta. Pentru că am un președinte legitim, dar o legitimitate șubredă. Până când el și instituțiile din subordine nu produc acel raport pe care l-a angajat, l-a promis privitor la anularea alegerilor în 2024, legitimitatea lui e șubredă, cel puțin pentru vreo 2 milioane de oameni al căror vot a fost anulat. Și chiar mai mult decât atât. Acuma am un om care formează guvernul care, așa cum ai spus, este, din punct de vedere politic, nimic mai mult decât liderul unei formațiuni care a luat sub 1%. Că n-a luat 1%, nu te pronunța așa cu ușurință, că nu îl dai de la tine. Eu am mai spus Tomac personal, ca persoană fizică e un om împotriva căruia eu n-am nimic. Pentru că din câți băsiști am cunoscut, Tomac nu e atât de agresiv, nu e atât de obraznic. Nu e atât de descreierat, ca să spun așa, ca majoritatea partizanilor lui Băsescu, ăștia pe care îi vedem și azi. Însă, din punct de vedere politic, el este exact ceea ce am spus și nimic altceva. E un om care e în Parlamentul European. Sigur, e regulă, dar pentru asta a trebuit să intre pe listele altui partid. Deci noi am mai avut independenți din ăștia, tehnocrat sau cum le spunem. Dar totuși Isărescu era Isărescu, că îl simpatizăm, că îl contestăm. Dar e vorba aia, stâlp în România. Cioloș, oricât de jalnic a fost mandatul său, totuși, când a fost numit, fusese ministru, fusese comisar european. Tomac, fără supărare, din punct de vedere politic e un băiat din curte. Din curtea de la Nicușor, de asta spun că e pe măsură.”, a explicat politicianul. 

Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. 

Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026.

Investitori nu mai cred într-o creștere economică

Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026.

Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească

Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%.

„Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România.

Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă.

Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului

Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României.

De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel.

RECOMANDAREA AUTORULUI: