Actualitate
Ce este un dispecerat de securitate și cine veghează cu adevărat când tu dormi?
Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în secunda în care se declanșează o alarmă? Nu sirena, nu becul roșu care clipește pe tastatură. Ci dincolo de toate astea, undeva într-o cameră pe care n-ai văzut-o niciodată, unde cineva tocmai a primit un semnal și are de luat o decizie. Acolo se decide, de fapt, dacă sistemul tău de securitate face ceva sau doar face zgomot.
Locul acela are un nume destul de sec, care nu sună deloc dramatic. Se cheamă dispecerat. Și cu toate că nu apare în reclame și nimeni nu se laudă cu el la o cafea, e probabil cea mai importantă piesă dintr-un serviciu de pază serios. Hai să vedem de ce.
Creierul invizibil din spatele oricărui sistem de pază
Imaginează-ți o casă cu camere, senzori de mișcare, contacte la uși și geamuri, o sirenă bună. Toate funcționează perfect. Detectează, înregistrează, fac zgomot. Și totuși, dacă nimeni nu se uită la ce transmit, ai cumpărat niște aparate scumpe care țipă în gol.
Dispeceratul e exact piesa care leagă toate echipamentele de un om. Practic, e centrul nervos unde ajung în timp real semnalele de la toate locațiile conectate. O alarmă pornește, un senzor sesizează mișcare unde n-ar trebui, un buton de panică e apăsat, cade tensiunea pe sistem. Toate aceste evenimente nu rămân închise în casa ta. Ele călătoresc, în câteva secunde, prin rețeaua de telefonie, prin internet sau prin radio, până la operatorii din dispecerat.
Acolo, în loc de aparate care reacționează mecanic, ai oameni care interpretează. Și asta schimbă totul. Pentru că un senzor nu știe diferența dintre o pisică și un hoț, dar un operator antrenat, care vede imaginile și cunoaște profilul locației, începe să-și dea seama foarte repede cu ce are de-a face.
Mi se pare interesant cum oamenii cred că securitatea înseamnă echipament. Camera cea mai scumpă, alarma cu cele mai multe funcții. În realitate, echipamentul e doar partea pe care o vezi. Inteligența reală stă în spate, în dispecerat, și în viteza cu care cineva transformă un semnal într-o acțiune.
Cum funcționează un dispecerat, pas cu pas
Procesul în sine pare simplu când îl explici, dar fiecare verigă a lui e mai delicată decât pare.
Semnalul care pornește totul
Totul începe cu un eveniment. Cineva forțează o ușă la trei dimineața. Un geam se sparge. Un detector de mișcare prinde o siluetă într-un depozit care ar trebui să fie gol. Sistemul local de alarmă sesizează, declanșează sirena pe loc și, în același timp, trimite semnalul mai departe.
Transmisia asta e mai robustă decât cred majoritatea oamenilor. Se face de obicei prin mai multe canale în paralel, ca să nu se piardă nimic dacă unul cade. Linie telefonică, rețea mobilă printr-o cartelă dedicată, internet, uneori radio ca rezervă. Ideea e ca semnalul tău să ajungă oricum, chiar dacă cineva taie un cablu sau pică net-ul în zonă.
Omul din spatele ecranului
În dispecerat, semnalul aterizează pe ecranul unui operator. Aici intervine factorul uman, partea pe care niciun algoritm n-o înlocuiește complet, oricât ar promite cei care vând software.
Operatorul vede de unde vine alarma, ce tip de eveniment e, ce istoric are locația. Dacă sistemul are camere, verifică imediat ce se întâmplă pe viu. E o efracție reală sau e clientul care a uitat codul? E un animal sau o persoană? Sunt situații în care operatorul vorbește prin difuzoarele instalate la fața locului și avertizează verbal intrusul, ceea ce de multe ori îl pune pe fugă înainte să apuce să facă ceva.
Treaba asta cere oameni serioși. În România, operatorii de dispecerat trebuie să fie pregătiți și avizați conform Legii 333/2003, cea care reglementează paza obiectivelor și protecția persoanelor. Nu e un job pe care îl iei de pe drum. Cere atenție constantă, sânge rece și capacitatea de a lua decizii corecte la patru dimineața, când restul orașului doarme.
De la alarmă la echipaj, în câteva secunde
Aici se vede cât de bun e cu adevărat un dispecerat. După ce a evaluat situația, operatorul nu stă pe gânduri. Alertează prin stație echipajul de intervenție și îl trimite spre locație. În paralel, sună clientul, ca să confirme sau să avertizeze. Iar dacă situația o cere, contactează poliția, pompierii sau ambulanța.
Toată secvența asta, de la semnal la mașina care pleacă spre tine, ar trebui să dureze secunde, nu minute. Iar de aici începe partea cu adevărat interesantă, despre care vreau să vorbesc pe larg, pentru că aici se câștigă sau se pierde tot jocul.
De ce un dispecerat bun face diferența între pagubă și liniște
Hai să fim cinstiți. Multă lume cumpără securitate pe principiul „să am și eu ceva”. Pun o alarmă, o conectează undeva, plătesc un abonament și uită de ea. Apoi, în ziua proastă în care chiar se întâmplă ceva, descoperă că serviciul pe care îl plăteau era, de fapt, decorativ.
Oamenii din domeniu folosesc o vorbă care îmi place tocmai fiindcă e brutal de exactă. Securitate de teatru. Adică plătești pentru iluzia protecției. Ai alarmă, ai abonament, ai sigla pe gard, dar când vine momentul, răspunsul e prea lent sau prea confuz ca să mai conteze. Hoțul a intrat, a luat ce a vrut și a plecat înainte ca cineva să ajungă acolo.
Diferența dintre un serviciu real și unul de teatru se reduce, în fond, la o singură întrebare. Cât de repede ajunge cineva când contează? Iar răspunsul la întrebarea asta depinde aproape în întregime de cum e organizat dispeceratul și de unde sunt poziționate echipajele.
Pentru o casă de valoare sau o afacere, viteza nu e un moft. E granița dintre a preveni o pagubă și a o constata a doua zi, când nu mai ai ce face decât să suni la asigurări și să-ți numeri pierderile. În București și în Ilfov, unde traficul poate transforma o distanță de cinci minute într-o jumătate de oră de chin, lucrul ăsta devine și mai apăsat.
Poziționarea echipajelor de intervenție pe teren
Aici ajung la o parte pe care puțini o explică, deși e absolut esențială. Un dispecerat poate fi excelent, cu operatori buni și tehnologie de top, dar dacă echipajele de intervenție sunt parcate într-o singură bază la marginea orașului, tot degeaba. Pentru că între semnalul de alarmă și sosirea efectivă a mașinii se interpune un lucru pe care nimeni nu-l poate trișa. Distanța.
De ce o singură bază nu funcționează
Gândește-te logic. Dacă o firmă ține toate mașinile de intervenție într-un singur loc și de acolo trimite echipaje în tot orașul, ce se întâmplă cu un client aflat la celălalt capăt? Așteaptă. Mult. Mai ales noaptea, când drumurile sunt goale dar distanțele rămân la fel, sau ziua, când traficul bucureștean înghite orice promisiune de „venim imediat”.
Modelul ăsta centralizat arată bine pe hârtie și e ieftin de gestionat, dar pe teren se prăbușește exact când ai cea mai mare nevoie de el. De-aia firmele serioase nu fac așa.
CARPAT GUARD, de pildă, distribuie echipajele strategic, nu le adună într-un singur punct. Mașinile sunt poziționate în zonele cu densitate mare de obiective protejate, ca să fie aproape de clienți. Practic, în loc să trimită ajutorul de la zeci de kilometri, are mereu un echipaj relativ aproape de fiecare locație. Asta transformă timpul teoretic de deplasare, ăla calculat optimist pe hartă, în minute reale de sosire la fața locului.
Harta reală a orașului contează
Mai e un detaliu pe care îl apreciez. Poziționarea asta nu e fixă, bătută în cuie odată pentru totdeauna. Se ajustează în funcție de unde sunt clienții și de ce arată analiza incidentelor. Dacă într-o zonă apar mai multe evenimente sau se adună mai mulți abonați, echipajele se redistribuie ca să acopere mai bine acolo.
E o abordare care seamănă mai degrabă cu felul în care gândește un serviciu de ambulanță decât cu o firmă de pază de modă veche. Nu stai și aștepți să te cheme cineva dintr-un birou central. Ești deja în teren, aproape, gata să pleci.
Compania acoperă București și principalele localități din Ilfov, de la Pipera, Voluntari și Otopeni până la Tunari, Corbeanca, Buftea, Chiajna, Popești-Leordeni, Bragadiru, Domnești și Berceni. Zone foarte diferite ca trafic, ca tip de proprietăți, ca riscuri. Iar acoperirea asta largă are sens doar dacă echipajele sunt răspândite inteligent, nu îngrămădite undeva și trimise la noroc.
Timpul de reacție, metrica care contează cu adevărat
Dacă ar fi să reții un singur lucru din tot articolul ăsta, ăsta ar fi. Într-un serviciu de pază bazat pe intervenție, timpul de reacție nu e un parametru oarecare. E parametrul. Tot restul, tehnologia, numărul de camere, calitatea senzorilor, există ca să servească acest singur scop. Să ajungă cineva acolo, repede, când se întâmplă ceva real.
Și aici e o nuanță pe care vreau s-o subliniez. Alarmele și camerele detectează problema. Atât. Ele nu o rezolvă. Detecția e doar prima jumătate a poveștii. A doua jumătate, partea care chiar salvează situații, e intervenția umană promptă la fața locului. Un sistem care detectează perfect dar răspunde prost e ca un detector de fum care țiuie frumos în timp ce casa arde și nimeni nu vine.
Materialele CARPAT GUARD vorbesc despre intervenție în câteva minute, asigurată de echipajele aflate în zona obiectivului. Iar cifra asta nu vine din echipamente mai bune, ci din organizare. Din faptul că mașina e deja aproape, că operatorul a evaluat corect și rapid, că nu s-a pierdut timp cu confuzii și ezitări. Viteza reală se construiește din zeci de decizii mici, luate corect, una după alta.
Mă gândesc la un scenariu pe care îl povestesc mulți. Ai un magazin într-o zonă comercială, te bazezi pe un agent care lucrează în program. Într-o noapte, la trei, alarma se declanșează. Efracție în plină desfășurare. Dacă agentul a plecat la opt seara, cum lucra el, nu mai e nimeni acolo. Dar dacă obiectivul e conectat la un dispecerat cu echipaje în zonă, mașina e deja pe drum în timp ce hoțul abia se chinuie cu ușa. Diferența dintre cele două scenarii nu e tehnologia. E felul în care e gândit răspunsul.
Coordonarea, partea pe care n-o vezi dar o simți
Am vorbit despre operatori și despre echipaje ca despre lucruri separate, dar magia se întâmplă când ele lucrează ca un singur organism. Asta înseamnă coordonare, și e mult mai greu de făcut bine decât pare.
Dispeceratul monitorizează continuu alarmele de la toate obiectivele conectate. În același timp, comunică instant cu echipajele disponibile pe teren. Iar când vine un eveniment, nu trimite primul echipaj care îi cade sub mână. Îl direcționează pe cel mai apropiat și disponibil, ca timpul de sosire să fie minim. Pare evident, dar coordonarea asta optimizată e exact ce desparte un serviciu profesionist de unul amatoricesc, unde echipajele se calcă pe picioare sau pleacă două spre aceeași locație în timp ce alta rămâne descoperită.
Mai e și grija pentru situațiile neprevăzute. Un dispecerat bine gândit ține mereu o rezervă operativă, un echipaj liber pentru cazurile în care se declanșează mai multe alarme în același timp sau o mașină are o problemă tehnică. Pentru că, da, se întâmplă să sune două alarme deodată, și atunci nu te poți baza pe noroc.
Coordonarea asta e ca un dirijor care ține o orchestră întreagă la unison. N-o auzi separat, dar dacă lipsește, totul sună fals. La fel și aici. Clientul nu vede coordonarea, dar o simte în viteza cu care vine ajutorul și în liniștea cu care doarme noaptea.
Tehnologia care alimentează dispeceratul modern
Acum, ca să nu crezi că totul se reduce la oameni și mașini, hai să spunem și partea de tehnologie, pentru că dispeceratele de azi nu mai seamănă deloc cu cele de acum cincisprezece ani.
Inima tehnică a unui dispecerat modern e capacitatea de a primi și interpreta imagini în timp real. Sistemele de monitorizare video de la distanță au transformat complet felul în care funcționează un centru de comandă. În loc să reacționeze orbește la un semnal de alarmă, operatorul se uită efectiv la ce se întâmplă și decide în cunoștință de cauză.
Camerele de azi nu mai sunt doar pentru înregistrare, ca să te uiți a doua zi cum ai fost jefuit. Au devenit un instrument activ. Vin cu software de analiză video, detecție de mișcare inteligentă, alerte automate care separă evenimentele reale de fâlfâitul unei crengi în vânt. Când se declanșează o detecție, operatorul primește imaginea pe loc, verifică și acționează. Sau, dacă e cazul, dă un avertisment audio prin difuzoare și descurajează intrusul înainte ca echipajul să mai fie nevoie.
Tehnologia asta a deschis și o variantă mai accesibilă pentru cei care nu-și permit agent permanent. Practic, în loc de un om care stă fizic la poartă douăzeci și patru de ore, ai camere care văd tot, un dispecerat care urmărește și echipaje gata să sară când chiar e nevoie. Costurile scad considerabil, uneori cu mai bine de jumătate, fără ca protecția să sufere. Pentru o asociație de proprietari sau o firmă mică, diferența pe factura lunară e enormă.
Echipamentele bune contează și ele. CARPAT GUARD lucrează cu producători de top, partener premium HIKVISION pentru partea video, plus PARADOX și AJAX pe zona de alarme. Dar și aici revin la ideea de la început. Echipamentul e doar unealta. Fără dispeceratul care o face utilă și fără echipajele care transformă o alertă în acțiune, ar fi tot niște aparate care clipesc frumos pe perete.
Ce ar trebui să cauți când alegi un serviciu cu dispecerat
Dacă ești în punctul în care te gândești la așa ceva pentru casa sau afacerea ta, sunt câteva lucruri pe care le-aș verifica înainte să semnez orice.
Primul, și cel mai important, e cât de aproape sunt echipajele de tine. Întreabă direct. O firmă serioasă îți poate spune cum își poziționează mașinile și cam în cât timp ajunge la o adresă din zona ta. Dacă răspunsul e vag sau evaziv, e un semn.
Al doilea e dacă dispeceratul funcționează nonstop, chiar nonstop, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, trei sute șaizeci și cinci de zile pe an. Pentru că incidentele nu țin cont de programul de lucru și majoritatea efracțiilor se întâmplă exact când tu nu ești atent.
Al treilea ține de experiență și de stabilitate. O companie care e pe piață de mulți ani și are mii de clienți a învățat deja din greșeli pe pielea altora, nu pe a ta. CARPAT GUARD, de exemplu, funcționează din 2004 și are peste patru mii de abonați în București și Ilfov, ceea ce înseamnă peste șaptesprezece ani în care a tot rafinat exact partea asta de coordonare și răspuns rapid.
Și, nu în ultimul rând, uită-te la cum tratează firma partea umană. Operatori avizați, agenți de intervenție bine pregătiți și echipați, o rată de retenție a personalului peste media pieței. Pentru că în meseria asta, oamenii experimentați fac diferența. Un operator care a trecut prin mii de evenimente reacționează altfel decât unul venit ieri.
CARPAT GUARD și intervenția rapidă în București și Ilfov
Dacă tragem linie peste tot ce am discutat, imaginea care iese e destul de clară. Un dispecerat de securitate nu e o cameră cu ecrane și o firmă care îți ia banii lunar. E sistemul nervos al întregii tale protecții, locul unde un semnal mut se transformă în cineva care vine să te ajute.
Iar valoarea reală a lui se măsoară într-un singur lucru. Cât de repede și de coerent reacționează când chiar contează. Restul, oricât de impresionant ar suna în prezentări, e secundar.
CARPAT GUARD a construit întregul sistem exact în jurul acestei idei. Echipaje poziționate strategic în București și Ilfov, ca să fie mereu aproape. Un dispecerat care coordonează prompt, fără confuzii și fără timpi morți. Și o obsesie sănătoasă pentru timpul de reacție, tratat nu ca un detaliu de marketing, ci ca metrica după care se judecă singuri. Asta e direcția, limpede. Intervenție rapidă, acolo unde locuiești și unde muncești, în orașul ăsta aglomerat și în județul din jurul lui.
Diferența dintre a fi păzit și a te simți în siguranță
E o deosebire subtilă, dar reală, între a avea un sistem de pază și a avea liniște. Poți să umpli casa de camere și senzori și tot să dormi prost, dacă în adâncul tău știi că, la o adică, nu vine nimeni la timp.
Liniștea adevărată nu vine din echipament. Vine din certitudinea că cineva veghează, că semnalul tău ajunge undeva unde un om îl ia în serios și că, dacă se întâmplă ceva, o mașină pleacă spre tine în secunde, nu în jumătate de oră. Asta cumperi, de fapt, atunci când alegi un serviciu cu dispecerat serios și echipaje aproape. Nu aparate. Ci faptul că nu ești singur la trei dimineața, atunci când contează cel mai mult.
Întrebări frecvente despre dispeceratul de securitate
Ce este, mai exact, un dispecerat de securitate
Este centrul de comandă al unei firme de pază, locul unde ajung în timp real semnalele transmise de sistemele de alarmă și de camerele obiectivelor conectate. Operatorii urmăresc aceste semnale fără pauză, evaluează fiecare eveniment și decid dacă trimit un echipaj de intervenție, sună clientul sau alertează autoritățile. Practic, el transformă un semnal mut într-o reacție concretă.
Cum funcționează un dispecerat de monitorizare, pas cu pas
Când se declanșează o alarmă, semnalul ajunge instant la dispecerat prin telefonie, internet sau radio, de obicei pe mai multe căi în paralel. Operatorul vede tipul de eveniment și locația, verifică imaginile video dacă sistemul are camere, apoi acționează. Alertează echipajul cel mai apropiat, contactează clientul și, la nevoie, anunță poliția, pompierii sau ambulanța. Toată secvența ar trebui să dureze secunde.
De ce contează atât de mult timpul de reacție
Pentru că alarmele și camerele doar detectează problema, nu o rezolvă. Rezolvarea cere intervenție umană promptă la fața locului. Un timp de reacție mic înseamnă diferența dintre prevenirea unei pagube și constatarea ei a doua zi, când nu mai ai ce face. Într-un serviciu bazat pe intervenție, viteza de sosire este metrica principală după care se judecă totul.
De ce sunt echipajele distribuite în teren și nu adunate într-o singură bază
Pentru că o bază unică întârzie răspunsul la marginile zonei acoperite. Dacă toate mașinile pleacă din același punct, clienții aflați departe așteaptă mult, mai ales în trafic. Distribuirea echipajelor în zonele cu mulți clienți scurtează distanța până la fiecare obiectiv și transformă timpul teoretic de pe hartă în minute reale de sosire la fața locului.
Trebuie ca operatorii de dispecerat să fie autorizați
Da. În România, activitatea de monitorizare prin dispecerat este reglementată de Legea 333/2003, care vizează paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Operatorii trebuie să fie pregătiți și avizați conform acestei legi, tocmai pentru că de deciziile lor depinde siguranța oamenilor și a proprietăților.
Un dispecerat funcționează cu adevărat nonstop
Un serviciu profesionist funcționează permanent, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Incidentele nu țin cont de programul de lucru, iar multe efracții se produc noaptea sau exact în intervalele în care o proprietate pare nesupravegheată. Un dispecerat care se oprește la o anumită oră lasă descoperit tocmai momentul în care riscul e cel mai mare.
Ce zone acoperă CARPAT GUARD și cât de repede ajunge un echipaj
CARPAT GUARD acoperă Bucureștiul și principalele localități din Ilfov, printre care Pipera, Voluntari, Otopeni, Tunari, Corbeanca, Buftea, Chiajna, Popești-Leordeni, Bragadiru, Domnești și Berceni. Echipajele de intervenție sunt poziționate strategic în teren, nu într-o singură bază, iar dispeceratul direcționează mereu echipajul cel mai apropiat de locul incidentului, pentru un timp de reacție cât mai mic. Pentru o estimare exactă pentru adresa ta, cel mai bine e să ceri direct firmei o evaluare a zonei tale.
Actualitate
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din
România au înregistrat brusc temperaturi foarte ridicate. Incidentul e anchetat
ca un posibil atac cibernetic.
Atacuri cibernetice au avut loc în mai multe ţări europene, pierderile fiinc semnificative. Foto: X
Un posibil atac cibernetic
a vizat, în noaptea de 2 noiembrie, echipamentele frigorifice din șase magazine
din România. În jurul orei 1.30, temperatura din frigidere a crescut brusc,
însă problema a fost observată de angajați abia dimineața, în jurul orei 8.00.
Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică
(DNSC), care a verificat modul în care au fost accesate sistemele de comandă
ale instalațiilor.
Potrivit directorului
DNSC, Dan Cîmpean, echipamentele care gestionau frigiderele erau conectate la
internet prin routere GSM cu IP fix și foloseau versiuni vechi de software,
ceea ce le putea permite atacatorilor să ajungă direct la sistemele de comandă.
Specialiștii au
recomandat izolarea echipamentelor și actualizarea programelor vulnerabile.
Celelalte sisteme informatice ale retailerului nu au fost afectate.
„Pe 2 noiembrie, în
jurul orei 1.30, echipamentele frigorifice din 6 magazine au urcat la
temperaturi foarte mari. Problema a fost observată abia la 8.00. S-a raportat
incidentul către DNSC ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce
gestionau frigidere. Controllerele erau legate prin routere GSM cu IP fix,
accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi.
DNSC a furnizat recomandările tehnice pentru izolarea incidentului și pentru
actualizarea versiunilor de software vulnerabile. Incidentul nu s-a propagat și
la alte infrastructuri IT. Atacul este similar cu cel observat azi în mai multe
state”, a explicat Dan Cîmpean pentru Libertatea.
Atacuri similare în supermarketuri din
mai multe țări europene
Incidentul din
România a fost semnalat în aceeași zi cu alte cazuri înregistrate în Europa. În
mai multe țări, sistemele frigorifice ale supermarketurilor au fost accesate de
la distanță, iar temperaturile din vitrine și congelatoare au crescut până la
niveluri care au compromis păstrarea alimentelor.
În Belgia, problemele
au afectat zeci de magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché. Sistemele
frigorifice au fost trecute în modul de dezghețare, ceea ce a dus la încălzirea
vitrinelor. Magazinele au retras de la vânzare produsele proaspete care nu mai
puteau fi păstrate în condiții corespunzătoare, potrivit publicației belgiene
7sur7.
Și în Suedia au fost
raportate incidente la lanțurile ICA și Coop. În unele unități, temperaturile
din vitrine au crescut de la valori negative la peste 38 de grade Celsius, iar
în anumite cazuri au ajuns la 50 de grade. Un magazin din localitatea Sjöbo a
fost închis, iar marfa alterată a fost aruncată, a relatat Sweden Herald.
Şi supermarketurile
din Franța s-au confruntat anterior cu atacuri de același tip, care au provocat
pierderi importante de produse alimentare. Probleme au fost semnalate și în
restaurante Ikea și în unele lanțuri de măcelării, unde alarmele instalațiilor
frigorifice au pornit în timpul nopții sau în primele ore ale dimineții.
Sistemele frigorifice
au fost reprogramate de la distanţă
Potrivit
explicațiilor oferite de compania Sabcobel, specializată în instalații
frigorifice, atacatorii au intervenit asupra vaporizatoarelor, componente care
participă la procesul de răcire. Acestea ar fi fost comandate să funcționeze
continuu în modul de dezghețare. În loc să mențină temperaturi scăzute,
instalațiile au început astfel să încălzească vitrinele și spațiile de
depozitare.
În unele cazuri,
simpla actualizare a programelor nu este suficientă pentru repararea
echipamentelor. Potrivit specialiștilor Sabcobel, poate fi necesară și
înlocuirea fizică a unităților de comandă.
Reacţia UE în faţa
atacurilor
Comisarul european
pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a transmis un avertisment
în urma atacurilor cibernetice care au afectat supermarketuri din cel puțin
șapte țări europene, provocând creșterea temperaturilor în frigidere și
congelatoare. Acesta a catalogat repetarea acestor incidente drept „profund
îngrijorătoare” și a denunțat o „încercare deliberată de a perturba lanțul de
aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în acesta”,
potrivit trtworld.com.
„E o tentativă deliberată de perturbare a lanţului nostru
de aprovizionare alimentară şi despre subminarea încrederii consumatorilor, un
avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios”, a declarat Christophe Hansen.
„Securitatea noastră alimentară nu este ameninţată pentru
moment, însă risipa alimentară şi repercusiunile sale asupra întreprinderilor
sunt reale”, mai spus el.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T19:32:06.318Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne din partid, în contextul în care mai multe voci din platforma conservatoare cer alegerea rapidă a unei noi conduceri și desemnarea unui contracandidat pentru Ilie Bolojan.
Mircea Abrudean, președintele Senatului Foto: FB Mircea Abrudean
Întrebat despre solicitările liberalilor nemulțumiți, Abrudean a amintit că aceștia au avut ocazia să intre în competiție și la precedentul Congres, însă nu au propus un candidat alternativ, potrivit TVR Info.
„Au avut ocazia la precedentul Congres, la care n-au venit cu un contracandidat. Sigur, acel Congres a fost suspendat de către instanţe. Nu cred că este o problemă să mai fie organizat un nou Congres, cred că este poate chiar benefic, pentru a lămuri definitiv, să-i spunem, apele în Partidul Naţional Liberal. Poate că de data asta instanţa nu va suspenda o decizie a unui Congres, cine ştie, vom vedea”, a declarat președintele Senatului.
Mircea Abrudean a subliniat că decizia convocării unui Congres aparține structurilor statutare ale partidului și a apreciat existența opiniilor critice în interiorul formațiunii.
„Nu văd nicio problemă cu privire la acest lucru. E, repet, foarte bine că există contestatari în interiorul partidului, au existat întotdeauna. E bine ca ei să se manifeste în interiorul partidului, în cadrul forurilor statutare, respectiv Congresul, care este cel mai înalt for posibil”, a afirmat liberalul.
Referindu-se la o posibilă candidatură a președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, pentru șefia partidului, Abrudean a spus că forța unui candidat se măsoară exclusiv prin votul delegaților la Congres.
„Contestatari şi contracandidaţi pot să fie mulţi, puterea acestora se vede la votul din Congres. În rest, până atunci, sigur că fiecare se poate manifesta cum consideră mai bine, mai vocal, mai puţin vocal”, a declarat liberalul.
În opinia sa, legitimitatea unei conduceri politice este dată de rezultatul votului din forul suprem al partidului.
„Rezultatul Congresului este cel care defineşte puterea unui lider”, a subliniat Mircea Abrudean.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T13:10:06.793Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”pathArray”:[„”,”politica”,”un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Noile taxe impuse de Uniunea Europeană coletelor de mică valoare provenite din afara blocului comunitar ar putea genera venituri de aproximativ 6 miliarde de euro pe an, în perioada 2028-2034. Măsurile vizează în special platformele chineze de comerț electronic, precum Shein și Temu, și urmăresc atât creșterea veniturilor bugetare, cât și limitarea importurilor de produse ieftine care nu respectă întotdeauna reglementările europene, potrivit unui document intern al Comisiei Europene consultat de Reuters.
Aproximativ 90% din veniturile colectate ar urma să ajungă la bugetul UE. Foto: Shutterstock
Amploarea fenomenului este evidențiată de datele privind importurile. Anul trecut, în Uniunea Europeană au intrat aproximativ 5,8 miliarde de colete cu o valoare declarată mai mică de 150 de euro, în creștere cu 26% față de anul precedent. Comisia Europeană consideră că, în numeroase cazuri, valoarea mărfurilor a fost declarată sub nivelul real pentru evitarea taxelor vamale.
Începând cu 1 iulie, a fost introdusă o taxă de trei euro pentru coletele mici, iar de la 1 noiembrie a fost aplicată o taxă suplimentară de doi euro, ceea ce majorează costurile importurilor. Estimarea de 6 miliarde de euro ia în calcul și o posibilă scădere a numărului de colete, pe măsură ce retailerii își adaptează activitatea la noile reguli.
Eurodeputatul Dirk Gotink, responsabil de coordonarea reformelor vamale la nivelul UE, a susținut că măsurile vizează combaterea unui model de afaceri bazat pe importuri de mică valoare și produse neconforme cu reglementările europene. Potrivit acestuia, veniturile suplimentare ar putea contribui la modernizarea și consolidarea autorităților vamale.
Cum vor fi împărțiți banii și cum reacționează platformele chineze
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, aproximativ 90% din veniturile colectate ar urma să ajungă la bugetul Uniunii Europene, iar restul de 10% la statele membre. Proporțiile ar putea fi însă modificate în cadrul negocierilor privind bugetul comunitar pentru perioada 2028-2034. În prezent, statele membre rețin 25% din taxele vamale colectate.
Platformele vizate au început deja să își adapteze strategiile. Compania care deține Temu a avertizat că noile taxe vor avea un impact considerabil asupra anumitor segmente ale activității sale. Shein, care obține aproximativ o treime din venituri în Europa, a transmis că prioritatea sa rămâne menținerea prețurilor competitive și îmbunătățirea serviciilor de livrare.
La rândul său, AliExpress, deținut de grupul Alibaba, a anunțat extinderea capacităților de depozitare locală. Compania a avertizat însă că noile costuri ar putea afecta în special gospodăriile europene cu venituri mici.
„Taxa Temu”, propusă spre eliminare
Un proiect de ordonanță de urgență propune abrogarea „taxei Temu” de la 1 noiembrie 2026 și, concomitent, deschiderea unei linii de împrumuturi din venituri din privatizare de până la 300 milioane lei pentru susținerea termoficării în iarna 2026–2027. Detalii AICI.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T06:53:12.326Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/europa/taxa-pe-coletele-shein-si-temu-ar-putea-aduce-sase-2568195.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”taxa-pe-coletele-shein-si-temu-ar-putea-aduce-sase-2568195.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/taxa-pe-coletele-shein-si-temu-ar-putea-aduce-sase-2568195.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/taxa-pe-coletele-shein-si-temu-ar-putea-aduce-sase-2568195.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din România au înregistrat brusc temperaturi...
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne...
Taxa pe coletele Shein și Temu ar putea aduce șase miliarde de euro anual la bugetul UE
Noile taxe impuse de Uniunea Europeană coletelor de mică valoare provenite din afara blocului comunitar ar putea genera venituri de...
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru stingerea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale, instituțiile publice finanțate integral...
Femeia captivă de trei ani într-un paradis din Pacific, deși are bilet de avion spre casă. Vrea să-și revadă mama bolnavă și să ajungă la nunta fiului
O femeie este blocată de trei ani în Insulele Cook, un arhipelag din Pacific, după ce a fost înșelată de...
Șofer de Bolt, înjunghiat după ce a cerut plata cursei. Agresorul abia ieșise din închisoare
Un șofer de Bolt, în vârstă de 52 de ani, a fost înjunghiat în mână de un client, în București,...
Porcul din gospodărie, între tradiție și faliment: „În următoarele trei săptămâni trebuie să vândă”
Internetul s-a umplut de anunțuri de vânzare, fiind perioada în care unii români cumpără porci pentru a-i sacrifica la Crăciun....
-
Actualitateacum 2 zilePlatforma pentru angajarea muncitorilor străini se redeschide până la 15 noiembrie: ce trebuie să știe firmele
-
Actualitateacum 3 zileTranssemenic, drumul de poveste din Banatul Montan care leagă satele pemilor de stațiunea Semenic
-
acum 3 zileReduceri Oriflame de Black Friday 2026: ce merită să pui pe wishlist
-
Breakingacum 3 zileAvangarde: AUR ar câștiga defilând alegerile parlamentare. Ce partid urcă puternic, cine scade în cel mai recent sondaj de opinie
-
Actualitateacum 3 zileRevenit din suspendare, Alibec se gândește deja la retragere. Vrea să se reprofileze: „Aș vrea să fac asta, îmi place ideea. Mă apuc acum!”
-
Breakingacum 3 zileCe a reproșat Comisiei de Etică a Universității din Iași judecătoarea care l-a trimis după gratii pe fiul lui Tudorel Toader
-
Uncategorizedacum 3 zileOrganizarea banchetului de clasa a 12-a, cum eviți cele mai frecvente greșeli
-
Breakingacum o ziRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns