Azilele groazei din Bihor nu au rămas fără ecou. În spațiul public este discutat intens cazul, iar recent au apărut informații potrivit cărora Viorel Pașca, liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, ar fi ocolit în repetate rânduri procedurile legale privind înmormântările, îngrijirea vârstnicilor și administrarea centrelor pentru bătrâni. Acesta ar fi desfășurat aceste activități sub acoperirea unei asociații prezentate drept organizație de binefacere. Familia Pașca este cercetată în libertate în dosarul de trafic de persoane, la decizia judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București.

Ministrul demis Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook, se plânge că nu a fost informat dinainte de perchezițiile procurorilor DIICOT de la Azilele Groazei din Bihor. Dragoș Pîslaru afirmă că doar instanța poate stabili vinovăția lui Viorel Pașca și cere ca ancheta să își urmeze cursul. El susține că Pașca a desfășurat activități de asistență în afara cadrului legal, dar amintește că instituții ale statului au trimis beneficiari către centrele sale și au făcut controale fără a opri activitatea. Dragoș Pîslaru spune că nu va face alte comentarii până la finalizarea anchetei.

„Într-un stat de drept, justiția nu se face nici la televizor, nici pe rețelele de socializare.

Până la o decizie judecătorească care să stabilească contrariul, domnul Viorel Pașca este un om de bună credință, care a adăpostit, de-a lungul a aproape două decenii, mii de oameni aflați în nevoie.

Totodată, este de necontestat faptul că domnul Pașca a desfășurat această activitate de binefacere în afara cadrului legal în materia asistenței sociale, fără implicarea unor specialiști în domeniu.

La fel de adevărat, în ciuda activității desfășurate în afara cadrului legal, mulți oameni au fost transportați către azilele lui domnul Pașca chiar de către instituții ale statului român.

Mai mult, instituții ale statului au desfășurat de-a lungul anilor verificări în imobilele respective, fără progres pentru intrarea în legalitate și fără sistarea activității.

Mai departe, din respect pentru cursul actului de justiție, la acest moment nu voi face alte comentarii publice referitoare la activitatea domnului Pașca ori a instituțiilor implicate”, spune Dragoș Pîslaru.

Ce spune despre acțiunea DIICOT din 30 iunie 2026

Dragoș Pîslaru a continuat să vorbească despre acțiunea DIICOT care a avut loc pe 30 iunie 2026. În jurul orei 09:30, printr-un apel telefonic, ministrul demis a fost informat că peste 400 de persoane vulnerabile, evacuate din imobile private din Bihor, trebuie să fie relocate urgent.

Ministrul afirmă că Ministerul Muncii nu a fost anunțat din timp despre operațiune și că a organizat o celulă de criză pentru găsirea rapidă a locurilor de cazare. Relocarea a durat aproape 24 de ore și a implicat autorități din 20 de județe. Pîslaru propune un protocol național pentru protejarea persoanelor vulnerabile în timpul unor astfel de intervenții.

„În dimineața zilei respective, la ora 09:30, am primit un telefon prin care am fost informat despre faptul că peste 400 de persoane vulnerabile care au fost evacuate dintr-o serie de imobile private din Bihor trebuie relocate de urgență.

Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare.

Telefonul a venit din partea doamnei Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care se afla la fața locului, la Dumbrava. Dumneai a fost înștiințată în prealabil de către DIICOT că această acțiune urma să aibă loc și a fost implicată în derularea acțiunii, inclusiv prin deplasarea pe teren, la Bihor.

Pus în fața faptului împlinit, urmare a acelui telefon, am intrat de urgență în contact cu procurorul-șef, cu președintele DGASPC Bihor, cu președintele Consiliului Județean Bihor, cu prefectul județului Bihor, cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat și cu o serie de alți reprezentanți ai autorităților județene pentru a înțelege situația și pentru a găsi soluții rapide pentru acomodare în alte centre, în funcție de condiția în care se afla fiecare persoană.

După aceste discuții, prima întrebare pe care mi-am adresat-o în acea dimineață a fost: dată fiind amploarea acestei acțiuni, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili?

Este o întrebare la care nici astăzi, la o săptămână distanță, nu am un răspuns.

Am demarat coordonarea la nivel de minister prin crearea unei celule de criză și mobilizarea de urgență a instituțiilor de asistență socială din 20 de județe pentru a asigura locurile necesare pentru preluarea în condiții de siguranță și îngrijirea celor vulnerabili. Procesul de relocare a durat aproape 24 de ore de activitate continuă.

În aceste condiții, am convingerea că este absolut necesară dezvoltarea unui protocol național pentru protecția persoanelor vulnerabile beneficiare ale serviciilor sociale în timpul intervențiilor operative. Evaluarea socială, alături de evaluarea medicală și psihologică nu poate să lipsească pentru a proteja persoanele vulnerabile pe parcursul întregului proces”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.

Ce s-a întâmplat cu cele 409 persoane din imobilele private din Bihor

De asemenea, a oferit detalii referitoare la relocarea sutelor de persoane și la măsurile care au fost dispuse până în acest moment. Dragoș Pîslaru spune că prioritatea autorităților este protejarea și monitorizarea celor 409 persoane evacuate din Bihor. Ministerul Muncii a cerut fonduri suplimentare pentru îngrijirea acestora și a constituit echipe operative la nivel central și județean. Autoritățile colectează date despre beneficiari, verifică standardele centrelor și oferă sprijin familiilor printr-un call-center dedicat. Până acum au fost înregistrate 40 de apeluri, însă niciun aparținător nu și-a exprimat intenția de a prelua o persoană relocată.

DGASPC-urile implicate au emis deciziile necesare pentru cazarea de urgență a persoanelor în centre sociale licențiate. Autoritățile spun că relocarea s-a făcut cu acordul beneficiarilor, iar solicitările de mutare în alte județe, pentru apropierea de familie, vor fi analizate individual.

• 394 persoane se află în prezent în centre de asistență socială din 20 de județe;
• 15 persoane se află în continuare în unități medicale, transferați din unitățile de primiri urgențe. Acestea vor rămâne sub supraveghere medicală atât timp cât este necesar, iar după externare vor fi relocate în servicii sociale adecvate, în funcție de evaluarea medicală și socială;
• 149 persoane sunt încadrate în grad de handicap;
• 212 persoane vârstnice cu vârste care ajung la 93 de ani;
• 11 persoane nu dețin documente de identitate (fără CNP), iar autoritățile competente lucrează pentru clarificarea și refacerea documentelor.

Distribuția pe județe a persoanelor care au fost preluate din azilele groazei din Bihor

• Alba: 60 persoane
• Satu Mare: 56 persoane
• Sibiu: 42 persoane
• Arad: 38 persoane
• Cluj: 36 persoane
• Botoșani: 31 persoane
• Vâlcea: 29 persoane
• Mehedinți: 17 persoane
• Bistrița-Năsăud: 15 persoane
• Mureș: 14 persoane
• Bihor: 10 persoane
• Neamț: 10 persoane
• Hunedoara: 9 persoane
• Vrancea: 7 persoane
• Giurgiu: 5 persoane
• Olt: 5 persoane
• Timiș: 4 persoane
• Brașov: 3 persoaneâ
• Gorj: 2 persoane
• Caraș-Severin: o persoană
• 15 persoane au fost transferate în unități medicale

Autoritățile monitorizează permanent situația persoanelor relocate, prin AJPIS și cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale. Ministerul Muncii anunță că va prezenta în zilele următoare noi informații despre starea beneficiarilor și serviciile primite. Dragoș Pîslaru a confirmat decesul unui bărbat de 55 de ani, relocat în județul Mureș. Cauza morții urmează să fie stabilită de Institutul de Medicină Legală.

Dragoș Pîslaru prezintă concluzii preliminare referitoare la cazul de la Bihor

El cere ca ancheta să fie soluționată cât mai rapid și afirmă că acest caz evidențiază problemele sistemului de protecție socială din România. Ministrul spune că va dispune măsuri pentru remedierea deficiențelor și pentru prevenirea unor situații similare. El afirmă că își va continua mandatul cu responsabilitate, în ciuda caracterului interimar al funcției.

„Sper ca justiția să clarifice acest cazul cât mai rapid, înțelegând importanța sa la nivel societal.

Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilități, pe cei abandonați de familie și pe cei rămași fără adăpost.

Nu putem schimba trecutul, oricât de mult ne-am dori, însă este de datoria noastră să ne asigurăm că aceste situații nu se vor mai repeta pe viitor.

De aceea, în zilele următoare voi dispune o serie de măsuri atât pentru remedierea carențelor imediate și evidente, cât și pentru identificarea unor soluții sistemice pentru îngrijirea celor care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru.

În ciuda caracterului interimar al mandatului meu, așa cum am demonstrat și până acum, voi continua să tratez responsabilitatea care mi-a fost încredințată cu profesionalism, cu onestitate și cu respect față de români”, a mai notat Dragoș Pîslaru pe Facebook.