Actualitate
De ce creșterea salariului minim poate avea efecte nedorite: avertismente privind concedieri și muncă la negru
Creșterea salariului minim de la 1 iulie generează efecte economice controversate, cu opinii divergente în rândul economiștilor, consultanților și mediului de afaceri. În timp ce Guvernul spune că protejează veniturile mici, experții consultați de „Adevărul” avertizează asupra efectelor negative majore pe care măsura le va produce, cu efecte în lanț care includ presiune pe costuri, ajustări ale pieței muncii și posibila extindere a muncii la negru.
Creșterea salariului minim sporește riscul de muncă la negru. Foto arhivă
Profesorul de economie Radu Nechita a declarat pentru „Adevărul” că efectele nu pot fi tratate uniform, deoarece piața muncii reacționează diferit în funcție de mai mulți factori structurali.
„Impactul creșterii salariului minim este diferit în funcție de regiune, sector economic, mărimea firmelor, nivel de calificare și productivitate al salariaților etc. În regiunile sărace, activitatea economică va fi redusă (unii salariați vor fi concediați) sau va trece la negru, cei mai puțin calificați, experimentați, flexibili vor avea dificultăți să-și păstreze locul de muncă sau să-și găsească unul, iar cei care-l vor păstra, vor avea de îndeplinit cerințe mai stricte. Firmele mari vor fi afectate, vor face eforturi de adaptare și reorganizare, dar impactul cel mai neplăcut va fi asupra firmelor mici și mijlocii, din domeniul serviciilor livrate local, pe o piață cu clienți cu venituri reduse”, a spus el, explicând modul în care este calculat costul total al angajării și de ce acesta devine relevant în analiza pieței.
„Un salariu minim de 4.325 lei înseamnă că valoarea muncii salariatului trebuie să fie de cel puțin 4.418 lei, deoarece acesta este costul total pentru angajator. Aceasta este de fapt valoarea remunerației factorului muncă, adică salariul complet.
Dacă valoarea muncii salariatului este mai mică de 4418 lei, ar însemna că angajatorul „cumpără” un serviciu la un preț mai mare decât „face”. Acest lucru nu se poate întâmpla prea mult timp pe o piață concurențială, nici măcar statul nu te poate forța să cumperi de pe piață ceva mai scump decât îți convine”, a adăugat economistul.
Ce variante are angajatorul: productivitate, investiții sau ajustare
Profesorul de economie a descris mai multe mecanisme de adaptare ale firmelor în fața creșterii costurilor salariale.
„Deoarece angajarea și concedierea sunt costisitoare, angajatorul va încerca să-i mărească productivitatea angajatului reducând timpii morți, de exemplu, îl cheamă să lucreze la restaurant strict la orele de vârf, stabilind norme sporite, noi sarcini etc., ceea ce nu ameliorează situația angajaților”, a declarat Nechita pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, productivitatea ar putea fi sporită, eventual, prin investiții suplimentare, dar „acel capital suplimentar necesită de regulă și un capital uman sporit, adică salariați mai calificați”. „Deci locul de muncă respectiv poate fi păstrat, dar este posibil ca el să fie ocupat de altcineva. Soluția creșterii productivității este cea ideală, dar dacă ea ar fi fost posibilă, rentabilă, ea ar fi fost deja aplicată de angajator”, a sugerat economistul.
Dacă aceste soluții nu funcționează, ajustarea devine inevitabilă.
În opinia sa, „dacă productivitatea nu poate fi sporită la nivelul salariului complet, atunci angajatorul va renunța la angajat (ceea ce înseamnă restrângerea activității sau chiar închiderea firmei) sau îl va înlocui cu capital”.
„De exemplu, comanda nu mai este preluată de un angajat ci este tastată de client de pe ecran. Substituirea muncii prin capital necesită investiții care pot fi făcute de firme mari (nu IMM-uri), care operează pe piețe mari (restaurant la oraș, la sat) și cu clienți cu venituri ridicate”, a spus Nechita.
Radu Nechita: Există riscul extinderii muncii la negru
Una dintre cele mai sensibile consecințe posibile, în opinia profesorului, este migrarea către economia informală.
„Mai există și varianta angajării la negru, ceea ce vulnerabilizează tocmai angajații pe care creșterea salariului minim ar fi trebuit să-i ajute”, a punctat profesorul de economie, adăugând însă că, în cazul în care salariul minim este peste nivelul care ar fi pe piață, pe același loc de muncă vor concura mai mulți doritori. „Angajatorul va putea să introducă (explicit sau implicit) condiții suplimentare. În orice caz, le va fi mai greu angajaților cu mai puțină experiență, cu calificări mai reduse (tineri), mai puțin flexibili”, a afirmat Nechita.
Profesorul formulează și o critică mai generală asupra mecanismului politic al salariului minim.
„Creșterea salariului minim prin intervenția statului este una din măsurile preferate de politicieni pentru că astfel arată cât de mult le pasă de cei care câștigă puțin, pot face pe generoșii, dar cu banii altora”, a spus el, admițând căefectele nu sunt exclusiv negative.
Românii preferă să țină bani „la saltea”? Ce arată creșterea numerarului din economie, raportată de BNR
„Intențiile acestei măsuri sunt de cele mai multe ori bune, ea îi poate ajuta pe cei care-și vor păstra locul de muncă, dar consecințele ei pe termen mai îndepărtat sunt negative asupra unora dintre cei care se așteptau să fie printre beneficiari”, a afirmat Nechita pentru „Adevărul”.
Adrian Negrescu: Se pună multă presiune asupra firmelor mici
La rândul său, analistul Adrian Negrescu a descris impactul ca fiind puternic mai ales asupra microîntreprinderilor.
„Creşterea
salariului minim este ca o ştire la Radio Erevan. În mod real,
salariul minim continuă să scadă, nu să crească. De la 1 iulie,
cei 125 de lei pe care îi primesc în plus românii se topesc
practic în inflaţia de 11%. În termeni reali, în ultimul an,
angajaţii plătiţi cu salariul minim au pierdut aproape 400 lei din
puterea de cumpărare pe fondul scumpirilor generalizate.
Creşterea
salariului minim este ca o lovitură sub centură pentru multe dintre
firmele româneşti, mai ales pentru microîntreprinderi, pentru
companiile care în acest moment se confruntă cu o scădere
generalizată a vânzărilor şi cu un blocaj financiar înfiorător”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.
El explică și efectul costurilor suplimentare.
„Cum
încasările lor şi aşa sunt în scădere, cei peste 280 de lei în
plus pe care trebuie să îi plătească lunar pentru fiecare angajat
cu salariul minim înseamnă un cost pe care mulţi nu au din ce să
îl suporte şi, probabil, vor recurge la plata la negru. Asta dacă
nu vor da afară oameni sau vor creşte preţurile, dacă îşi
permit. O decizie care s-ar putea să acţioneze ca o lovitură de
bumerang pentru că majorarea preţurilor i-ar putea face
necompetitivi în faţa concurenţei, altfel spus să îi trimită
către faliment.
Indiferent ce soluţie vor alege, firmele mici
vor fi puternic afectate de această măsură decisă din pix, fără
niciun studiu de impact”, punctează analistul.
O perspectivă mai echilibrată asupra efectelor
Consultantul de business Sorin Spiridon a declarat la rândul său pentru „Adevărul” că măsura trebuie privită și din perspectiva veniturilor angajaților.
„Creșterea salariului minim era, în opinia mea, o măsură necesară. România rămâne printre țările cu cele mai reduse salarii din Uniunea Europeană, iar în ultimii ani inflația, în special la produsele de bază și utilități, a redus semnificativ puterea de cumpărare a populației”, a afirmat el.
El atrage atenția că impactul real este mai amplu decât pare la prima vedere.
„Trebuie însă să privim impactul acestei măsuri dintr-o perspectivă mai largă. Efectele nu se limitează la angajații remunerați cu salariul minim. În practică, majorarea va influența și salariile celor aflați imediat deasupra acestui nivel”, a adăugat Spiridon.
În plus, el explică efectul fiscal.
„În
același timp, reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de
lei diminuează o parte din beneficiul pe care angajații îl vor
resimți în salariul net. Cu alte cuvinte, costul suportat de
angajatori crește, însă câștigul net al angajaților este mai
mic decât ar fi fost dacă facilitatea fiscală ar fi fost păstrată
integral. Chiar și după această majorare, este puțin
probabil ca presiunea salarială să dispară. Inflația acumulată
în ultimii ani, în special la bunurile esențiale, a fost suficient
de ridicată încât mulți angajați vor continua să resimtă o
scădere a puterii de cumpărare. Pentru numeroase companii, discuția
despre salarii nu se încheie odată cu această majorare.
Nu
cred însă că soluția este să privim salariul minim exclusiv ca
pe o problemă de cost. Pentru companiile mature, aceasta ar trebui
să fie și o oportunitate de reflecție. În mod normal, salariul
minim ar trebui să reprezinte un salariu de intrare în companie sau
să fie specific unor poziții cu valoare adăugată redusă”, a declarat el pentru „Adevărul”.
Salariul minim pe economie crește: cât vor primi românii de la 1 iulie și câți angajați sunt vizați de majorare
Potrivit acestuia, dacă o
organizație are un număr foarte mare de angajați remunerați la
acest nivel sau dacă o majorare moderată a salariului minim îi
pune în pericol viabilitatea, este un semnal că modelul de
business, nivelul productivității sau modul de organizare trebuie
analizate cu atenție.
„Există însă și o categorie care trebuie privită diferit: start-up-urile și companiile aflate în primii doi ani de activitate. Aceste firme sunt, prin natura lor, mult mai fragile. Ele investesc în dezvoltare, își validează modelul de business și funcționează adesea cu resurse financiare limitate. Pentru astfel de organizații, o creștere rapidă a costurilor poate avea un impact disproporționat. Din acest motiv, cred că politicile publice ar trebui să facă o distincție mai clară între companiile mature și cele aflate în faza de început, care au nevoie de mai multă predictibilitate și de măsuri de sprijin adaptate etapei în care se află. În ceea ce privește concedierile și inflația, nu mă aștept la efecte uniforme. Unele companii vor transfera o parte din costuri în prețuri, altele vor absorbi impactul prin reducerea marjelor, iar cele mai performante vor încerca să crească productivitatea și să își optimizeze activitatea”, a spus consultantul de business.
O echipă de cercetători ai Universității Wisconsin-Madison (SUA) a descoperit că unele dintre funcțiile esențiale ale somnului pot fi reproduse în creier chiar și atunci când organismul este treaz.
Creierul s-ar putea „odihni” și când suntem treji. FOTO Shutterstock
Studiul, publicat în revista Nature Neuroscience, a fost realizat pe șoareci și a vizat așa-numitele perioade „on/off” ale neuronilor, un tip de activitate cerebrală specifică somnului profund. Oamenii de știință au reușit să inducă artificial aceste scurte pauze neuronale în timpul stării de veghe.
Ce au descoperit cercetătorii
Rezultatele au arătat că zonele creierului în care au fost induse aceste „micro-pauze” au prezentat ulterior o nevoie mai redusă de somn. În plus, au fost observate efecte asociate în mod normal cu somnul, precum: reducerea suprasolicitării conexiunilor dintre neuroni;refacerea echilibrului activității cerebrale; îmbunătățirea proceselor de consolidare a memoriei.
În plus, șoarecii privați de somn care au beneficiat de aceste perioade artificiale de activitate asemănătoare somnului au avut performanțe mai bune la testele de memorie.
Somnul nu poate fi înlocuit
Autorii studiului spun că descoperirea nu înseamnă că somnul devine inutil sau că poate fi eliminat. Cercetarea sugerează însă că anumite funcții esențiale ale somnului sunt legate de modul în care neuronii alternează între activitate și repaus, nu neapărat de starea de inconștiență specifică somnului.
O altă concluzie importantă este că simpla reducere a activității neuronale nu a avut același efect. Beneficiile au apărut doar atunci când au fost reproduse tiparele de activitate caracteristice somnului profund.
Importanța descoperirii
Cercetătorii consideră că rezultatele ar putea deschide noi direcții în studiul somnului, memoriei și sănătății creierului.
Pe termen lung, astfel de descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii pentru persoanele care suferă de tulburări de somn sau de afecțiuni neurologice.
Deocamdată însă, studiul a fost realizat exclusiv pe șoareci, iar oamenii de știință avertizează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă efectele pot fi reproduce și la oameni.
De-a lungul timpului sondajele de opinie, instrumente sociologice menite să măsoare comportamentele unui anumit grup de persoane, au fost transformate în adevărate arme de manipulare. Nu cercetările în sine reprezintă neapărat principala problemă, ci cifrele prezentate public și modul în care acestea sunt folosite pentru a modela percepțiile și, implicit, comportamentul electoral. Pe de altă parte, nu toate rezultatele sondajelor prezentate public sunt contrafăcute, au erori sau urmăresc manipularea opiniei publice. Multe sunt realizate după standarde profesionale și oferă o imagine relativ fidelă a opiniei publice la momentul realizării lor.
George Simion și Călin Georgescu, în secția de votare. FOTO: Inquam Photos
„La momentul realizării lor” pentru că data realizării unui sondaj este cât se poate de importantă. O astfel de cercetare sociologică surprinde opțiunile și percepțiile electoratului existente în perioada în care a fost realizată, fără a putea anticipa evoluțiile ulterioare. În politică, iar mai ales în timpul campaniilor electorale, situația se poate schimba rapid. Apar informații noi, au loc dezbateri, sunt făcute dezvăluiri despre candidați, iar toate acestea pot influența în timp scurt opțiunile alegătorilor. Din acest motiv, un sondaj realizat astăzi poate oferi o imagine diferită de cea surprinsă peste două sau trei săptămâni, fără ca metodologia cercetării să fie neapărat greșită sau datele anunțate public să fie manipulate.
Unul dintre institutele de sondare care și-a construit, de-a lungul timpului, o reputație solidă este INSCOP Research. La alegerile europarlamentare din mai 2019, INSCOP s-a numărat printre puținele case de sondare care au anticipat corect victoria Partidului Național Liberal. Institutul a fost fondat de sociologul Remus Ștefureac, fost consilier al lui George Maior și fost director al Serviciului Român de Informații, dar și fost ambasador al României în Statele Unite. Ștefureac este partener în mai multe proiecte din zona media cu Sacha Dragic, fondatorul Superbet.
INSCOP a fost însă criticat în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, după ce mai multe sondaje publicate înaintea scrutinului au indicat un nivel al intenției de vot pentru Mircea Geoană mult peste rezultatul obținut în urne. De exemplu, într-un sondaj realizat în perioada 11-16 septembrie 2024, fostul secretar general adjunct al NATO era creditat cu 20,8% din intențiile de vot și ocupa primul loc în clasament. Două luni mai târziu, la primul tur al alegerilor prezidențiale, acesta a obținut însă doar 4,95% dintre voturi. În acest caz există foarte multe contraargumente, în special prestația extrem de slabă a lui Geoană în timpul campaniei electorale. La fel ca alte case de sondare a opiniei publice, INSCOP nu a reușit să surprindă ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu. Într-un sondaj finalizat cu 2 săptămâni înainte de alegeri, candidatul pro-rus era cotat cu doar 5,4% din intențiile de vot.
Cel mai mare semn de întrebare privind estimările INSCOP a apărut în campania pentru Primăria Capitalei din toamna anului trecut. În plină luptă pentru „votul util” între Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă, un sondaj realizat în perioada 17–19 octombrie îl credita pe candidatul USR cu doar 11,6% din intențiile de vot. Deși în ultimele săptămâni de campanie s-a înregistrat o migrare de voturi către Ciucu, Drulă a obținut în final 13,9%, peste scorul indicat de cercetare.
Sondajele lui Marius Pieleanu care au ratat scorurile lui Nicușor Dan și Ciprian Ciucu
Înființat în anul 2005, Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este deținut de sociologul Marius Pieleanu. Anul trecut, Avangarde a avut o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și un profit net de aproximativ 240.000 de lei. De-a lungul timpului, Avangarde a avut contracte cu mai multe formațiuni politice, în special cu Partidul Social Democrat.
Avangarde a ratat semnificativ și estimarea pentru alegerile locale din București din 2024. Cu doar o săptămână înainte de vot, un sondaj prezentat de Marius Pieleanu îl credita pe Nicușor Dan cu 28,6% din intențiile de vot, în timp ce Gabriela Firea era cotată la 26,5%, diferența dintre cei doi fiind de doar două puncte procentuale. Rezultatul alegerilor a fost însă cu totul diferit. Nicușor Dan a câștigat detașat, cu 47,94% din voturi, în timp ce candidata PSD a obținut doar 22,17%, ceea ce a însemnat o abatere de aproape 20 de puncte procentuale față de scorul estimat pentru primarul în funcție.
Avangarde a ratat și estimarea pentru alegerile anticipate din 2026 pentru Primăria Capitalei. Cu doar trei zile înainte de vot, un sondaj realizat împreună cu CURS îl plasa pe Daniel Băluță pe primul loc, cu 27% din intențiile de vot, urmat de Ciprian Ciucu, creditat cu 24%, și de Cătălin Drulă, cu 21%. Rezultatul scrutinului a fost însă semnificativ diferit. Ciucu a câștigat detașat, cu 36,16% din voturi, urmat de Anca Alexandrescu, cu 21,94%, Daniel Băluță, cu 20,51%, și Cătălin Drulă, care a obținut 13,9%. Datele finale au contrazis atât ierarhia indicată de sondaj, cât și scorurile estimate pentru principalii candidați.
Vladimir Ionaș conduce institutul CIRA
În conducerea Avangarde se află și sociologul Vladimir Ionaș, propus de PSD pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul condus de Eugen Tomac, guvern care nu a mai ajuns însă la votul de învestitură. Ionaș este finul de cununie al lui Marius Pieleanu și a fost consilier al lui Sorin Grindeanu în perioada în care acesta ocupa funcția de prim-ministru. Totodată, el conduce institutul CIRA (The Center for International Research and Analyses). În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2024, un sondaj publicat de CIRA îi plasa pe primele două locuri pe Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. În cele din urmă, niciunul dintre cei doi nu a acces în turul al doilea.
Sondaj CURS: 73% din bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. PNL, PSD și AUR, la distanță de un procent
Principalul partener al Avangarde în realizarea sondajelor de opinie, Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) este deținut de Iosif Buble, patronul portalului media Știripesurse.ro. Buble este căsătorit cu deputata PSD Diana Tușa.
Un alt nume apărut recent pe piața sondajelor de opinie este ARA Public Opinion, institut de cercetare deținut de Laurențiu Andrei Vasile, fostul ginere al lui Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact. Potrivit datelor financiare, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de lei și avea opt angajați.
La alegerile prezidențiale din 2024, exit-poll-ul realizat de ARA l-a indicat pe Marcel Ciolacu drept câștigător al primului tur, în timp ce Călin Georgescu era creditat cu doar 14% din voturi. Rezultatul oficial a fost însă diferit. Georgescu s-a clasat pe primul loc, iar Marcel Ciolacu nu a reușit să se califice în turul al doilea.
La fel ca alte case de sondare a opiniei publice, ARA a ratat și estimarea pentru alegerile anticipate din 2026 pentru Primăria Capitalei. Cu cinci zile înainte de scrutin, un sondaj al institutului îl credita pe Cătălin Drulă cu 20% din intențiile de vot, în timp ce Daniel Băluță era plasat pe primul loc, cu 26%, iar Ciprian Ciucu era cotat la 24%.
Sondaj pro-Bolojan realizat de ARP
Un alt sondaj privind intențiile de vor pentru alegerile parlamentare, realizat în această săptămână de Agenția de Rating Politic, a generat discuții aprinse în mediul politic, în condițiile în care PSD este poziționat pe locul al treilea în intențiile de vot. Potrivit cercetării, AUR se află pe primul loc în opţiunile alegătorilor cu 36,4%, urmat de PNL – 22,4%, PSD – 17,9%, USR – 10,5% și UDMR – 4,9%. O problemă importantă a unor astfel de sondaje ține de metodologia de colectare a datelor. Respondenții sunt selectați prin interviuri telefonice realizate prin metoda CATI (Random Digit Dialing) și prin paneluri online de tip opt-in (CAWI), în care participanții se înscriu voluntar pentru a răspunde la chestionare. Această metodă este adesea criticată de specialiști deoarece panelurile opt-in nu reprezintă eșantioane probabilistice, iar rezultatele pot fi influențate de profilul persoanelor care aleg să participe.
Rating Pol Consultanță SRL este deținută de analistul politic Cristian Andrei. După un an electoral 2024 în care compania a raportat o cifră de afaceri de 569.000 de lei, în 2025 veniturile declarate s-au prăbușit, ajungând la doar 2.500 de lei. În trecut, Andrei a lucrat pentru Partidul Național Liberal.
Sociologul Andrei Roman deține AtlasIntel
O altă companie din noul val care colectează date preponderent online este AtlasIntel, deținută de sociologul Andrei Roman. Institutul a atras atenția în trecut prin mai multe sondaje în care USR era creditat cu intenții de vot semnificativ mai mari decât cele indicate de celelalte institute de sondare. Ulterior, AtlasIntel și-a recalibrat metodologia, iar în marja alegerilor locale din 2024 estimările sale s-au numărat printre cele mai apropiate de rezultatele finale.
AUR continuă să conducă în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare. Doar o treime dintre români și-ar dori anticipate
Totuși, cu doar două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, un sondaj AtlasIntel estima o finală între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi. În aceeași cercetare, Călin Georgescu era creditat cu doar 8,1% din intențiile de vot.
Înființat în 2013, institutul Sociopol este deținut de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al Guvernului condus de Victor Ponta. Potrivit datelor financiare, Sociopol SRL a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproape un milion de lei și un profit net de aproximativ 573.000 de lei.
Mirel Palada are, de asemenea, două condamnări penale definitive. Prima a fost pronunțată după incidentul din 2017 în care l-a agresat pe senatorul USR Mihai Goțiu în studioul B1 TV, fiind condamnat la nouă luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei. Ulterior, a primit o nouă condamnare cu suspendarea executării pedepsei pentru refuzul prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
La alegerile prezidențiale de anul trecut, Sociopol a supraestimat constant intenția de vot pentru Victor Ponta. În nu mai puțin de cinci sondaje publicate în timpul campaniei electorale, institutul îl credita cu scoruri cuprinse între 22% și 23%. Nici exit-poll-ul realizat în ziua votului nu a fost mai apropiat de rezultatul final. Sociopol îl credita pe Victor Ponta cu 19% din voturi, în timp ce fostul prim-ministru a obținut, în cele din urmă, doar 13,04%.
Controlată inițial de fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu, Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing (INSOMAR) este deținut în prezent de Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea PLUS, și Cozmin Gușă.
Un sondaj INSOMAR publicat în octombrie 2024, cu aproximativ o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, indica o finală între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Apoi, cu 4 zile înainte de alegeri, INSOMAR a finalizat un alt sondaj în care credita un tur doi între liderul PSD și George Simion.
În perioada premergătoare campaniei pentru alegerile anticipate la Primăria Capitalei, INSOMAR a publicat un sondaj care îl plasa pe primul loc pe Cătălin Drulă, urmat de Daniel Băluță și Anca Alexandrescu, realizatoarea postului Realitatea PLUS. La momentul publicării cercetării, aceasta din urmă nici măcar nu își anunțase oficial candidatura.
Un liliac intrat în casă poate provoca panică, însă specialiștii spun că, în cele mai multe cazuri, animalul este la fel de speriat ca oamenii. Liliecii nu atacă oamenii și nu se prind în păr, așa cum spune unul dintre cele mai răspândite mituri.
Mușcătura de liliac poate transmite rabia. Foto arhivă
Totuși, ei sunt animale sălbatice și nu trebuie manipulați cu mâna goală, deoarece o mușcătură poate transmite rabia, chiar dacă astfel de cazuri sunt foarte rare.
Ce faci dacă ți-a intrat un liliac în casă
Dacă observi un liliac în locuință, primul lucru este să îți păstrezi calmul. În majoritatea situațiilor, animalul a intrat accidental pe o fereastră sau o ușă deschisă, urmărind insectele de care se hrănește.
Specialiștii recomandă să deschizi larg fereastra sau ușa spre exterior, să stingi luminile din încăpere și să părăsești camera pentru câteva minute. Liliacul își va găsi, de regulă, singur drumul afară, potrivit unei publicații de specialitate.
Dacă animalul nu reușește să iasă și s-a așezat pe o perdea, pe un perete sau pe mobilă, nu îl atinge cu mâna. Dacă este absolut necesar să îl muți, folosește mănuși groase și o cutie de carton, apoi eliberează-l afară, într-un loc sigur. Dacă este rănit sau pare incapabil să zboare, contactează o organizație specializată în protecția liliecilor.
Liliecii nu se prind în păr, dar mușcătura e foarte periculoasă
Una dintre cele mai cunoscute legende spune că liliecii se agață de părul oamenilor. Biologii spun însă că acest lucru este un mit. Liliecii folosesc ecolocația pentru a se orienta cu mare precizie și evită obstacolele, inclusiv oamenii.
Asta nu înseamnă însă că pot fi manipulați fără riscuri. Fiind animale sălbatice, un liliac speriat poate mușca dacă este prins sau atins.
Rabia este o boală virală extrem de gravă, iar transmiterea se poate face prin mușcătura unui animal infectat. Deși doar un număr foarte mic de lilieci sunt purtători ai virusului, orice mușcătură trebuie tratată ca o urgență medicală.
Ce faci dacă te-a mușcat un liliac
Dacă ai fost mușcat sau zgâriat de un liliac, spală imediat rana timp de câteva minute cu apă și săpun, apoi dezinfecteaz-o.
După acordarea primului ajutor, mergi de urgență la camera de gardă sau la un medic infecționist. Acesta va decide dacă este necesar tratamentul post-expunere și vaccinarea antirabică. Rabia este aproape întotdeauna fatală după apariția simptomelor, însă poate fi prevenită dacă tratamentul este început la timp, potrivit DSP.
Dacă este posibil și fără a te expune altor riscuri, încearcă să reții locul în care se află animalul sau anunță autoritățile, deoarece acesta poate fi examinat de specialiști.
Liliacul este specie protejată. Ce faci dacă ai găsit unul în curte sau afară
Toate speciile de lilieci din România sunt protejate prin legislația națională și europeană. Asta înseamnă că nu pot fi omorâte, capturate sau mutate după bunul plac.
Dacă găsești un liliac în curte, pe trotuar sau în apropierea casei, nu îl atinge cu mâna goală. Dacă pare sănătos și nu este rănit, este posibil să își revină și să plece singur după lăsarea întunericului.
În schimb, dacă animalul este rănit, nu poate zbura sau este prins într-o plasă ori într-un alt obiect, cea mai bună soluție este să contactezi o organizație specializată în salvarea liliecilor sau autoritățile de mediu. Specialiștii pot interveni fără a pune în pericol nici animalul, nici oamenii.
Liliecii sunt printre cei mai importanți aliați ai oamenilor în combaterea insectelor. Un singur exemplar poate consuma mii de insecte într-o singură noapte, contribuind la controlul natural al populațiilor de țânțari și al altor dăunători. Din acest motiv, protejarea lor este considerată esențială pentru echilibrul ecosistemelor.
-
Actualitateacum 3 zile
O echipă-surpriză a cucerit publicul: cum arată sferturile Mondialului în ochii fanilor
-
Actualitateacum 3 zile
„U” Cluj a scos un egal prețios în prima manșă cu Dinamo Kiev
-
Actualitateacum 2 zile
Britanicul Nigel Farage și franțuzoaica Marine Le Pen folosesc strategia lui Trump: transformă scandalul politic în avantaj electoral
-
Breakingacum 3 zileȘefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare
-
Actualitateacum 2 zile
Susținătorii lui Viktor Orban au ieșit în stradă. Ei au protestat la Budapesta împotriva guvernului condus de Peter Magyar
-
Actualitateacum 2 zile
Șeful ISJ Alba acuză că unele școli îi lasă intenționat corigenți pe elevii slabi pentru a nu afecta rezultatele la Evaluarea Națională
-
Breakingacum o ziROMATSA avertizează că rămâne fără resurse de funcționare după blocarea conturilor de către Pfizer. Riscă suspendarea activității în câteva săptămâni
-
Breakingacum 2 zile10 Iulie, calendarul zilei: România pierde în fața Suediei calificarea în semifinalele Campionatului Mondial de Fotbal, unde putea întâlni Brazilia