Bilanț sângeros în războiul din Ucraina. Armata rusă a depășit pragul de 1,43 milioane de soldați pierduți de la declanșarea invaziei din 2022, conform ultimelor date publicate de Kiev.

Potrivit rapoartelor transmise, marți, de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pentru Kyiv Independent, Rusia a pierdut aproximativ 1.431.900 de soldați, în Ucraina, de la începutul războiului din 24 februarie 2022.

Cifra include 1.370 de pierderi de personal înregistrate în ultima zi.

Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 12.161 de tancuri, 24.978 de vehicule blindate de luptă, 123.347 de vehicule și cisterne de combustibil, 46.435 de sisteme de artilerie, 1.955 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.513 de sisteme de apărare aeriană, 438 de avioane, 354 de elicoptere, 420.290 de drone operaționale-tactice, 1.970 de sisteme robotizate terestre, 4.933 de rachete de croazieră, 34 de nave și ambarcațiuni, două submarine și 4.441 de echipamente speciale.

Statul Major General al Ucrainei nu a dezvăluit propriile pierderi suferite în timpul invaziei pe scară largă, invocând secretul operațional, scrie Kyiv Independent.

Rapoartele unor centre de cercetare independente din Occident sunt de acord că pierderile rusești le depășesc semnificativ pe cele ale Ucrainei, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimând că raportul este de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”.

Un raport al CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina a înregistrat probabil între 500.000 și 600.000 de victime în perioada februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care se estimează că între 100.000 și 140.000 au fost uciși în luptă (KIA).

„The Odyssey”, filmul produs de Christopher Nolan, regizorul renumit pentru alte producții cinematografice ca „Oppenheimer”, „Inception”, „Interstellar” și „The Dark Knight”, a avut un debut internațional record. Este cea mai mare deschidere internațională a unui film non-3D din cariera regizorului. 

În ciuda criticilor media, filmul „The Odyssey” adaptat după opera lui Homer din secolul al optulea înainte de Hristos a depășit așteptările. Proiecțiile inițiale estimau că filmul va încasa în primul weekend numai 200 de milioane de dolari la nivel global. Dar în urma vânzărilor de bilete în avans, producția cinematografică cu bugetul de 250 de milioane de dolari a încasat 264 de milioane de dolari la nivel mondial, în primul weekend de la lansarea de pe 17 iulie 2026, a anunțat Universal Pictures. În multe cinematografe, biletele pentru locurile în sălile de cinema cu ecran IMAX au fost epuizate.

„The Odyssey”, cea mai de succes premieră a lui Christopher Nolan. Încasări globale record

Numai în America de Nord, filmul a încasat 124,5 milioane de dolari, fiind a treia cea mai mare deschidere din 2026, după Toy Story 5 (159 de milioane de dolari) și The Super Mario Galaxy Movie (131 de milioane de dolari). Aceasta este o realizare impresionantă în SUA. „The Odyssey” nu este doar o adaptare a unei epopei grecești vechi de 2.700 de ani. Este un film ce are o clasificare „R” de temut (interzis minorilor), care limitează publicul potențial.

The Odyssey este cea mai bună deschidere internațională a lui Nolan, depășind The Dark Knight Rises din 2012, care a avut premiera globală cu 249 de milioane de dolari. De asemenea, a avut un debut și mai mare decât filmul său Oppenheimer, câștigător al premiului Oscar în 2023 (180 de milioane de dolari). Până în 2024, nu a obținut doar încasări globale de 975 de milioane de dolari, ci și șapte premii Oscar. Este, de asemenea, primul lungmetraj filmat în întregime cu camere IMAX.

„The Odyssey” îi are în distribuție pe Matt Damon în rolul războinicului Ulise care se întoarce pe insula Itaca după 20 de ani, Anne Hathaway în rolul soției sale devotate, Penelopa, și Tom Holland în rolul fiului lor, Telemah. Distribuția îi mai include pe Robert Pattinson, Lupita Nyong’o, Samantha Morton, Zendaya și Charlize Theron.

Filmul, evaluat pozitiv de mai multe publicații. Ce scor are pe Rotten Tomatoes?

„Christopher Nolan este singurul cineast care ar putea lua o poveste antică ca aceasta, să atragă o distribuție atât de vastă și de realizată și să o transforme într-un eveniment de cultură pop”, a scris David A. Gross pentru Variety.Timpul ne va spune dacă cel mai recent film al lui Nolan poate atinge pragul de 1 miliard de dolari,  având în vedere că principalul său concurent va fi lansat pe 31 iulie:  Spider-Man: Brand New Day.

Pentru traducătoarea greacă Emily Wilson, lansarea filmului „Odiseea” regizorului Christopher Nolan a fost satisfăcătoare. Aclamata sa ediție din 2017 a epopeii lui Homer a ajuns în top 5 pe Amazon.com. Nolan a studiat mai multe traduceri și a oferit o interpretare realistă a mitologiei grecești, fiind inspirat după filme epice ca „Andrei Rublev” (1966) și „Ran” (1985), precum și după efectele speciale ale lui Ray Harryhausen. Filmul a primit aprecieri pe scară largă din partea criticilor pentru regie, interpretare actoricească și decor.

Filmările s-au desfășurat din februarie până în august 2025 în Maroc, Grecia, Italia, Scoția, Islanda, Sahara Occidentală și Malta, precum și la Universal Studios Lot din Los Angeles. Pe site-ul Rotten Tomatoes, 95% din cele 398 de recenzii ale criticilor sunt pozitive, cu o notă medie de 8,7/10.

„Revigorând o aventură antică cu o amploare maiestuoasă și o muncă impeccabilă a ansamblului său colosal, Odiseea lui Christopher Nolan insuflă mitului un sentiment uman primordial.”, este verdictul dat de Rotten Tomatoes. Pe Metacritic, media filmului este 89 din 100, bazat pe 60 de critici. Publicul chestionat de CinemaScore i-a acordat o medie de „A” pe o scară de la A la F, în timp ce 81% dintre cei chestionați la PostTrak au spus că l-ar recomanda cu siguranță.

Peter Bradshaw de la The Guardian a acordat filmului Odiseea 5 stele, considerând „filmul „o ambiție palpitantă, îndrăzneață, serioasă, cu  fler”. Amy Nicholson de la Los Angeles Times a descris filmul ca „un puternic cal troian al obsesiilor tematice ale lui [Nolan]”.  David Rooney de la The Hollywood Reporter a scris că, deși Odiseea a fost „inegală și nu se poate compara cu siguranța și complexitatea intelectuală a lui Oppenheimer”, este „elevată de ansamblul orbitor de carismatic”.

Povestea filmului

Povestea începe când troienii sunt păcăliți de greci – ei au tras calul uriaș din lemn în care se afla un grup de hopliți greci, inclusiv Ulise. După ce grecii incendiază Troia și masacrează populația și armata cetății, regele Spartei, Menelau, o recuperează pe Elena, soția sa ce a  fost răpită de Paris, prințul Troiei.  Ulise, regele insulei Itaca, sătul să mai primească ordine de la regele Agamemnon, pornește într-o călătorie lungă și periculoasă spre casă după ce a luptat timp de 10 ani în Războiul Troian. Filmul conține toate momentele cheie ale operei homerice:

• întâlnirea cu gigantul ciclop Polifem, care poate părea înfiorător pentru spectatorii din rândul al patrulea din sala de cinema;
• cum echipajul lui Ulise care pradă farmecelor vrăjitoarei Circe;
• cum Ulise le ordonă membrilor echipajului să-și astupe urechile cu ceară, iar el se leagă de catargul vasului pentru a asculta cântecul sirenelor;
• îndemnurile Atenei, zeița înțelepciunii;
• când Ulise a ales să piardă șase oameni în fălcile Scilei decât să-și scufunde întreaga corabie în vârtejul Caribdis.

Penelopa, soția lui Ulise, este curtată de mai mulți pretendenți timp de mulți ani, inclusiv de către Antinous. Telemah și bunicul lui pe jumătate orb, Eumaeus, încă mai speră că Ulise se va întoarce.

Aspecte istorice

Pe parcurs, personajele tot aduc în discuție „invaziile popoarelor mării” și „colapsul Epocii Bronzului”, fenomene petrecute între secolele 13 și 12 î.Hr., în Egipt, Siria, Turcia și Grecia de azi. După prăbușirea civilizațiilor epocii bronzului (decăderea Noului Regat Egiptean, destrămarea Imperiului Hitit, colapsul Regatului Micenian și a civilizației minoice), lumea mediteraneană a intrat în așa numita „Epocă Întunecată”, când scrierea a fost pierdută, comerțul la scară largă a încetat, orașele au fost abandonate și s-au degradat, iar cultura a stagnat.

În „Evul Întunecat al Greciei”, barzi (precum naratorul care deschide filmul, interpretat de actorul de culoare Travis Scott) au făcut ca evenimente istorice, transformate în legende, poeme și cântece transmise pe cale orală de la o generație la alta,  să nu fie uitate. Troia, care se numea în realitate Wilusa sau Ilon, a fost un oraș-stat anatolian ce ar fi fost vasal Imperiului Hitit. Aheii conduși de regii Agamemnon și Menelau erau micenienii.

Filmul a fost criticat aspru pentru anacronism

Înainte de lansare, filmul Odiseea a fost subiectul unor reacții negative și critici online cu privire la aspectele etnice ale unor actori din distribuție,  vorbirea limbii engleze după accente moderne și  designul producției. Mai multe publicații grecești, istoricii și comentatori online au criticat filmul pentru aspectul anacronic al armurilor și al corăbiilor.

Nick Hodges, un istoric și vlogger din Regatul Unit, a atras atenția într-un clip video asupra unor erori:

• corăbiile cu aspect viking;
• armurile și săbiile din fier;
• coifurile corintice;
• armura regelui Agamemnon, comparată cu costumul supereroului Batman din trilogia „The Dark Knight” al lui Nolan;

Unii comentatori au etichetat aceste schimbări drept „nerealiste” pentru finalul Epocii Bronzului, dar au fost și istorici care au susținut viziunea regizorului Nolan, pentruj că Ulise este un erou mitologic. De altfel, în timpul perioadei clasice, atenienii i-au ilustrat pe ahei și pe troieni purtând armuri de hopliți atenieni din timpul Epocii lui Pericle, așa cum apar pictați pe vasele de ceramică sau sculptați în marmură.

În urmă cu 20 de ani, a fost lansat „300”

Filmul „The Odyssey” a fost chiar comparat cu fimul de succes „300” (2006). Regizorul Zack Snyder a fost criticat pentru cum i-a ilustrat pe spartani la bustul gol, purtând doar pelerine roșii de lână (phainolion), coifuri din bronz corintic cu creastă și chiton-uri (slip de piele sau pânză). Spartanii conduși de regele Leonida sunt cu trupurile expuse la vedere, în timp ce perșii din corpul Nemuritorilor sunt portretizați ca o hoardă uriașă, exotică și monstruoasă, cu trăsături grotești, deformați fizic care poartă măști înfricoșătoare. Emisarul persan era jucat de un actor de culoare. Și totuși, a avut succes financiar: 468 de milioane de dolari încasări.

Filmul a fost adaptat după benzile desenate ale lui Frank Miller și filmul clasic „The 300 Spartans” din 1962, care avea ca temă centrală războiul dintre tirania persană și libertatea greacă,făcând aluzie la capitalismul american și comunismul sovietic din timpul Războiului Rece.

Lumea greacă este prezentată în mod eronat ca un bastion al libertății și rațiunii  și Imperiul Persan ca un  imperiu sclavagist, unde poporul este lipsit de voință și se supune orbește unui singur conducător divin, regele Xerxes,  înfățișat în „300” ca o figură androgină, uriașă, plină de piercinguri și îmbrăcat în auriu.

Cele mai mari controverse au fost generate de distribuția de actori non-greci, de culoare și trans în rolurile unor personaje dintr-un mit creat în Grecia, în urmă cu 2700-2800 ani:

• Lupita Nyong’o („Black Panther”), actrița de origine kenyană în rolul Elenei din Troia, soția regelui Menelau, și în rolul surorii sale, Clitemnestra, soția regelui Agamemnon;
• Zendaya („Spider-Man”, „Dune”), actriță de culoare cu tată de origine nigeriană, în rolul zeiței Atena;
• Travis Scott, actor și rapper afro-american, joacă rolul unui bard grec;
• Elliot Page, fosta Ellen Page, actor canadian transsexual („Inception”, „X-Men”), în rolul lui Sinon;
• Corey Hawkins, actor afro-american (Kong: Skull Islan”), în rolul lui Polibius;
• Tom Holland („Spider-Man”, „Uncharted”), actor englez, în rolul lui Telemah;
• Matt Damon, actor american („Saving Private Ryan”, „The Martian”, „Interstellar” , „The Last Duel”, „Jason Bourne”, „Elysium”), în rolul lui Ulise;
• Anne Hathaway, actriță americană („The Dark Knight Rises”, „Les Miserables”, „Interstellar”), în rolul Penelopei;
• Robert Pattinson, actor englez („The Twilight”, „Harry Potter”,  „The Batman”, „Mickey 17”, „Tenet”, „The King”, „Dune”) – în rolul lui Antinous;
• Actrița americană născută în Africa de Sud, Charlize Theron („Mad Max”), în rolul nimfei Callisto.

Elena este adesea descrisă drept cea mai frumoasă femeie din lume, „chipul care a lansat 1.000 de corăbii”, femeia care a stârnit cel mai mare război al epocii bronzului. Alegerea actriței de culoare a atras critici inclusiv din partea miliardarului Elon Musk și un val de reacții rasiste, în maniera criticilor adresate filmelor Disney cu Mica Sirenă (2023), Alba ca Zăpada (2025) și documentarului Netflix despre  Regina Cleopatra (2023).

Tasos Kokkinidis de la Greek Reporter a declarat că „distribuția lui Nolan ignoră rădăcinile elenistice ale acestor figuri istorice și mitologice”. Internauții au distribuit un meme în care  Christopher Nolan, care n-a inclus niciun actor grec într-un rol principal din distribuție, a fost comparat cu Mel Gibson, regizorul acuzat pentru antisemitism și rasism, dar lăudat pentru că a realizat filmul „Apocalypto” din 2006,  cu o distribuție ce a cuprins numai actori din America Centrală și de Sud, iar limba vorbită era maiașa.

Christopher Nolan s-a apărat și a spus că Nyong’o este o actriță potrivită pentru rol fiindcă a transmis „puterea și echilibru”.  Nyong’o a subliniat că a interpretat-o pe Elena din Troia dincolo de aspectul ei: „Nu poți interpreta frumusețea”.

Distribuirea lui Elliot Page, un bărbat transgender, a fost, de asemenea, criticată de Musk și de alți comentatori online, care au presupus speculații că Page îl va interpreta pe legendarul războinic grec Ahile. Page a fost de fapt distribuit în rolul soldatului grec Sinon.

Distribuția de actori britanici ca Holland și Pattinson, a fost, de asemenea, criticată. James Hibberd de la The Hollywood Reporter a numit această decizie o „abatere izbitoare de la regula nescrisă de la Hollywood a personajelor din epopeiile istorice care folosesc accente britanice”.

Nell Geraets de la The Sydney Morning Herald reamintește că și alte filme de inspirație istorică de succes din epoca de aur a Hollywoodului , precum Cele Zece Porunci (1956), Ben-Hur (1959), Spartacus (1960) și Gladiatorul (2000) au avut actori anglo-americani.

Criticii de film au susținut că utilizarea dialectelor regionale grecești antice, cum ar fi greaca homerică, greaca atică și greacă elenistică, nu ar fi accesibilă publicului contemporan. Ultima producție a lui Nolan a beneficiat și de o finanțare de aproximativ 6,5 milioane de euro din partea statului grec, printr-un program de sprijin destinat marilor producții internaționale filmate în Grecia.

Sursa Foto: Hepta/Profimedia