Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

România, de un an fără leac în fața Pestei Porcine | Nationalul.ro

Publicat

pe

România, de un an fără leac în fața Pestei Porcine | Nationalul.ro

Până la sfârşitul anului ar putea fi sacrificaţi un milion de porci. Este una dintre estimările luate în calcul de guvernanţi, care au convocat un comandament de urgenţă la Ministerul de Interne pentru a lupta cu pesta porcină. La ora închiderii ediţiei, printre măsurile discutate se numărau sacrificarea animalelor din 94 de localităţi, măsuri represive luate împotriva efectivelor de mistreţi din judeţele afectate, militarizarea zonelor afectate şi stabilirea hărţii cu zonele unde mai trebuie ucişi porci din curţile oamenilor. Mai mult, vor exista filtre ale Poliţiei la toate ieşirile din localităţile unde este deja certificată prin analize pesta porcină. Potrivit specialiştilor, dacă boala continuă să facă ravagii, la iarnă, carnea de porc se va scumpi cu mai bine de 30%, iar unul din patru porci din România va dispărea.

Dezastrul din Tulcea

Peste 43.000 dintre cei circa 50.000 de porci sacrificaţi deja din cauza pestei porcine africane aparţin companiei Carniprod al cărei principal acţionar anunţă deja că va renunţa complet la activitatea de creştere a suinelor. Carniprod Tulcea, firmă care în 2017 a avut afaceri de 18 de milioane euro şi un profit net de aproximativ 1.2 mil, euro, controlată de antreprenorul Nicolae Ciuleac, se află la un pas de faliment. Ciuleac a fost unul dintre primii investitori care au demarat o afacere în judeţul Tulcea, acum mai bine de 25 de ani. Acum, el deţine o unitate de procesare a cărnii, o reţea de magazine şi propriul complex de creştere a porcilor care livra pentru sacrificare, până la debutul epidemiei, circa 300 de porci pe zi.

Demoralizat de efectele epidemiei de pestă asupra afacerilor sale, directorul Carniprod a declarat pentru Capital că este nevoit să aloce o sumă de aproximativ opt milioane de euro pentru pierderi colaterale, deoarece chiar şi cheltuielile de distrugere sunt suportate de societate şi nu de către autorităţi: „Ei (n.n. – autorităţile) au venit doar să supravegheze distrugerea cărnii şi decimarea porcilor. Dacă iau în considerare pagubele colaterale, faptul că nu merge societatea, pierderile firmei şi ale celor peste 30 de magazine, ajung, cu toate la un loc, la suma de opt milioane de euro. Fabrica stă, dar salariile merg. Nu pot să dau oamenii afară”, a explică Nicolae Ciuleac.

 

„Trebuie să distrugem aproximativ 700 de tone de carne de porc din depozite. Suntem într-o zonă critică în apropiere de Delta Dunării, acesta este şi motivul pentru care am fost afectaţi de pesta pocină. Pe viitor vom fi nevoiţi să achiziţionăm carne de la alţi producători pentru fabrica de procesarea a cărnii. Când vom porni unitatea din nou, voi aduce în jur de 1.000 de porci pe săptămână din Austria“, a continuat Nicolae Ciuleac.

Totodată, cei 150 de angajaţi ai complexului care deţinea până acum câteva săptămâni peste 48.000 de porci, vor rămâne fără serviciu, deoarece antreprenorul Nicolae Ciuleac va renunţa la activitatea de creştere a suinelor: „Rămânem cu sectorul comercial, terenurile agricole, dar porcii să-i crească alţii. Încă nu am primit ajutor financiar din partea statului. Nici măcar nu mi-au fost calculate cu exactitate cheltuielile de distrugere. Există doar aproximarea mea. Probabil că dosarele despre care vorbeşte acum ANSVSA au avut ca obiect companii mai mici“, a explicat Ciuleac. Mai mult, în momentul actual, deoarece fabrica este închisă, peste 500 de angajaţi au fost trimişi acasă.

ANSVSA anunţă despăgubiri

În ciuda declaraţiilor oferite Capital de fermierul din Tulcea, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor(ANSVSA) susţine că, pe 30 iulie, primele plăţi compensatorii au ajuns la crescătorii de porci afectaţi de pierderea animalelor în acţiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de Pestă Porcină Africană. Fondurile necesare sunt asigurate de către ANSVSA, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinaţie şi rambursate ulterior de Comisia Europeană, în conformitate cu deciziile Grant. Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale. „În cazul pestei porcine africane, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate”, precizează Autoritatea. Pe 1 august, şeful ANSVSA, Geronimo Răducu Brănescu, anunţa că s-a împlinit un an de când evoluează în România pesta porcină, care a început cu o evoluţie lentă pe flancul de nord-vest al ţării, unde şi astăzi sunt 14 localităţi afectate. Însă, „începând cu 9 iunie, avem o evoluţie destul de agresivă în zona de sud-est a României. Avem în acest moment în evoluţie 524 de focare de pestă porcină africană pe teritoriul întregii ţări, 521 sunt localizate în gospodăriile populaţiei, trei au fost localizate în exploataţii profesionale. În acest an, au fost eliminate, ucise un număr de 49.816 porcine la nivelul întregii ţări. Au fost afectate până în acest moment 94 de localităţi”, susţine Brănescu.

 

Ce valoare au despăgubirile

Compensaţiile se acordă în baza evaluărilor realizate de Comisia de evaluare care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalelor în funcţie de valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală şi valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză. Potrivit ANSVSA, „plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei”.

Autoritatea menţionează că „până la această dată (n.n. – 30 iulie) au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populaţiei), dintre care 35 au fost plătite, iar 16 urmează să fie plătite pe 30 iulie. Suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (preţul acordat pe kg este cuprins între 8 şi 12 lei)”. De asemenea, „40 de dosare de evaluare sunt în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 sunt în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel judeţean”.

Se caută vinovaţi

 

Profesorul Gheorghe Onţanu, specialist în sănătate animală, consideră că apariţia bolii a fost cauzată de neimplemantarea măsurilor de urgenţă faţă de focarele de pestă porcină africană din Ucraina. „Supravegherea pasivă a porcinelor din gospodăriile populaţiei, ori din complexele de porcine a fost lăsată, în mod oficial, prin Ordin al preşedintelui ANSVSA, la competenţa crescătorilot de porcine şi a îngrijitorilor din ferme, care nu aveau nici competenţa, nici calificarea pentru a realiza astfel de activităţ. Asta a dus la această situaţie de criză: peste 500 de focare în opt judeţe”, a menţionat Gheorghe Onţanu. Ca efect, „România a pierdut doi ani statusul de ţară indemnă la pesta porcină africană, ceea ce va impieta decisiv asupra comerţului cu Statele Membre şi exportului către ţări terţe. Această restricţie impusă de Comisia Europeană va afecta decisiv producătorii şi exportatorii de porcine din Romania”, a conchis Onţanu.

În schimb, Asociaţia Pro Consumatori consideră că epidemia este una falsă şi că are rolul de a distruge afacerile românilor şi de a zdruncina economia ţării. „În România avem o epidemie falsă de pestă porcină africană, al cărei scop este distrugerea capitalului autohton şi aducerea la sapă de lemn a ţăranului român. 5,6 milioane kilograme de carne de porc au fost distruse prin incinerare, ceea ce înseamnă 10% din consumul anual de carne al românilor! Acţiunea pesta porcină africană va incinera până la finalul anului peste 1 milion de porci!”, anunţă Asociaţia.

De ştiut despre pesta porcină

1. Boala se manifestă doar la porci (suine), domestici sau sălbatici;

2. Nu există vaccin;

3. Virusul nu afectează omul, însă acesta poate fi purtător;

4. Depistarea imediată a bolii este dificilă deoarece semnele specifice clare lipsesc;

5. Animalele bolnave îşi pierd pofta de mâncare, devin apatice şi înainte de deces cu 24-48 de ore îşi pierd coordonarea motrică;

6. Un simptom des întâlnit este prezenţa unei febre ridicate, de 40-42 grade;

7. Virusul se transmite prin contact direct între animale, sau indirect, prin hrana acestora;

8. Animalele mor în cel mult 20 de zile de la îmbolnăvire;

9. Virusul poate ajunge în efective şi prin intermediul căpuşelor;

10. Contaminarea poate apărea şi prin haine şi ustensile.

Fermier: Nu avem nevoie de despăgubiri

 

Deşi virusul pestei porcine nu s-a răspândit în toată ţara, fermierii din toate judeţe urmăresc cu îngrijorare situaţia actuală şi asteaptă implicarea autorităţilor pentru rezolvarea acestei crize fără precedent. Corina Suciu, fermier din Hunedoara, a declarat într-un interviu acordat revistei Capital că „implicarea autorităţilor, cel puţin la noi în judeţ, s-a limitat la o sedinţă fulger a DSV Hunedoara, unde ne-au transmis să respectăm cu stricteţe regulile de bunăstare a animalelor, să nu permitem intrarea străinilor in fermă, să controlăm dacă angajaţii noştrii cresc acasă porci, să nu introducem în ferma niciun fel de preparat din carne de porc”.

Mai mulţi fermieri consideră această criză drept „o mână criminală care vrea să distrugă zootehnia românească”. Mai mult, aceştia se tem că afacerile vor intra în faliment. „Nu avem nevoie de despăgubiri, propunem folosirea banilor respectivi pentru oprirea pestei, ce sa faci cu banii cu care te despăgubeşte? Luni de zile nu ai voie să populezi, lanţul comercial de care dispui în prezent se distruge, iar reluarea lui este aproape imposibil de realizat. Nu mai vorbim că întreţinerea construcţiilor şi a utilajelor care compun o fermă de reproducţie sau de îngrăşare necesită costuri de care nu vom mai dispune”, a declarat Corina Suciu.

 

„Trebuie să se înţeleagă că această boală nu are vaccin pentru animale. Important este că ea nu afectează sănătatea omului. Pentru a limita răspândirea ei este extrem de necesară colaborarea populaţiei”.

Raed Arafat, secretar de stat

„Situatia este catastrofală. Interdicţiile de export pot surveni în orice moment. În circa trei luni, importurile vor creşte cu 30%”.

Ioan Ladoşi, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc (APCPR)

„Situatia este critică, însă nu pot fi evaluate riscurile decât pe parcursul evoluţiei bolii, care sperăm că va putea fi ţinută sub control.”

Adrian Rădulescu, preşedinte al Asociaţiei Fermierilor din România

„Este o adevărată nebunie. Suntem o ţară de criminali. Eu cer în mod expres ca fermier şi cetăţean al României ca DNA să se autosesizeze (…) împotriva acelora care ştiu că vectorul acestei boli este mistreţul şi nu vor să îl împuşte.”

 

Dimitrie Muscă, proprietarul CAI Curtici

„Abatoarele refuză să cumpere porci din judeţul Tulcea. Porcii au ajuns la greutatea de 130 kg şi nu se mai asigură suprafaţa de bunăstare. Apar continuu focare în zona noastră şi vom sta la nesfârşit în supraveghere. Acum îmi mor cel puţin doi porci pe zi”.

Dumitru Bărbieru, administrator DAB Zootehnica Tulcea

 

4,13 milioane de suine există în România, conform datelor deţinute de Ministerul Agriculturii în 2017

475 de milioane de euro este valoarea importurilor de carne de porc conform Eurostat. Exportul se ridică la doar 56 mil. euro.

(Articol publicat în numărul 31 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 6 – 12 august 2018)

Comentarii Facebook

Actualitate

NATO trebuie să se pregătească pentru cel mai negru scenariu, avertizează președintele Letoniei

Publicat

pe

Chiar dacă pe canalele diplomatice internaționale se încearcă resuscitarea dialogului pentru a pune capăt războiului din Ucraina, flancul estic al NATO rămâne pe un butoi cu pulbere. Într-un interviu acordat postului TVP World, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a lansat un avertisment dur: Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru cele mai grave scenarii, în condițiile în care Rusia lui Vladimir Putin rămâne un actor geopolitic extrem de periculos și imprevizibil.

Edgars Rinkēvičs, prreședintelr Letoniei/FOTO:X

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Liderul de la Riga a ținut să demonteze din start o iluzie optică tactică: o eventuală incursiune rusă în statele baltice nu ar fi doar o criză regională izolată, ci un atac direct împotriva NATO și a Uniunii Europene în ansamblul lor.

„Dacă va exista un atac împotriva statelor baltice, acesta va fi un atac împotriva NATO și a Europei”, a punctat Rinkēvičs, subliniat că un astfel de cataclism militar ar atrage automat în conflict forțe majore precum Polonia, Germania și Marea Britanie.

Eșecul militar al Rusiei sporește imprevizibilitatea lui Putin

Potrivit analizei președintelui leton, incapacitatea Moscovei de a obține o victorie decisivă în Ucraina, dublată de presiunea economică sufocantă a sancțiunilor și de primele semne de nemulțumire internă, nu face Rusia mai docilă, ci mult mai periculoasă. Impasul strategic poate împinge Kremlinul spre mișcări disperate, greu de anticipat. În acest context, descurajarea militară devine singura monedă de schimb validă.

„Cu cât vom fi mai bine pregătiți, cu atât mai puțin vom arăta că ne este teamă”, a explicat șeful statului leton.

Pentru a răspunde acestei realități, Letonia își strânge legăturile cu Kievul. Rinkēvičs a anunțat că țara sa cooperează strâns cu Ucraina în sectorul tehnologiilor militare de vârf – în special în dezvoltarea capacităților de drone și sisteme anti-drone – și că un acord bilateral de apărare urmează să fie semnat în viitorul apropiat.

America este indispensabilă, dar Europa trebuie să plătească

În ceea ce privește arhitectura de securitate de pe continent, poziția Letoniei reflectă o viziune realistă și pragmatică, des întâlnită în capitalele din estul Europei. Statele Unite rămân un pilon „indispensabil” pentru umbrela de protecție a continentului, însă Europa nu mai poate funcționa ca un pasager clandestin al propriei securități.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Președintele Letoniei a insistat că statele europene trebuie să își majoreze masiv investițiile în apărare și să extindă cooperarea regională pe axa formată din țările nordice, statele baltice, Polonia și Germania.

Putin se va așeza la masă doar când va simți că pierde

Referindu-se la dinamica diplomatică recentă, în special la scrisoarea deschisă trimisă de președintele Volodimir Zelenski către Vladimir Putin, prin care propunea reluarea discuțiilor directe și expunea condițiile Kievului pentru o încetare a focului, Rinkēvičs a apreciat demersul ca fiind o analiză matură a poziției Rusiei. Totuși, el a avertizat împotriva unui optimism naiv.

Kremlinul funcționează încă sub falsa impresie că poate ocoli Kievul în negocieri, căutând termeni favorabili prin intermediari sau direct de la marile puteri occidentale.

Un progres real este imposibil în acest moment. Rusia nu este pregătită să își schimbe comportamentul agresiv și nu se va așeza serios la masa tratativelor până când nu va realiza, la nivel militar și economic, că pierde acest război. Orice tentativă de a marginaliza Ucraina în negocieri este sortită eșecului. Europa trebuie să mențină o presiune constantă prin sancțiuni și să continue sprijinul militar necondiționat pentru Kiev, suțiene președintele leton.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Adrian Negrescu: „Vom pierde și bruma de turiști străini care vin pe litoral”

Publicat

pe

Explozia dronei marine în Portul Constanța și măsurile de securitate luate ulterior de autorități riscă să alimenteze temerile privind siguranța vacanțelor pe litoralul românesc, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. Acesta susține că reacția instituțiilor a fost disproporționată și că lipsa unei strategii de comunicare poate avea efecte negative asupra turismului.

Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Foto Facebook

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Analistul Adrian Negrescu consideră că incidentul din Portul Constanța ridică întrebări legitime privind securitatea în zona litoralului, însă modul în care au reacționat autoritățile riscă să amplifice starea de panică și să genereze efecte economice nedorite.

„Explozia dronei din Portul Constanţa ridică, într-adevăr, semne de alarmă privind siguranţa vacanţelor de pe litoral. Din păcate, asistăm la un nou episod de exces de zel din partea autorităţilor care s-au grăbit să evacueze turiştii de pe plajele din toate staţiunile. Da, avem nevoie de măsuri preventive, însă să faci o demonstraţie de forţă de pe urma incidentului din port este prea mult. Deja pe social media a apărut o adevărată teorie a conspiraţiei privind securitatea vacanţelor de pe litoral şi pare că autorităţile nu au nicio strategie menită să limiteze efectele negative ale acestui tip de psihoză naţională”, a declarat pentru „Adevărul” Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, problema nu este doar incidentul în sine, ci și modul în care instituțiile statului comunică și gestionează situațiile de criză, în condițiile în care informațiile alarmiste se răspândesc rapid în mediul online.

„Din păcate ne-am obişnuit ca autorităţile să acţioneze post eveniment şi să nu aibă, de fapt, nicio strategie de acţiune menită să elimine panica. De regulă fac exact pe dos, dovadă şi incidentul de la Galaţi acolo unde am asistat la o demonstraţie de forţă, cu girofaruri şi sirene pornite la maxim”, a mai spus analistul.

Temeri privind impactul asupra turismului

Negrescu avertizează că lipsa unor măsuri eficiente de combatere a dezinformării și a panicii poate afecta imaginea litoralului românesc chiar la începutul sezonului estival.

„Au autorităţile o strategie pentru a preveni fake-news-ul legat de siguranţa vacanţelor pe litoral? Mă îndoiesc. Le e mai uşor să evacueze staţiunile decât să prevină astfel de incidente, să monitorizeze.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În acest ritm heirupist de acţiune, ne vom trezi că tot mai mulţi turişti vor evita litoralul şi nu doar din România. Vom pierde şi bruma de turişti străini care vin în staţiunile de pe litoral, mai ales la festivalurile muzicale”, a adăugat acesta.

O dronă maritimă a explodat vineri în Portul Constanța

O dronă marină descoperită vineri dimineață în Portul Constanța s-a autodetonat în jurul orei 10.30, explozia fiind auzită la mai mulți kilometri distanță. Incidentul a declanșat o mobilizare de amploare a autorităților, care au activat Planul Roșu de Intervenție și au securizat zona, turiștii din mai multe stațiuni de pe litoral fiind evacuați pentru câteva ore.

Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență, la fața locului au fost mobilizați aproximativ 80 de pompieri din cadrul ISU Constanța, opt autospeciale de stingere, 11 echipaje SMURD, trei autospeciale pentru transport victime multiple, un echipaj CBRN, echipe de scafandri și unități de terapie intensivă mobilă. De asemenea, au intervenit aproximativ 20 de jandarmi, 35 de polițiști și 42 de polițiști de frontieră.

Pentru supravegherea zonei au fost ridicate în aer un elicopter SMURD și un elicopter Black Hawk din cadrul bazei de la Tulcea. În paralel, structuri ale Serviciul Român de Informații și ale Ministerul Apărării Naționale au participat la operațiunile de gestionare a situației și de securizare a perimetrului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Autoritățile au transmis mesaje RO-ALERT în județele Constanța și Tulcea, recomandând populației să evite zona de coastă și să respecte indicațiile oficiale. Totodată, au fost dispuse evacuări preventive în anumite zone considerate cu risc.

Potrivit informațiilor apărute pe parcursul zilei, în apropierea litoralului ar fi fost detectate și alte drone marine, ceea ce a determinat menținerea măsurilor sporite de supraveghere și intervenție. Nu au fost raportate victime.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Masacrul de la Câmpia Mierlei. Bătălia care a schimbat soarta Balcanilor și a influențat destinul românilor

Publicat

pe

O câmpie întinsă din Kosovo, situată în apropierea capitalei Priștina, este locul unde s-a rescris destinul Balcanilor acum mai bine de șase secole. Aici s-au purtat două bătălii care au schimbat istoria statelor din regiune, inclusiv pe cea a principatelor românești.

Bătălia de Kossovo Polje din 1389 FOTO wikipedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

La aproximativ 5-10 kilometri nord-vest de Priștina, în partea centrală a regiunii Kosovo, se întinde o câmpie vastă. Poartă numele de Kosovo Polje, care se traduce prin „Câmpia Mierlei” sau „Câmpul Mierlei”. Pentru sârbi, acest loc are o semnificație sacră, fiind un simbol al identității naționale.

Importanța sa depășește însă granițele Serbiei. Kosovo Polje ocupă un loc aparte în istoria întregului spațiu balcanic, inclusiv în cea a românilor. Aici s-a decis, într-o mare măsură, destinul regiunii. Pe această câmpie s-au purtat două bătălii majore, în care s-au confruntat forțele creștine și cele islamice, iar rezultatul lor a influențat evoluția politică a Balcanilor timp de secole.

Prima dintre aceste confruntări, desfășurată la sfârșitul secolului al XIV-lea, este considerată cea mai importantă, mai ales prin consecințele sale pe termen lung.

Lupii Anatoliei se aruncă asupra Balcanilor

Întreaga poveste începe, de fapt, cu ascensiunea unui stat turc în centrul Anatoliei, teritoriu aflat formal sub autoritatea Bizanțului, dar tot mai des traversat și ocupat de triburi turcice. Dintre acestea s-a remarcat clanul condus de Osman, care și-a extins treptat puterea. Sprijinit de războinicii săi, Osman a cucerit unul după altul micile sultanate și principate din regiune. Până la sfârșitul secolului al XIII-lea, o mare parte a Anatoliei se afla sub controlul său.

Osman avea să dea numele noii dinastii și statului pe care l-a întemeiat. De atunci, urmașii și supușii săi au fost cunoscuți sub numele de osmanlâi sau otomani. La început, capitala statului său a fost la Yenișehir. Cucerirea acestui oraș a îngreunat legăturile dintre Niceea și Bursa, două dintre cele mai importante centre bizantine din Asia Mică.

Doi ani mai târziu, Osman a învins armata bizantină în apropierea Nicomediei, un oraș-port strategic care controla ruta maritimă spre Constantinopol. Treptat, forțele sale au ajuns până la Bosfor, la Marea Marmara și la țărmul Mării Negre. În cele din urmă, în 1326, în timp ce Osman se afla pe patul de moarte, turcii au cucerit Bursa, transformând-o în prima capitală a statului otoman.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Fiul său, Orhan, a continuat expansiunea. Niceea a căzut în 1331, iar Nicomedia în 1337. Orhan a fost cel care a transformat o comunitate de ghazi, războinici de frontieră ai lumii islamice, într-un stat puternic, în adevăratul sens al cuvântului. Astfel lua naștere un imperiu clădit pe forța cavaleriei otomane și pe o organizare militară tot mai eficientă.

Cu o armată impresionantă, din care se remarca corpul nou-înființat al ienicerilor, o infanterie disciplinată și excelent pregătită, otomanii băteau la porțile Europei la mijlocul secolului al XIV-lea. De la baza lor din Gallipoli, au avansat treptat în Balcani, urmând marile văi fluviale care duceau spre Dunăre.

În acea perioadă, Balcanii erau fragmentați politic între posesiunile bizantine și diferitele țarate și cnezate bulgărești și sârbești. La nord de Dunăre, Țara Românească, stat aflat cel puțin teoretic sub suzeranitatea regilor Ungariei, se afirma tot mai mult ca o putere regională, consolidându-și independența politică, militară și culturală.

Cneazul Lazăr al Serbiei FOTO wikipedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Lumea balcanică era însă profund fragmentată. Marii feudali se confruntau între ei pentru putere și influență, contestând adesea autoritatea țarilor și a cnejilor. La rândul lor, diferitele state și formațiuni politice bulgărești și sârbești se aflau într-o permanentă competiție. Acest mozaic feudal părea o pradă ușoară în fața expansiunii otomane.

Plovdiv a căzut în mâinile otomanilor în 1363, iar Komotini (Gümülcine) în 1364. În 1369, aceștia au cucerit Adrianopolul, iar sultanul Murad I, fiul și succesorul lui Orhan, și-a mutat capitala acolo.

În septembrie 1371, otomanii i-au învins pe cei mai puternici seniori sârbi din Macedonia în marea bătălie de pe râul Marița. „Această victorie a fost poate cel mai important succes al otomanilor înainte de cucerirea Constantinopolului din 1453, deoarece valea Mariței le-a deschis drumul spre restul Balcanilor”, scria Thomas Emmert în lucrarea The Battle of Kosovo: Early Reports of Victory and Defeat.

În doar câțiva ani, singura forță capabilă să opună o rezistență serioasă înaintării otomane a rămas principatul sârb condus de cneazul Lazăr.

Lazăr Hrebeljanović, canonizat ulterior de Biserica Ortodoxă Sârbă, își avea centrul puterii la cetatea Kruševac, în nordul Serbiei, departe de nucleul tradițional al statului sârb. Această situație era consecința bătăliei de pe Marița, după care aproape toate teritoriile aflate la sud și est de Kosovo au intrat sub dominația otomană.

Ferit, deocamdată, de înaintarea turcilor, principatul lui Lazăr a devenit un refugiu pentru numeroși oameni politici, militari, cărturari și lideri religioși proveniți din regiunile ocupate. Curtea sa a atras preoți, călugări, scriitori, arhitecți și artiști din spațiile bulgăresc, grec și sârb sudic. În această provincie de frontieră a început să se dezvolte o nouă epocă culturală, care avea să atingă apogeul în timpul domniei fiului său, despotul Ștefan Lazarević.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ascensiunea lui Lazăr s-a bazat și pe resurse economice considerabile. Cele mai importante centre miniere ale Serbiei, Rudnik și Novo Brdo, se aflau sub controlul său. De asemenea, sprijinul Bisericii Sârbe a jucat un rol esențial în consolidarea poziției sale politice, fiind favorizat de eforturile lui Lazăr de a pune capăt schismei dintre Biserica Sârbă și Patriarhia de la Constantinopol.

Pentru cneazul Lazăr, toate acestea aveau însă să se dovedească insuficiente.

„Când un torent de săgeți s-a abătut peste ostașii sârbi”

Puterea cneazului Lazăr era în creștere. Acest lucru nu i-a descurajat însă pe otomani. Ei urmăreau să ajungă la Dunăre și, dincolo de ea, în Europa Centrală. Pentru Murad I, principatul sârb reprezenta ultimul obstacol important în calea acestei expansiuni.

În primii ani, sultanul și-a trimis forțele în teritoriile sârbești mai ales pentru raiduri de pradă și recunoaștere, menite să testeze capacitatea de rezistență a adversarului. O cronică din 1381 menționează că doi comandanți sârbi, Vitomir și Crep, au învins un detașament otoman pe râul Dubravnica. Pentru o vreme, confruntările au încetat. În 1386 însă, potrivit unei alte cronici, „Murad a pornit împotriva prințului Lazăr și a cucerit Nișul”.

Sârbii nu au fost însă adversari ușor de învins. Din contră, reprezentau o forță militară redutabilă, iar succesele s-au împărțit de ambele părți. După ocuparea Nișului, armata lui Lazăr a reușit să-i învingă pe otomani în apropierea râului Toplica.

Murad a înțeles că o confruntare directă cu întreaga putere a lui Lazăr era riscantă, mai ales dacă acesta ar fi reușit să formeze o alianță cu statele vecine sau chiar cu principatul de la nordul Dunării. Din acest motiv, sultanul a adoptat o strategie de izolare a adversarului. Încă din anii 1380, otomanii au început să ocupe teritorii din sudul Bulgariei. În 1388, bănuind că țarul Ivan Șișman era pregătit să rupă legăturile de vasalitate și să se alăture unei coaliții antiotomane, Murad a lansat o nouă campanie și l-a obligat să capituleze. În același timp, influența otomană s-a extins asupra unei mari părți a Bosniei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Principatul lui Lazăr era acum aproape complet încercuit. Lovitura decisivă avea să vină în vara anului 1389.

Otomanii au ales să atace în regiunea Kosovo, un spațiu de mare importanță strategică. Aflat la intersecția principalelor drumuri balcanice, acesta controla legăturile dintre bazinul Dunării și Marea Egee, precum și rutele comerciale dintre estul și vestul peninsulei. Cine stăpânea Kosovo deținea una dintre cheile puterii în Balcani.

Cneazul Lazăr a decis să le iasă în cale pe Câmpia Mierlei. Armata lui Murad, alcătuită în principal din cavalerie, este estimată de majoritatea istoricilor la câteva zeci de mii de oameni. Printre aceștia se aflau și aproximativ 5.000 de ieniceri, infanteria de elită a Imperiului Otoman. Un rol important îl aveau și azapii și akîngiii. Azapii formau o infanterie ușoară, alcătuită în mare parte din arcași experimentați. Akîngiii erau călăreți ușori specializați în raiduri rapide, recunoaștere și hărțuirea inamicului. Moștenitori ai tradiției războiului de stepă, aceștia pătrundeau adânc în teritoriul advers, provocau dezordine și evitau confruntările directe cu forțe superioare.


O istorie puțin cunoscută a românilor. Cum s-au salvat Principatele Române de la transformarea în provincii otomane

Bătălia de la Kosovo Polje FOTO wikipedia

Acești călăreți erau renumiți pentru mobilitatea, viteza și atacurile lor surpriză. De cealaltă parte, cneazul Lazăr dispunea de aproximativ 25.000 de oameni, incluzând atât propriile trupe, cât și contingentele aliaților săi, în special cele conduse de Vuk Branković și de voievodul bosniac Vlatko Vuković. Lor li se adăugau și luptători croați aflați sub comanda lui Ivan Paližna.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Câteva mii de oameni formau cavaleria, inclusiv câteva sute de cavaleri puternic înarmați, protejați de armuri complete. Restul armatei era alcătuit din infanterie. Sârbii erau considerați luptători curajoși și rezistenți, bazându-se în special pe șarje puternice de cavalerie menite să spargă liniile inamice.

În tabăra otomană, centrul armatei era comandat de sultanul Murad, în timp ce fiul său, Baiazid, conducea flancul drept. Forțele otomane se sprijineau pe disciplina ienicerilor, pe eficiența arcașilor și pe atacurile spahiilor, cavaleria grea de elită a imperiului.

Potrivit cronicilor, lupta a început cu un bombardament masiv de săgeți asupra formațiilor sârbești. Mii de arcași otomani au lansat salve succesive pentru a slăbi și dezorganiza atacul advers: „Când un torent de săgeți s-a abătut peste ostașii sârbi, care până atunci stătuseră nemișcați ca niște munți de fier, ei au pornit înainte, tunând și vuind ca marea.”

În ciuda pierderilor, cavaleria sârbă a lansat un atac frontal devastator și a reușit să străpungă flancul stâng al armatei otomane.

Căpetenii moarte, o victorie misterioasă și munți de cadavre

Cavaleria sârbă, sprijinită ulterior de atacul infanteriei, a provocat pierderi grele flancului comandat de Yakub Çelebi. Din acest moment, desfășurarea bătăliei devine neclară. Sursele contemporane sunt contradictorii, iar istoricii încă dezbat ce s-a întâmplat cu adevărat și cine a obținut victoria.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cert este că înfruntarea de la Kosovo Polje, din 1389, s-a transformat într-un măcel. Dacă otomanii au fost învingătorii, atunci victoria lor a avut un cost uriaș. Dacă sârbii au reușit să respingă atacul, pierderile suferite au fost atât de mari încât orice rezistență eficientă pe termen lung a devenit imposibilă.

Există însă câteva fapte asupra cărora istoricii sunt de acord. În urma bătăliei, statul sârb și-a pierdut o parte din teritorii și a intrat treptat în sfera de dominație a Imperiului Otoman, ajungând în cele din urmă vasal al acestuia. De asemenea, ambii conducători ai armatelor și-au găsit sfârșitul pe câmpul de luptă: atât cneazul Lazăr, cât și sultanul Murad au murit în timpul sau imediat după confruntare.

Tocmai această combinație de violență extremă, pierderi uriașe și relatări contradictorii face ca bătălia de la Kosovo Polje să rămână una dintre cele mai controversate și misterioase confruntări din istoria medievală a Europei.

„Istoricul se confruntă cu o problemă dificilă atunci când încearcă să afle ce s-a întâmplat în Bătălia de la Kosovo. Nu există relatări ale martorilor oculari ai bătăliei, iar între sursele contemporane care menționează evenimentul există diferențe semnificative. Nu există îndoială că confruntarea a avut loc pe câmpia de la Kosovo la 28 (15) iunie 1389, între forțele creștine conduse de prințul Lazăr al Serbiei și forțele otomane conduse de sultanul Murad I. Când totul s-a încheiat, ambii conducători erau morți, iar fiul lui Murad, Baiazid, s-a întors la Edirne pentru a-și asigura succesiunea. Dincolo de aceste detalii sumare, imaginea devine foarte neclară. Documentele timpurii nu sunt preocupate în mod deosebit de armament, tactici, mărimea forțelor sau desfășurarea generală a bătăliei. În mod surprinzător, nici măcar nu este posibil să se știe cu certitudine, din materialul contemporan existent, dacă una sau cealaltă parte a fost victorioasă pe câmpul de luptă. Există însă puține indicii că ar fi fost o mare înfrângere sârbă; iar cele mai vechi relatări ale conflictului sugerează, dimpotrivă, că forțele creștine au câștigat”, precizează Thomas Emmert în aceeași lucrare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Uciderea sultanului Murad FOTO wikipedia

La câteva secole după bătălie au început să apară numeroase relatări cu caracter legendar, care evocau fapte de eroism și martiriul cneazului Lazăr, canonizat ulterior de Biserica Ortodoxă Sârbă. Potrivit unei versiuni păstrate în tradiția și cronicile sârbești, sultanul Murad ar fi fost ucis de Miloš Obilić, un cavaler sârb care a pătruns în tabăra otomană sub pretextul că dezertase. Odată ajuns în apropierea sultanului, acesta l-ar fi atacat și l-ar fi omorât cu un pumnal.


Cum a ajuns Roxelana, „fecioara din Rutenia“, din târgul de sclavi în haremul lui Soliman Magnificul

Alte surse oferă însă o versiune diferită. Într-o scrisoare adresată de regele Tvrtko I al Bosniei Senatului din Florența, prin care anunța victoria creștinilor la Kosovo, se sugerează că Murad și-ar fi găsit sfârșitul în timpul unui atac puternic al cavaleriei sârbe, fără a fi menționat numele unui asasin.

„Norocoase, de trei ori norocoase sunt acele mâini ale celor doisprezece nobili credincioși, care, deschizându-și drumul cu sabia și străbătând liniile inamice și cercul de cămile înlănțuite, au ajuns eroic la cortul însuși al lui Amurat. Norocos mai presus de toți este acela care a ucis cu atâta putere un atât de puternic voievod, străpungându-l cu sabia în gât și în abdomen. Și binecuvântați sunt toți aceia care și-au dat viața și sângele prin gloria martiriului, ca victime ale conducătorului mort deasupra cadavrului său urât”, preciza regele Bosniei.

La rândul său, cneazul Lazăr a fost fie rănit grav în timpul luptei (după unele surse), fie a fost prins și executat după bătălie de Baiazid, ca răzbunare pentru uciderea tatălui său. Cert este că Miloš Obilić și cneazul Lazăr au devenit simboluri centrale ale poporului sârb, eroi naționali și martiri. De altfel, bătălia de la Kosovo este comemorată în fiecare an în Kosovo, cu prilejul unei sărbători care coincide cu Vidovdanul (Ziua Sfântului Vitus).

Bătălia care a hotărât soarta Balcanilor

Ambele tabere au suferit pierderi uriașe. Cu toate acestea, otomanii dispuneau încă de resurse umane și materiale considerabile, în timp ce sârbii nu își mai puteau reface cu ușurință forțele. O parte a statului sârb a supraviețuit încă aproximativ șapte decenii, însă moartea cneazului Lazăr și pierderile suferite la Kosovo l-au slăbit decisiv.

Bătălia de la Kosovo a reprezentat unul dintre marile momente de cotitură din istoria Balcanilor. Noul sultan, Baiazid I, a continuat expansiunea otomană, iar în deceniile următoare nicio putere din regiune nu a mai reușit să oprească înaintarea Imperiului Otoman.

Turcii și-au consolidat treptat dominația în Peninsula Balcanică. Aproape șase decenii mai târziu a avut loc și a doua bătălie de la Kosovo Polje, în octombrie 1448, când armata creștină condusă de Iancu de Hunedoara a încercat să oprească avansul otoman. Și această confruntare s-a încheiat cu o victorie a turcilor.

După înfrângerea cruciaților, dominația otomană asupra Balcanilor a devenit practic incontestabilă. Pentru secole întregi, Imperiul Otoman avea să influențeze decisiv evoluția politică, culturală și religioasă a regiunii.

„Sârbii suferiseră pierderi importante în luptă, dar Murad și un număr mare de turci fuseseră uciși, iar Baiazid și armata sa se retrăseseră la Edirne. În realitate, o mare parte a Serbiei a reușit să supraviețuiască, păstrând un anumit grad de autonomie timp de încă șaptezeci de ani. Desigur, eulogii lui Lazăr nu puteau fi conștienți de lunga perioadă de tranziție care avea să urmeze conflictului de la Kosovo. Ceea ce era însă foarte clar pentru ei era faptul că bătălia îi răpise principatului lui Lazăr forța și conducerea. Autorul anonim al lucrării Slovo o knezu Lazaru afirmă că moartea prințului Lazăr a lipsit Serbia de apărătorul său; iar când „ismaeliții necredincioși” s-au întors după o vreme în Serbia, au reușit să distrugă țara și să înrobească poporul”, preciza Emmert.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 4 ore

NATO trebuie să se pregătească pentru cel mai negru scenariu, avertizează președintele Letoniei

Chiar dacă pe canalele diplomatice internaționale se încearcă resuscitarea dialogului pentru a pune capăt războiului din Ucraina, flancul estic al...

Actualitateacum 10 ore

Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Adrian Negrescu: „Vom pierde și bruma de turiști străini care vin pe litoral”

Explozia dronei marine în Portul Constanța și măsurile de securitate luate ulterior de autorități riscă să alimenteze temerile privind siguranța...

Actualitateacum 16 ore

Masacrul de la Câmpia Mierlei. Bătălia care a schimbat soarta Balcanilor și a influențat destinul românilor

O câmpie întinsă din Kosovo, situată în apropierea capitalei Priștina, este locul unde s-a rescris destinul Balcanilor acum mai bine...

Actualitateacum 23 de ore

Peste 2,7 miliarde de euro pentru energie verde. Cine poate obține finanțare și în ce condiții

Companiile, autoritățile locale și comunitățile de energie vor avea la dispoziție, în perioada 2026–2027, peste zece programe de finanțare pentru...

Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR
Actualitateacum o zi

Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR

Momentul exploziei dronei navale eșuate în Portul Constanța a fost filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR. Jurnalista care...

Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali
Actualitateacum o zi

Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali

În orice depozit sau hală de producție, transportul vertical influențează direct ritmul de lucru. Dacă marfa circulă greu între niveluri,...

Actualitateacum o zi

Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026. „Este pierdere de timp să te întorci cu Dostoievski și Camus”

Bookfest 2026 continuă la Romexpo până duminică, 7 iunie. Mulți români pasionați de lectură au oferit recomandări pentru vizitatori, de...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro