Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Adevăruri ascunse din Spitalul Fundeni! Cât prețuiesc viața renumiții doctori Irinel Popescu și Vlad Brașoveanu | Nationalul.ro

Publicat

pe

Adevăruri ascunse din Spitalul Fundeni! Cât prețuiesc viața renumiții doctori Irinel Popescu și Vlad Brașoveanu | Nationalul.ro

Un accident stupid de motocicletă, o pată de ulei pe carosabilul din Braşov au condus-o către un tărâm necunoscut de ea până atunci. „Ei m-au salvat… mi-au salvat viaţa”, întăreşte Alexandra zâmbind dulce, în ciuda durerilor care-i macină trupul firav. „O să le fac o poezie. Sigur o să le fac o poezie…”, completează ea entuziastă.

„De la Braşov am venit cu ambulanţa SMURD şi 5 medici, care au făcut tot posibilul să mă ţină în viaţă”, povesteşte tânăra. Șansele ei de supravieţuire erau minime. Coastele zdrobite, plămânii şi ficatul cu afecţiuni majore şi hemoragie internă.

La Braşov au reuşit să o stabilizeze pentru a putea fi transportată la Bucureşti. Renumitul profesor doctor Irinel Popescu a fost cel care a primit-o. Era determinat să mai salveze încă o viaţă, săşi mai treacă în cartea Raiului încă o faptă bună, încă una alături de zecile de mii de până acum. Un doctor care a scris istorie pentru medicina românească, un om care poate fi trecut cu uşurinţă în cunoscuta carte a lui Malcom Gladwell, EXCEPȚIONALII.

Din concediu, direct în sala de operaţii

Alexandra avea nevoie de o intervenţie complicată la ficat. Iniţial s-a pus problema unui transplant. Toţi prietenii i-au sărit în ajutor, dar donatorul compatibil a fost el, Omar Al Sharif, un tânăr de origine arabă, pe care-l cunoştea, dar de care nu era chiar atât de apropiată. Acum este… şi el pe lista eroilor ei. Tatăl lui a decedat recent de cancer, iar el i-a preluat afacerile. A lăsat tot şi a venit la Bucureşti să o salveze. Chiar a stat la spital câteva zile, pregătit pentru a dona, dar într-un final nu a mai fost nevoie. Ficatul Alexandrei a redevenit funcţional cu ajutorul acestor doctori minunaţi.

 

„Toţi s-au mobilizat pentru mine. Am fost atât de impresionată când am aflat”, explică Alexandra cu vocea tremurândă de emoţie.

Doctorul Vlad Braşoveanu era plecat în concediu, în Deltă, dar un telefon de la Irinel Popescu a fost suficient pentru a-l întoarce la a doua lui casă, Spitalul Fundeni, spitalul unde dăruieşte viaţă pacienţilor în fiecare zi.

A condus toată noaptea şi după ce s-a odihnit a intrat în sala de operaţii împreună cu Irinel Popescu şi echipele lor de medici şi asistente, marea familie a Spitalului Fundeni, să mai facă o minune… să o aducă pe Alexandra înapoi. După comă şi 10 zile de terapie intensivă a ajuns în sfârşit în salon.

„Acum o să mă întorc la EL”

Zâmbeşte, zâmbeşte tot timpul. Se bucură de fiecare înghiţitură de apă, de iaurt, de supă, de viaţă. Setea ei pentru prezent este contagioasă. Optimismul ei şi credinţa sunt un balsam pentru orice suflet rănit. „Dumnezeu mă iubeşte. Ne iubeşte pe toţi. Primul lucru pe care o să-l fac când ies de aici, o să fie să merg într-o biserică. Am fost olimpică la religie, apoi fapte din viaţa mea m-au supărat şi am întors spatele Domnului. Acum o să mă întorc la El. Sunt atât de fericită că trăiesc. Iubesc viaţa, iubesc doctorii, iubesc aerul pe care-l respir… iubesc tot ce mă înconjoară. Totul e atât de frumos”, spune Alexandra cu atâta convingere şi pasiune încât dragostea ei pentru absolut te agaţă fără să realizezi.

Pe 14 iulie, Alexandra a ajuns la Spitalul Fundeni. Pentru cei care nu cred în minuni şi EROI, ea este dovada vie că există. Pe 7 august a fost externată. Este acasă acum şi se recuperează treptat. Optimismul, credinţa, dorinţa ei de a trăi şi aceşti medici minunaţi au ajutat-o să revină în lumea pe care o ştim cu toţii, lumea în care încă mai simte durerile trupului, dar în care se bucură de fiecare moment pe care-l trăieşte.

Cine sunt eroii Alexandrei

Profesorul Irinel Popescu este unul dintre puţinele genii ale medicinei româneşti, încă în viaţă, încă în activitate. El este părintele transplantului hepatic în România. Un fel de Simona Halep, care dăruieşte clipe de bucurie românilor cu fiecare victorie el dăruieşte viaţă pacienţilor care de multe ori ajung la Spitalul Fundeni fără speranţă şi pleacă acasă parcă renăscuţi.

 

A absolvit Facultatea de Medicină Generală Bucureşti în 1977, iar în perioada 1977-1980 a fost intern prin concurs. A fost apoi rezident (1980-1983), medic specialist chirurg (clasificat primul pe ţară la concursul de specialitate, în 1983), iar din 1990 – medic primar chirurg la Spitalul Clinic Fundeni. În anul 1990 a obţinut titlul de doctor în medicină, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

Irinel Popescu a format sute de chirurgi

A salvat mii, zeci de mii, poate sute de mii de vieţi până la ora actuală, prin operaţiile dificile pe care le-a realizat, folosind cele mai sofisticate tehnici operatorii, dar şi prin intermediul sutelor de rezidenţi pe care i-a învăţat să fie buni chirurgi. Apreciat în România, însă nu la adevărata valoare, a uimit experţii de talie mondială cu talentul lui. Pentru că şi în medicină, ca în orice alt domeniu, ca să ajungi cel mai bun ai nevoie de multă muncă şi dăruire, dar şi de un talent cu care numai Dumnezeu te poate înzestra. „A fost impresionant, este un chirurg foarte bun. De la început a ştiut ce să facă. Este un chirurg foarte experimentat, ştia să opereze laparoscopic şi a înţeles imediat că robotica este calea viitorului. Nu este uşor să efectuezi o rezecţie hepatică, dar el a realizat o astfel de operaţie din ziua 2 de training”, a povestit unul dintre cei mai renumiţi experţi din lume în chirurgie robotică, prof. dr. Konstantinos Konstantinidis.

Vlad Braşoveanu a realizat peste 1000 de transplanturi de ficat

„Mama a decedat la 35 de ani de infarct şi atunci am hotărât să merg la medicină, deşi în familia mea nimeni nu a studiat Medicina. Am vrut să obţin nişte răspunsuri la nişte întrebări: De ce?”, a povestestit medicul pentru Știrile Pro Tv Moldova. Vlad Braşoveanu a studiat medicina la Chişinău, apoi a plecat în România, unde practică de mai bine de 15 ani, cu mare succes, transplantologia hepatică. Mai exact are grijă ca pacienţii de pe lista de aşteptare să primească un ficat funcţional, deci o şansă la viaţă.

 

Până acum a efectuat aproximativ 1000 de transplanturi de ficat, în România şi Republica Moldova, locul unde s-a născut. A uitat ce înseamnă un orar stabil de muncă. La orice oră din zi şi din noapte, dacă primeşte un apel trebuie să fugă la spital pentru a salva vieţi. Mulţi consideră transplantologia o minune a medicinii, iar cei care o practică nu contenesc să ne demonstreze că după moarte există viaţă.

Chirurgia robotică, o soluţie pentru bolnavi ignorată de autorităţi

„Mai bine vă operaţi în străinătate cu robotul”, îndeamnă diverse fundaţii ce scot bani din suferinţa bolnavilor. De ce să nu ne operăm totuşi în România?

Roboţii îi avem, dar zac nefolosiţi pentru că ministerul nu vrea să aloce bani suplimentari. Mai bine guvernul alege să-i dea pentru ajutoare sociale şi să susţină industria alcoolului şi a crâşmelor de ţară. Bani se găsesc şi pentru mitinguri de sute de mii de persoane, dar nu şi pentru bolnavii condamnaţi la suferinţă de un sistem criminal.

Nicolaescu, ministrul care a tăiat finanţarea

Cel care a tăiat primul fondurile, în anul 2013, pentru chirurgia robotică a fost liberalul Eugen Nicolaescu (foto). „Am tăiat fondurile pentru că am fost informat că banii nu erau folosiţi. Aşa mi s-a spus din minister, şi atunci am considerat că este mai eficient să-i aloc în alte direcţii. Pentru Sănătate mereu au fost bani foarte puţini şi este greu să-i împarţi. Avem boli rare, fel şi fel de programe. Și atunci am luat această decizie, dar eu am fost doar un an ministru”.

A urmat Nicolae Bănicioiu. „Chirurgia robotică este scumpă şi am propus chiar şi nişte criterii, astfel încât să poată fi selectaţi pacienţii care chiar au nevoie de această tehnică. Iar ministerul ar trebui acum să dea bani spitalelor care spun că au pacienţi care trebuie să beneficieze de acest tip de intervenţie”, explică cu mult calm Bănicioiu, care are dreptate în ceea ce spune.

 

Justificare halucinantă a lui Florian Bodog pentru lipsa finanţării

Doar că ministerul nu dă niciun ban. Și astfel ajungem la Florian Bodog, ministru în penultimul guvern PSD. El ne explică uşor iritat că de ce să folosim chirurgia robotică dacă merge şi cea clasică. Un răspuns ar fi poate pentru că omenirea evoluează şi că dacă în epoca de piatră ne tratam cu ierburi, acum avem acces la medicamente care prelungesc viaţa.

Domnul Bodog ne spune şi că el este singurul care a făcut documentele necesare pentru achiziţia a 8 aparate de radioterapie. Dar şi domnii Nicolaescu şi Bănicioiu ne-au spus despre iniţiativele lor în acest domeniu.

Realitatea din teren este că bolnavii de cancer aşteaptă cu lunile până când să primească tratamentul cu radioterapie, deşi ar fi necesar rapid.

Spitalul Fundeni – centru de excelenţă în transplantologie, dar şi în chirurgia robotică

În România, Ministerul Sănătăţii a încetat să mai acorde bani spitalelor pentru intervenţiile chirurgicale cu ajutorul celor 8 roboţi Da Vinci pe care statul român i-a cumpărat cu bani grei. În multiple forme de cancer, tehnica robotică este extrem de necesară pentru pacient şi diminuează din riscuri. Dar nu numai în cancer, tehnica robotică este indicată, ci şi în multiple alte afecţiuni. Pacienţii îşi revin mult mai rapid, hemoragia este minimă, intervenţia mai exactă, iar riscul de reapariţie a bolii este mai mic.

La Spitalul Fundeni, din fericire, datorită profesorului Irinel Popescu, robotul este încă activ şi asta pentru că renumitul doctor lucrează şi în cercetare. Probabil dacă s-ar acorda bani suficienţi, medicina românească ar progresa mai mult şi pe această zonă, datorită lui.

 

În majoritatea statelor europene, chirurgia robotică este finanţată de stat

În Grecia şi în majoritatea statelor europene, programele de chirurgie robotică sunt finanţate de stat, iar pacienţii pot beneficia de cele mai bune şi mai sigure tehnici operatorii. În România, începând cu anul 2013, acest program s-a oprit şi odată cu el pacienţii cu cancer au fost condamnaţi la o suferinţă suplimentară. Dacă vor să beneficieze de acest tip de intervenţie, trebuie săşi cumpere consumabilele pentru că spitalele nu au fonduri. Iar consumabilele sunt câteva mii de euro.

„Este stupid”, o spune consternat unul dintre cei mai buni chirurgi din lume, acelaşi de la care şi Profesorul Irinel Popescu a învăţat tehnica. Stupid că s-a oprit acest program de chirurgie robotică pentru care Irinel Popescu depune în fiecare an documente şi solicită refinanţarea lui. Este stupid că progresul în medicina românească este oprit cu toate armele din dotare.

Vlad Voiculescu spune că nu a ştiut de situaţia chirurgiei robotice

Îl întrebăm şi pe Vlad Voiculescu, ministrul tehnocrat al Sănătăţii, cel care a încercat să oprească transplantul pulmonar în România pentru că n-am fi fost pregătiţi pentru asta. Din fericire, în cele din urmă s-a realizat, cu mult succes, datorită perseverenţei managerului de la Spitalul Sfânta Maria, doctorul Narcis Copcă. „Nu mi s-a adus la cunoştinţă această problemă, deci nu am ştiut de ea”, ne spune Vlad Voiculescu despre programul de chirurgie robotică, cel care are şi o fundaţie care se ocupă cu bolnavii de cancer şi care, de altfel, este apropiat şi de alte fundaţii preocupate de domeniul oncologic. Suspect că nu a ştiut de chirurgia robotică, cea care se practică în Austria cu mare succes, pe bani mulţi, pe bani mulţi chiar şi din România. Totuşi, culmea tupeului şi bătaia de joc supremă au venit de la Ministerul Sănătăţii, condus de Sorina Pintea, actualul ministru. Purtătorul de cuvânt, Oana Grigore, ne transmite într-un stil populist că spitalele pot alege să finanţeze din fonduri proprii operaţiile de chirurgie robotică. Doar că spitalele nu au bani pentru acest tip de intervenţie pentru că Ministerul nu le dă. Concluzia este că avem bani pentru mitinguri, pentru ajutoare sociale, pentru deplasările externe de zeci de mii de euro ale miniştrilor, ale deputaţilor şi senatorilor, avem bani pentru orice, mai puţin pentru bolnavii care-şi aşteaptă neputincioşi sfârşitul pentru că România politică le refuză dreptul la cel mai bun tratament. Nu avem programe de pregătire, nu avem specialişti, iar pe cei pe care-i avem îi umilim cât putem, nu avem aproape nimic când vine vorba de sistemul medical, iar viitorul sună a gol… cam la fel de gol precum cuvintele purtătorului de cuvând de la minister. În schimb, pe hârtie vom afla cât de bine o ducem de fapt, dar nu ne dăm noi seama.

Comentarii Facebook

Actualitate

Sandvișurile geniale care te vor ajuta să-ți impresionezi prietenii la petreceri. Câteva rețete legendare puțin cunoscute la români

Publicat

pe

Sandvișul pare cea mai banală dintre mâncăruri. Pentru unii abia dacă poate fi încadrat ca produs culinar. Un fel de mizilic al gastronomiei pe care oricine poate să-l facă. Ei bine, există câteva rețete de sandvișuri care vin să contrazică orice prejudecată și totodată te năruiesc de poftă. 

Sandwich-ul cu homari din Connecticut FOTO lobsteranywhere.com

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sandvișul este probabil cea mai cunoscută, cea mai accesibilă, versatilă și ușor de preparat mâncare din lume. Două felii de pâine, cașcaval, mezeluri, ceva verdeață sau legume și sos. Există și variante mai simple decât atât, doar cu mezeluri și cașcaval.

Pentru unii, sandvișul este o mâncare atât de banală încât nici măcar nu merită ridicată la statutul de preparat culinar și nici să pășească în templul exclusivist al gastronomiei. Un soi de invenție dictată de necesitățile vicioase ale lui John Montagu, al IV-lea Conte de Sandwich, care își dorea, pe la 1762, să mănânce în timp ce juca cărți, fără a se murdări pe mâini.

Dincolo de banalitatea aparentă a sandvișului, în realitate este un produs cu tradiție (iată, are o istorie de peste 250 de ani) și care poate deveni o adevărată bijuterie culinară în mâinile unui bucătar priceput. Tocmai de aceea, cei care spun că sandvișul este doar un umil iobag al gastronomiei se înșeală amarnic. Există câteva rețete consacrate, legendare, de sandvișuri care vin să demonstreze cât de exclusiviste pot fi sandvișurile, dar mai ales cât de rafinate. Iată trei dintre cele mai legendare rețete de sandvișuri care vă pot ajuta să vă impresionați colegii la muncă, atunci când scoateți pachetul la pauza de masă, sau să vă înnebuniți de poftă prietenii la petrecerile de weekend.

„Lobster roll”, o legendă a Americii între două felii de pâine

Unul dintre cele mai legendare, exclusiviste și, totodată, delicioase sandvișuri din lume este, fără îndoială, „Lobster roll” din Statele Unite. Mai precis, este vorba despre un sandviș crocant, rafinat, cu homar și unt. „Lobster roll-urile” sunt sandvișuri speciale de vară. Originare din restaurantele pescărești și tonetele de pe marginea drumului din New England, ele sunt „fratele de coastă” al celebrului hot dog.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Acest preparat își are originile în masa umilă și frugală a pescarilor din New England, de pe coasta de est a Statelor Unite, dominată de așezările pescărești. Carnea proaspătă de homar, servită pe pâine unsă cu unt, a evoluat dintr-un preparat practic de coastă într-un simbol cultural al regiunii New England, care stârnește și astăzi rivalități regionale aprinse. În mod tradițional, cele mai bune lobster roll-uri se găsesc în statele Maine, Massachusetts și Connecticut, pe locurile în care s-au dezvoltat primele colonii britanice în SUA, precum și în destinații de coastă, cum ar fi peninsula Cape Cod.

Lobster roll FOTO wikipedia

Originile acestui preparat pot fi urmărite până în secolul al XVII-lea, atunci când, în coloniile britanice din New England, homarii erau atât de numeroși încât erau considerați hrană pentru săraci, folosiți drept îngrășământ sau dați servitorilor și prizonierilor.

În 1829 a fost publicată prima rețetă de salată rece de homar, care a pus bazele legendarei rețete de sandviș cu homar în stil Maine. Ulterior, carnea de homar a devenit obișnuită la petrecerile tinerilor, fiind inclusă în sandvișuri. Abia în 1929 a luat naștere clasicul „Lobster Roll”, care astăzi reprezintă o mâncare iconică pe coasta de est a SUA. Propriu-zis, acesta a fost creația bucătarului de la restaurantul Perry’s din Milford, Connecticut. Povestea spune că Harry, proprietarul restaurantului, a inventat sandvișul după ce un agent comercial care vindea băuturi alcoolice a trecut pe la localul său. Acesta își dorea un „sandwich cald cu homar la grătar” pe care să îl poată lua la drum. Harry, fiind inventiv și rapid, a improvizat unul pe loc.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Harry a continuat să perfecționeze sandvișul și și-a dat seama că pâinea albă feliată nu era cea mai bună alegere. Era moale, se îmbiba rapid și nu susținea bine carnea de homar. Astfel, a apelat la brutăria French’s Bakery din apropiere, în Bridgeport, Connecticut, pentru a crea o chiflă specială pentru Perry’s. Însă, spre deosebire de chifla clasică tăiată pe partea superioară, pe care o cunoaștem astăzi, aceasta semăna mai degrabă cu o pâine pentru sandviș submarin. Harry tăia o deschizătură în formă de V în partea de sus pentru a umple chifla cu carne de homar. Capacul de pâine era pus la loc, iar sandvișul era apoi prăjit și pregătit pentru a fi luat la pachet.

Totodată, din anii ’50, în perioada boomului turistic de după Al Doilea Război Mondial, lobster roll-ul rece, cu maioneză, în stil Maine, a devenit, de asemenea, extrem de popular.

Cu toate că este exclusivist, Lobster Roll poate fi preparat și acasă, destul de ușor. Un lobster roll clasic se prepară din carne proaspătă de homar fiartă și amestecată cu maioneză sau unt topit, asezonată cu țelină și suc de lămâie. Se servește într-o chiflă pufoasă, rumenită ușor în unt. Dacă folosești homar crud, fierbe-l în apă cu sare timp de 8-10 minute, lasă-l să se răcească, apoi extrage carnea și taie-o în bucăți de mărimea unei îmbucături. Apoi, separat, într-un bol, amestecă ușor maioneza, zeama de lămâie, țelina și condimentele. Adaugă bucățile de homar și amestecă încet, astfel încât să nu zdrobești carnea. Apoi unge interiorul chiflelor cu unt topit pe ambele părți. Încinge o tigaie și prăjește chiflele pe ambele părți până devin aurii și ușor crocante. La urmă, se pune o frunză subțire de salată verde în chiflă și se umple cu o cantitate generoasă din amestecul cu homar făcut mai devreme.


Cât de sănătoasă este mâncarea fast-food vegană față de cea cu carne. Un studiu dezvăluie detalii importante

Arepa, regina sanvilurilor sud-americane

Un alt sandviș legendar, dar de data aceasta în zona sud-americană, cu o explozie de gusturi exotice, este Arepa Reina Pepiada. În traducere liberă din spaniolă, înseamnă „Arepa Regina apetisantă”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Este un sandviș din Venezuela și constă într-o salată cremoasă de pui și avocado, băgată într-o lipie crocantă de porumb. Este extrem de savuroasă și sățioasă, fiind servită de obicei la micul dejun. Acest preparat culinar are o tradiție de peste șapte decenii. A fost inventat de frații Alvarez în Caracas, capitala Venezuelei. Sandvișul a fost creat în onoarea unei femei extrem de frumoase. Se numea Susana Duijm, era realizatoare TV, actriță și model. A câștigat titlul de Miss Venezuela și, totodată, a fost prima femeie din America Latină care avea să câștige titlul de Miss World. Practic, „Reina” înseamnă regină, iar „Pepiada” era un cuvânt din popor folosit pentru a descrie o femeie voluptuoasă, cu forme apetisante. Așa era și sandvișul fraților Alvarez, plin până la refuz și delicios.

Arepas FOTO loisa.com

Iată cum se prepară. În primul rând facem „arepa”, adică acele lipii din porumb. Avem nevoie de două căni de făină de porumb, două căni și jumătate de apă călduță, o linguriță de sare și o lingură de ulei vegetal. Aluatul se împarte în patru părți egale. Ia o bucată și ruleaz-o în mână, formând o bilă, apoi aplatizeaz-o ușor, dându-i forma unei chiftele mai groase, de aproximativ 1,5 cm grosime. Marginea trebuie netezită ușor, ca să nu crape.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pregătim apoi umplutura. Într-un bol, zdrobește miezul de avocado cu o furculiță până devine o pastă. Adaugă maioneza, zeama de lămâie, ceapa tocată, usturoiul, sarea și piperul. Amestecă totul foarte bine. În timp ce facem toate aceste operațiuni, lăsăm pieptul de pui la fiert. După ce a fiert bine, îl mărunțim și îl adăugăm în amestecul cu avocado. Ne apucăm de pregătit lipiile. Adică luăm aluatul format în foi de lipie și le punem la prăjit câte 6-7 minute pe fiecare parte, până când prind o crustă aurie și crocantă. Taie fiecare „arepa” pe jumătate, dar nu complet, ca și cum ai deschide o scoică. Umple interiorul generos cu salata de pui și avocado. O poți servi direct așa sau, pentru un plus de savoare, o poți completa cu puțină brânză rasă sărată pe deasupra.

O savoare culinară veche de peste două milenii

Totuși, niciun sandviș de pe lumea aceasta nu se poate compara ca savoare și vechime, nemaivorbind de ștaif, cu „panino con la porchetta” sau, pe scurt, sandvișul cu carne de porc făcut italienește. Este un preparat culinar despre care se spune că își are originile în perioada Imperiului Roman, atunci când oamenii de rând prezenți la diferite manifestări publice (mai ales la faimoasele jocuri) aveau nevoie de o masă rapidă și, totodată, consistentă. De atunci și până astăzi, „panino con la porchetta” a evoluat constant și a devenit una dintre cele mai legendare mâncăruri stradale din lume.


„Am mâncat sandvișuri uriașe cu creveți la aceeași masă cu KGB-ul” . Jens Stoltenberg a dezvăluit cum a încercat să recruteze un agent sovietic

Propriu-zis, este un sandviș alcătuit din felii subțiri de carne de porc aromată, gătită lent și umplută cu ierburi (porchetta), servite într-o pâine rustică și crocantă. Originar din centrul Italiei, acest sandviș tradițional nu are nevoie de sosuri sau alte adaosuri, deoarece gustul cărnii suculente și al șoriciului crocant este suficient de intens și savuros. Documentele istorice sugerează că acest sandviș a fost gustat inclusiv de împărații romani. Totul a pornit de la o pasiune a infamului împărat roman Nero, care iubea să servească un porc întreg, condimentat puternic și gătit lent. Carnea acestuia era îndesată într-o chiflă făcută pe vatră. Nu se știe dacă poveștile sunt reale, dar ceea ce este cert este că acest preparat este profund legat de regiunile Lazio și Umbria. Orașul Ariccia, situat la sud de Roma, este renumit în întreaga lume pentru „Porchetta di Ariccia”, preparat protejat oficial de Ministerul Agriculturii din Italia ca produs tradițional agroalimentar.

Panino con la porchetta FOTO La sostadelpriore

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În mod tradițional, pentru panino con la porchetta, carnea era dezosată, condimentată din abundență cu usturoi, rozmarin și semințe de fenicul, rulată și apoi gătită lent pe foc de lemne, până când șoriciul devenea auriu și extrem de crocant. Iată cum poți să o prepari acasă. Pentru friptura de porc necesară umplerii sandvișului ai nevoie de burtă de porc cu șorici, usturoi, rozmarin proaspăt tocat mărunt, semințe de fenicul zdrobite, sare de mare, piper și ulei de măsline.

Într-un bol, amestecă usturoiul, rozmarinul, semințele de fenicul, sarea și piperul negru cu puțin ulei de măsline, până obții o pastă aromată. Apoi ungem burta de porc cu acest amestec și crestăm carnea. Rulăm apoi carnea de porc sub forma unui cilindru, o legăm și o dăm la cuptor până când carnea devine suculentă și șoriciul crocant. Lăsăm 15 minute carnea să se odihnească, apoi o feliem. Umplem pâinea, cel mai indicat o ciabatta, cu această carne savuroasă de porc.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Reacția unui istoric după închiderea Consulatului Rusiei din Constanța „Au venit cei care lipseau, pleacă cei care erau în plus”

Publicat

pe

Istoricul Daniel Citirigă a făcut, la reinaugurarea Sinagogii din Constanța, o remarcă privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din municipiu după incidentul cu drona rusească prăbușită la Galați.

Reinaugurarea Sinagogii din Constanța FOTO FB Sorin Lucian Ionescu

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook, Daniel Citirigă a descris momentul drept unul simbolic pentru comunitatea locală.

„La inaugurarea Sinagogii din Constanța, Muftiul Iusuf Murat, întâmpinându-l pe prim-rabinul Rafael Shaffer, acesta din urmă spunându-i reprezentantului Cultului Musulman în România cä speră să se revadă la reinaugurarea geamiei. La câteva ore, de la Cotroceni venea anunțul cǎ se închide Consulatul Rusiei de la Constanța. Aș zice ca au venit la Constanța cei care lipseau, și pleacă cei care erau în plus. Un moment istoric pentru oraș”, a scris istoricul pe pagina sa de socializare.

Amintim că România l-a declarat persona non grata pe consulul Federației Ruse la Constanța, Andrei Kosilin, ca urmare a incidentului petrecut noaptea trecută, 29 mai 2026, la Galați, unde o dronă de tip Gheran 2, lansată de armata Moscovei, a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Consulatul Federației Ruse din Constanța va fi închis, ca urmare a faptului că „întreaga responsabilitate pentru incident aparține Rusiei”, a anunțat, mîn aceeași zi, președintele Nicușor Dan, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, după convocarea unei ședințe de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Reinaugurarea Sinagogii Mari din Constanța, un moment istoric

După mai bine de 20 de ani în care a rămas închisă, Sinagoga Mare din Constanța și-a redeschis oficial porțile, vineri, 29 mai, în cadrul unui eveniment solemn ce a marcat un moment special pentru viața culturală și spirituală a orașului.

„În urmă cu doar câțiva ani, această bijuterie arhitecturală se afla într-o stare avansată de degradare. Astăzi, monumentul revine în circuitul cultural și spiritual al orașului, fiind redat comunității și patrimoniului constănțean. Mă bucur să văd că, pas cu pas, clădirile emblematice ale Constanței își recapătă frumusețea și importanța de odinioară. După Cazinoul din Constanța, care a marcat recent un an de la redeschidere, și Sinagoga Mare își redeschide porțile, contribuind la renașterea Zonei Peninsulare și la consolidarea identității multiculturale a orașului nostru.Sinagoga Mare din Constanța redevine astfel un simbol al respectului pentru istorie, al diversității culturale și al continuității valorilor care definesc acest oraș”, a declarat primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac.


Cum arată Templul Israelit din Constanța după ce a renăscut din ruine. Când este programată inaugurarea Sinagogii Mari

Sinagoga Mare din Constanța are o istorie fascinantă

Amintim că templul israelit de rit așkenaz, ridicat în 1911, și aflat pe strada C.A.Rosetti din Constanța, este de-o vârstă cu Cazinoul din Constanța. Este unul dintre cele mai frumoase temple din România și a început să se degradeze în urmă cu două decenii. „Din cauza unei spărturi în acoperiș, care a fost neglijată și din cauza căreia tot acoperișul s-a prăbușit la un moment dat, s-a ajuns aici” a mai afirmat Ionescu.  

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Este singura sinagogă rămasă din Constanța. Cea de-a doua sinagogă, de rit sefard, construită la finele anilor 1860, era situată tot în zona istorică peninsulară. A fost demolată în anul 1980 pentru că se prăbușea, afectată de cutremurul din ’77, iar locul ei este acum teren viran transformat în parcare. 

Templul Israelit așkenaz a cărui ruină era încă în picioare și care urma să fie reconstruit avea 13 metri înălțime, a fost ridicat în stil maur și este structurat pe trei registre orizontale. Acoperișul este căzut, vitraliile sunt sparte, iar pereții sunt distruși si totul este invadat de vegetație.

În timpul războiului, aici a fost depozit militar german de armament. Expertiza a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereți, bolți și arce. După finalizarea acestor lucrări, vor fi făcute demersuri pentru a include clădirea cu o arhitectură deosebită, pe Lista Monumentelor Istorice, ceea ce va face din sinagogă un punct de atracție pentru turiști. 

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Italia trimite 100 de militari în România după incidentul cu drona prăbușită la Galați. Meloni condamnă atacul: „Un act grav”

Publicat

pe

Italia trimite aproape 100 de militari și mai multe avioane de luptă în România, într-o misiune urgentată de incidentul provocat de drona rusească prăbușită la Galați. Contingentul italian va fi dislocat la baza Mihail Kogălniceanu, unde va sprijini instruirea forțelor române în fața amenințărilor Moscovei.

Premierul italian Giorgia Meloni a condamnat incidentul. FOTO EPA EFE

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Diplomația italiană și forțele armate se mobilizează după incidentul cu drona rusească prăbușită vineri în România. Premierul Giorgia Meloni a condamnat ferm incidentul, pe care l-a numit „un act grav”, în timp ce liderul Ligii, Matteo Salvini, a evitat să critice Kremlinul și a cerut ca în rezoluția parlamentară să nu fie menționată aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit La Repubblica

Misiune militară italiană în România

Ministerul italian al Apărării pregătește o misiune în România, programată să înceapă pe 15 iunie și să dureze cel puțin o lună. Potrivit unor surse guvernamentale citate de La Repubblica, operațiunea va implica aproximativ 100 de militari ai Aeronauticii italiene, însoțiți de mai multe avioane de luptă.

Misiunea se va desfășura la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, lângă Constanța, unul dintre cele mai importante puncte strategice ale României. Scopul este instruirea forțelor armate române pentru a face față amenințărilor venite dinspre Rusia.

Potrivit surselor citate de publicația italianăoperațiunea era planificată de mai mult timp, dar a devenit „și mai urgentă” după explozia de la Galați.

Pe plan diplomatic, premierul Giorgia Meloni a subliniat că incidentul din România arată cât de extins este impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „A fost lovit un stat aliat și acest lucru demonstrează că agresiunea Moscovei continuă să afecteze securitatea întregii Europe”, a declarat Meloni, insistând asupra necesității unei reacții ferme și coordonate la nivel european.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații analizează în continuare circumstanțele incidentului, pentru a evalua riscurile și implicațiile asupra securității regionale.

Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este considerată unul dintre cele mai importante puncte strategice ale flancului estic al NATO. Aici sunt dislocați aproximativ 4.500 de militari americani din cadrul contingentului US Army Garrison Black Sea, responsabil de securitatea întregii regiuni a Mării Negre.  

Amintim că NATO a condamnat Rusia după ce o dronă a lovit vineri, 29 mai, o clădire rezidențială din România, provocând rănirea a două persoane. Oficialii Alianței afirmă că răspunsul este probabil să se concentreze pe consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, pe consultări în baza Articolului 4, fără a se ajunge la activarea clauzei de apărare colectivă prevăzute de Articolul 5, scrie agenția AFP într-o analiză.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 5 ore

Sandvișurile geniale care te vor ajuta să-ți impresionezi prietenii la petreceri. Câteva rețete legendare puțin cunoscute la români

Sandvișul pare cea mai banală dintre mâncăruri. Pentru unii abia dacă poate fi încadrat ca produs culinar. Un fel de...

Actualitateacum 11 ore

Reacția unui istoric după închiderea Consulatului Rusiei din Constanța „Au venit cei care lipseau, pleacă cei care erau în plus”

Istoricul Daniel Citirigă a făcut, la reinaugurarea Sinagogii din Constanța, o remarcă privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din...

Actualitateacum 18 ore

Italia trimite 100 de militari în România după incidentul cu drona prăbușită la Galați. Meloni condamnă atacul: „Un act grav”

Italia trimite aproape 100 de militari și mai multe avioane de luptă în România, într-o misiune urgentată de incidentul provocat...

Scrisoarea Repatriot către românii din afara granițelor Scrisoarea Repatriot către românii din afara granițelor
Politicaacum 20 de ore

Scrisoarea Repatriot către românii din afara granițelor

E TIMPUL SĂ VORBIM CU OCCIDENTUL: ROMÂNIA – STAT UE ȘI NATO – A FOST ATACATĂ DE O DRONĂ RUSEASCĂ...

Actualitateacum o zi

Traseul dronei rusești care a lovit un bloc din Galați: cum s-a desprins din grupul de atax și ce încărcătură explozivă avea

Noi informații ies la iveală după incidentul în care o dronă rusească a explodat într-un bloc de locuințe din Galați....

Actualitateacum o zi

Noul sistem pentru contracte de muncă a picat testul instanței. De ce a fost desființat REGES. Expert HR: „Un simbol al digitalizării ratate”

Hotărârea de Guvern prin care a fost introdus REGES Online, noul sistem electronic de evidență a salariaților care a înlocuit...

Actualitateacum 2 zile

Răspuns la amenințări: Miruță promite „cea mai modernă apărare anti-dronă din lume”. România semnează 8 proiecte majore

România va semna opt proiecte majore destinate achiziției de sisteme de apărare anti-dronă, a anunțat vineri, 29 mai, ministrul interimar...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro