Pe 28 mai, un alpinist american a stabilit un record mondial după ce a escaladat vârful Muntelui Everest într-un timp record. 

Tyler Andrews (36 ani), un alpinist experimentat din Concord, Massachusetts, a urcat cel mai înalt munte de pe planetă, cu o înălțime de 8.849 de metri.

Peste 950 de alpiniști au atins vârful Everestului în ultimul sezon, dar americanul va rămâne în istorie ca cel mai rapid alpinist care a urcat Muntele Everest.

A atins vârful Everestului în mai puțin de 10 ore

Americanul a reușit să-l urce în doar 9 ore și 55 de minute. El a fost diagnosticat cu cancer, dar spune că i-a supraviețuit bolii și a făcut campanie pentru creșterea finanțării tinerilor atleți din Nepal și Ecuador.

„A atins vârful Everestului în doar 9 ore și 55 de minute”, a declarat șeful echipei  Dawa Steven Sherpa.

Andrews a realizat expediția de unul singur și a atins vârful Everestului joi dimineața, cu puțin timp înainte de răsărit.

Care este secretul său?

Alpinistul a avut nevoie de rezerve cu oxigen suplimentar, hrană și apă furnizată de ghizii săi pe durata escaladării muntelui.

La începutul lunii mai, el a încercat să escaladeze Everestul în 22 ore și 29 de minute fără rezerve suplimentare de oxigen.

„M-am antrenat ca atlet de la crosul din liceu la maratonuri, alergare în munți și, știți, Muntele Everest este cumva apogeul carierei mele”, a declarat Andrews pentru CBS News.

Urcarea pe Everest este foarte periculoasă

Cinci oameni au murit în sezonul de primăvară (perioada care oferă cea mai bună fereastră de vreme stabilă): doi indieni și trei nepalezi.

18 oameni au murit în total în 2023, după ce au încercat să escaladeze cel mai înalt munte din lume. Un alpinist nepalez, Kami Rita Sherpa, care a escaladat Everestul pentru a 32-a oară, s-a întors vineri în Kathmandu. Acesta și-a exprimat îngrijorarea cui privire la siguranța alpiniștilor.

„Fotografiile postate de alpiniști arată o coadă lungă de oameni care urcă pe corzi fixe, stând la coadă în zonele înghețate și cu oxigen scăzut de la mare altitudine.”

Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia

Autorul recomandă:  Un nou record: Vârful Everest, atins de 274 de alpiniști într-o singură zi

O megastructură veche de șase milenii a fost descoperită în România. Arheologii cred că ar putea schimba tot ce știam despre Europa preistorică.

Arheologii au descoperit în situl de la Stăuceni-Holm, județul Botoșani, rămășițele unei construcții de dimensiuni mari, care datează din jurul anilor 4.000-3.900 î.Hr, scrie archaeologymag.com.

Clădirea are o suprafață de 350 metri pătrați, de 3-4 ori mai mare decât locuințele obișnuite din așezarea străveche.

Această construcție aparținea culturii Cucuteni-Trypillia, una din cele mai importante civilizații preistorice din Europa de Est, existentă între anii 4.800-3.000 î.Hr.

Misterul megastructurii de la Stăuceni

Arheologii au descoperit o megastructură veche de 6.000 de ani în România. Așezarea în care a fost descoperită megastructura avea aproximativ 45 de case și o populație de 320-350 de suflete.

Clădirea se afla lângă intrarea principală în sat, într-o poziție vizibilă pentru oricine se apropia de comunitate.

Arheologii se așteptau să găsească în interior numeroase obiecte, ținând cont de dimensiunea descoperirii. Totuși, ei au găsit câteva fragmente de ceramică, trei polonice decorate, un obiect conic din lut și un vas ornamentat cu un cap de taur.

Mai mult, experții au identificat resturi vegetale, inclusiv cereale, fructe și semințe de măselariță (henbane), o plantă medicinală.

Nu se știe însă cine conducea această castă. Nu au fost găsite palate, morminte bogate, metale prețioase. E posibil ca societatea să fi funcționat pe baza de egalitate?

Funcția megastructurii rămâne, de asemenea, o necunoscută. Nu are cuptoare, gropi de depozitare și nici unelte de măcinat. Ar fi fost folosită pentur gătit sau stocarea hranei.

Arheologii au mai multe variante în privința megastructurii descoperite: un loc de întâlnire pentru comunitate, o clădire pentru luarea deciziilor colective, un spațiu ritualic sau un centru administrativ.

Arheologii au descoperit o megastructură veche de 6.000 de ani în România

Datarea cu radiocarbon a arătat că structura este mai recentă decât se credea, sugerând că cronologia cunoscută a regiunii ar putea necesita revizuiri.

Cercetătorii spun că rezultatele obținute la Stăuceni–„Holm” reprezintă unele dintre cele mai solide repere cronologice pentru această zonă a Europei preistorice.

Sigur că această descoperire demonstrează și că comunitățile neolitice erau capabile să construiască spații comune complexe și să se organizeze eficient.

sursa foto: CAPTURI archaeologymag.com.

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu, politician, istoric și fost președinte al PNL, a comentat cheltuielile legate de programul SAFE și relația României cu Statele Unite. Invitatul a spus că autoritățile nu explică suficient cum sunt folosiți banii publici și de ce anumite decizii sunt luate fără o dezbatere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Antonescu a criticat lipsa de transparență privind sumele uriașe discutate pentru apărare și securitate.

Românii sunt obligați să plătească fără să primească explicații

Fostul lider liberal a spus că populația suportă costurile economice. Autoritățile evită să ofere răspunsuri clare despre proiectele finanțate.

„Cu SAFE… Deci noi, repet, o ciupim pe o bătrână din 3.500 de lei pensie, dar nu discutăm… Un miliard, 16 miliarde sau… Am încurcat eu cifrele. 17 miliarde aproape, da? 17 miliarde.”, spune el.

Antonescu a afirmat că oamenii au dreptul să știe exact pe ce sunt cheltuiți acești bani.

„Dar ce luăm de ei? Dar care sunt, trebuie să spun așa, pe înțelesul poporului, că poporul e bun să dea banul.”, afirmă acesta.

Invitatul a spus că nici explicațiile oficiale nu sunt suficiente.

„Am văzut militari. Dar nu știu nici ei exact de ce. Păi cine știe exact de ce? Numai domnul Jurcă? Atunci iasă domnul Jurcă.”, spune Crin Antonescu.

 Crin Antonescu: „Tendențioase sau nu, sunt niște întrebări la care ești obligat să răspunzi dacă ești prim-ministru”

Fostul lider liberal a criticat și reacțiile premierului Ilie Bolojan atunci când este întrebat despre aceste subiecte.

„În momentul când întrebi ceva, domnul Bolojan se îmbufnează și zice că e o întrebare tendențioasă. Păi acum, astea sunt întrebările. Tendențioase sau nu, sunt niște întrebări la care ești obligat să răspunzi dacă ești prim-ministru.”, afirmă acesta.

Crin Antonescu a vorbit și despre relația României cu Statele Unite și despre ceea ce el numește „momentul adevărului”.

„Acum e momentul adevărului. Și e momentul adevărului să vedem de fapt de ce. Cum am ajuns noi? Unde s-a întrerupt firul, exercițiul zilnic al acestui parteneriat cu SUA.”, spune el.

Invitatul a amintit și perioada în care România cumpăra sisteme Patriot și relația cu Washingtonul părea mai apropiată.

„Mi-aduc aminte că el era atât de funcțional încât s-a dus Iohannis, că el era președinte atunci, am cumpărat Patriot. S-a mai dus, am făcut cadou Patriot. Deci comunicam, fără niciun lobby. Unde s-a rupt? Și de ce?”, susține invitatul.